1,404 matches
-
subliniază dintru început caracterul „disident” și „moderat” al regizorului adept al teatrului sintetic: „În mișcarea moderniștilor italieni, deosebirea caracteristică a lui Anton Giulio Bragaglia de grupul futuriștilor extremiști reprezentați prin Marinetti rezidă în pozitivul activității sale luminoase și a futuriștilor disidenți și moderați cari au contribuit enorm la desvoltarea modernă a artei italiene”. Activitatea sa impresionantă de regizor, pictor, sculptor, scenograf, cineast, editor, conferențiar, decorator, fotograf de artă, publicist, animator ș.a.m.d. e listată meticulos. Ca și Beaudouin, Bragaglia este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a cîntărit greu în balanța validării. Iată doar cîteva titluri de după 1990 în care numele celor doi sînt asociate: „Dans la ligneé d’Urmuz” de Geo Șerban, în Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 1-2, 1994, pp. 175-179, „Un urmuzian disident: Grigore Cugler” de Mircea Anghelescu, în România literară, nr. 28, 15-21 iulie 1998, p. 10, reluat în volumul de contribuții la istoria exilului literar românesc Cămașa lui Nessus, Ed. Cartea Românească, București, 2001. În 1996, apare la Editura Cogito din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pînă la un punct, estetica Decadenței. Datele lor sociale corespund, întru cîtva, celor ale membrilor „generației de la 1914” din Franța (cf. Albert Thibaudet); ei aparțin - de fapt - familiei eclectice a independenților postsimboliști, scindați între nostalgia tradiției și tentația emancipării radicale. Disidenții spiritului Belle Époque vor deveni, ulterior, fermenți ai „anilor nebuni” ’20, reprezentanți cultivați ai unei avangarde constructive, ecumenice și estetice, cultivînd cu precădere - în plan ideologic - valorile unei stîngi mefiente față de totalitarismele politice ale secolului al XX-lea. Formați într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sau poeți ca Ilarie Voronca, Stephan Roll, Mihail Cosma (viitorul Claude Sernet) se grupează inițial în jurul revistelor Contimporanul și Clopotul, dar mai ales la Punct (mai agresivă), trecînd - după absorbirea acesteia de către revista lui Vinea și Iancu - la Integral, alături de „disidentul” M.H. Maxy, și la unu, odată cu deplasarea lor „revoluționară” dinspre futurism către suprarealism, pe fondul ascensiunii fascismului european, cu toate avatarurile sale. Sinteză particulară de constructivism și futurism, considerat de unii exegeți postbelici ai fenomenului drept singura contribuție originală, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nr. 229, feb. 1956, p. 2 Amăriuței, Constantin, Urmuz et la tentation du Non-Sens, ibid., nr. 250, dec. 1969-feb. 1970, p. 2. Anghel, Paul, Urmuz și Sonata, în vol. Arhivă sentimentală, Editura Cartea Românească, București, 1968 Anghelescu, Mircea, Un urmuzian disident: Grigore Cugler, în vol. Cămașa lui Nessus, Editura Cartea Românească, București, 2001 Apollinaire, Guillaume, Chroniques d’art, trad. rom. De la Ingres la Picasso. Cronici de artă, în românește de Elis Bușneag. Antologie de texte și prefață de Dumitru Dancu, Editura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dinte împotriva ăstora, dar nu-ți face bine să te înflăcărezi așa dintr odată, spune Bătrînul. Serviciul simbolic al Sfintei Cruci de pe Baileys Crossroads a fost condus de părintele George Calcium, mai pe românește Cîlțiu, simte nevoia să specifice, un disident român, critic fățiș al dictaturii Piticului care a spus (mințit) că a fost închis timp de 21 de ani înainte de a izbuti s-o șteargă în America în 1985. Cîtă neobrăzare, să-ți crape obrazul, dom’ Colonel, uite cum fac
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
doar vorbe goale, chiar dacă unora s-ar putea să li se pară că au înainte un program politic serios care încearcă să schimbe din rădăcini un întreg sistem politic. Povești numai bune pentru adormit copiii, zice. — Pluripartitism, alegeri libere, eliberarea disidenților politici, libertatea presei și a cultelor religioase, continuă Roja avînd impresia că aruncă vorbe în vînt. — Toate bune, dom’ șef, spune din nou Gulie, sună cum nu se poate mai frumos, dacă uităm că ne aflăm în România. Nu în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
în regulă în afacerea Revoluției. Începuse să fie nelipsit la toate ocaziile, de la contactele protocolare de la Editură cu cenzorii plătiții de Partid și chefurile clandestine organizate de tot felul de scriitori dubioși pînă la întîlnirile conspirative cu ceilalți așa-ziși disidenți cu care punea la cale lovitura împotriva dictaturii. În scurt timp ai ajuns să știi pe de rost toate locurile și oamenii de contact de care domnul Președinte se folosea pentru a-și duce la bun sfîrșit misiunea. Cu Mortăciune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fost căzut din Lună. — Sînt prea multe grupuri care urmăresc același lucru, stă puțin pe gînduri domnul Președinte. La Comitetul Central, Copoiul și Cap de Piatră pun ceva necurat la cale. Au dat ordin să-i elibereze pe unii dintre disidenții pe care Piticul i-a băgat la zdup zilele astea. Ce să-i facem, zice Sena, cineva trebuia să se gîndească și la listele alea negre despre care am tot auzit. — îți atrag atenția că prea le iei pe toate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nevoie ca cineva să facă vreo găinărie. Măi Sena, ți-a pus Dumnezeu mîna în cap, ți-au zis-o și Regizorul, și Mortăciune de nu știu cîte ori, de parcă fuseseră înțeleși între ei. Domnul Președinte e cel mai mare disident din România, ăsta e grupul de care oricine care vrea să facă revoluție ar vrea să se lipească. Ceilalți care fac pe opozanții împotriva sistemului sînt niște nimeni. Ce crezi că pot face o băbuță senilă sau o poetesă răsuflată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pe străzi, Părințelul și Roja erau și ei la început de carieră, și numai ăsta putea fi motivul pentru care s-au temut să racoleze în grupul lor persoane cu antecedente, cunoscuți cu vechi state de plată la Securitate, sau disidenți, și au preferat în schimb să se înconjoare de tot felul de necunoscuți de care nu auzise nimeni, dar pe care sperau să-i poată lesne manevra. Așa s-a pricopsit Curistul cu alde Bulgarul sau Croitorașul, și Roja cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dea seama de la început, i-o întoarse Roja, deși recunoscuse că grupul lor era unul minuscul comparativ cu celelalte care-și pregăteau acțiunile de ani de zile, care băgaseră o groază de bani în organizarea lor și erau conduse de disidenți cunoscuți. Foști sau actuali agenți sovietici, americani, francezi, GRU, KGB, CIA, Interpolul, nomenclaturiștii, conspiratorii cu nume din sînul puterii, toți sînt cu ochii pe noi, abia așteaptă să-și împartă prada, ca să nu mai vorbim de ceilalți cu pretenții istorice
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Pennsylvania, Ontario, Oklahoma sau Alaska. Important era să zboare cu PANAM și cât mai mai departe de această țară de poeți. Pentru ei sosise timpul să poată spune: Românul s-a născut american. Se saturaseră să fie doar republicani, monarhiști, disidenți, buni ospitalieri și mioritici. Doreau să aibă și ei un potomac al lor, o casă albă și un bruclin al lor după o viață de muncă mohorâtă, o bătrânețe liniștită, cu alte cuvinte. Și nu vor obosi să se gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
insulă Își spune cuvântul. În Anglia, continuitatea monarhiei, a ideologiei sale face ca, În general, dandy-i, indiferent de ce supranume poartă, să aparțină aceleiași lumi, educați fiind În aceleași mari școli (Eton, Harrow, Oxford, Cambridge), frecventând aceleași saloane și cluburi. „Disidenți plini de distincție, rafinați, ei au, din 1820 până la 1880 și deseori mult după aceea, un aer de familie comun ș...ț. Doar veșmintele li s-au schimbat, sub efectul natural al uzurii. Timpul doar i-a modelat imperceptibil, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
adevărata dictatură începe. Dar șefii revoluției sunt purtați pe brațe de o mulțime fanatizată. Actele de curaj din incinta Parlamentului dezlănțuie un entuziasm fără pereche. Numele tribunului e rostit ca o incantație. Strada e în delir, iar republicanii și progresiștii disidenți ai lui Alpoim, hotărăsc că a sosit momentul să proclame fățiș revolta. La conspirație iau parte foarte multe elemente. Alpoim aduce banii, Antonio José de Almeida se înțelege cu anarhiștii și începe fabricarea bombelor, câțiva ofițeri de marină se angajează
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
își avea misiunea sa: tăierea comunicațiilor, revolta militară, agitarea cartierelor marinărești etc. Totul eșuează însă de la început, pentru simplul fapt că Franco dormise în noaptea aceea în locuința soacrei sale, în loc să doarmă acasă. Complotul e repede descoperit. José Alpoim, liberalul disident devenit șef de insurecție, se ascunde și trece a doua zi frontiera spaniolă. Alfonso Costa, "șeful suprem al orchestrei", e prins, i se rade barba și e arestat. Sunt arestați și ceilalți conducători, în frunte cu Antonio de Almeida. Joîo
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lui i se datorește Republica, - organizează o mare manifestație patriotică în fața Palatului Președintelui, cerând demisia Guvernului și eliberarea deținuților politici. Pentru că firește, închisorile gem de arestați, aparținând tuturor grupărilor; sunt, în primul rând, monarhiștii și rebelii lui Paiva Couceiro; apoi, disidenții periculoși ai republicanilor; apoi preoții și catolicii nedisciplinați; în sfârșit, un mare număr de muncitori învinuiți de sabotaj sau crime politice, fabricanți de bombe și anarhiști. Aceștia din urmă împărțeau pe străzile Capitalei manifeste incendiare, asigurând că numai "anarhia va
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
relațiile cu muritorii. Prea se băteau pe burtă unii cu alții. Nu toți care intră în labirint au șansa să dea piept cu Minotaurul. Contemporaneitatea își caricaturizează miturile. Din Olimp ne-a venit focul. Dar și corupția. Prometeu - acest mare disident al Olimpului. Are și întunericul zeitățile lui. De la Adam încoace suntem ținuți numai în șuturi. Mai mult sau mai puțin biblice. Numai populațiile tribale simt nevoia de idoli. Orice cultură își zămislește nucleul spiritual în jurul unor mituri. Zeii mielului ar
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
spre mister sunt iluziile. Ajunse la maturitate, aproape toate iluziile noastre își dau în petec. Succesul subit poate fi asemenea grecilor care aduc daruri. Succesul nu mai vine spontan. Trebuie orchestrat. În fața Marelui Malefic al lumii a rămas un singur disident de marcă : Don Quijote. Nu e ușor să ieși senin dintr-o dilemă. Don Quijote a transformat ridicolul într-o seriozitate tragică. Nu s-a născut încă bărbatul care să poată câștiga mai mult decât apetitul de a cheltui al soției sale
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fapt, cel puțin trei : cartea scrisă de autor, alta - visată de el și cea a cititorului. În artă, prestigiul este dictat de unicitate. Absența, pe termen lung, a contactului cu arta ne poate schimba regnul. Artistul trebuie să fie un disident perpetuu, un Gică contra al vremii lui. Boema poate fi o plăcută acoladă între viață și artă. La masa de lucru, toți creatorii de artă sunt colegi cu Dumnezeu. Tradiția este memoria artei. Scriitorul - acest star de apartament confort redus
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
care să le înlesnească izbucnirea. În tranziție, termină unii facultățile fără să le înceapă. Pe inerția noastră își construiesc alții reputații. Televiziunile comerciale respectă gustul public. Dacă îi place mămăligă, spun ei, de ce să - i dau cozonac ? Unii se consideră disidenți pentru că dormeau la ședințele comuniste. Prin repetare, minciunile publice pot deveni obsesii. Mediocritatea suferă întotdeauna de mania persecuției. Infirmi cu adevărat sunt cei care nu știu să admire. Suntem mici când lingușim. Și când , mai ales, ne lăsăm lingușiți. Mentalitatea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
celuilalt regn: aplaudac. În sinea mea mă pălmuiam însă foarte serios, pentru că nu eram depravat și nici măcar nu făcusem un ideal din sabotarea întâlnirilor de lucru ale tovarășilor de lux. Nu eram ceea ce avea să se numească, mai apoi, un disident. Iar depravarea mi se părea pe atunci o chestie șic de tot. O depravare autentică, îmi ziceam, îmi putea aduce, pe lângă renumele misterios de Z, și un posibil titlu neoficial de Don Juan, ceea ce, cu siguranță, ar fi rupt gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
statuile lui Galba. Au fost uciși cei care se declarau galbieni. Vitellius trimise ambasadori la legiunile din celelalte provincii, pentru a le informa că armata din Germania Superior se separase de Galba. Legiunile trebuiau să aleagă: puteau să lupte împotriva disidenților sau să-l aclame pe noul împărat, Vitellius. În aceeași noapte, Maktor stătea în podul tavernei, în fața lui Valerius și a lui Titus, care puneau în traistă pâinea și brânza aduse de hangiu. — Așa deci, spuse Titus printre dinți, porcul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
freamăt trist și monoton.” Suficient ca să înțelegem „mai bine... că totul în viața noastră trecătoare nu este decât praf și fum, doar niște iluzii deșarte.” În ce îl privește direct pe autor - dr. Liviu Romoșan, doctor în neurologie, ca fost disident și om reîn viat din propria-i cenușă, după toate pe care le-a pătimit,îmi pla ce că în calitate de vechi combatant încă din școala militară și de pe front, rămâne dispus, oricând, să dea țării întreaga lui ființă și tot
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
iar despre persoană și operă... „materialele lipsesc”. Or, a nu te documenta despre o persoană în viață, este fo arte grav. Mai ales că întreaga presă română, după 1989, ca și în pre zent, se referă des la el, ca disident politic, la feciorul său și opera lor literară, în librăriile Iașilor și existând o carte cu titl ul „Mălin vestitorul revoluției”, antologie ziaristico scriitoricească , cu referiri la mai tot ce s-a scris, până atunci, despre ei de către scriitori și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]