5,812 matches
-
nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea,Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă,Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea!Ah, muzică nouă, de împrumut!Lupii se-ntorc în haită, călare,Din sec și arpegiu - gol așternut -Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți,Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și lună, dacă mai poți!Ah, Univers, așază-mă sus!Uită-mă, Doamne, lasă-mi șirag,Pe galaxia care-a apus,Taina în
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
un mic coridor care trecea pe la capătul paturilor. Și-a pus bagajul pe masă, apoi a mers pe interval să-și caute un pat, a ocolit cu abilitate un picior întins pentru a-i pune piedică, s-a uitat cu dispreț la cel care voia să-l doboare și și-a continuat drumul până a găsit un pat liber. -Tu ăla care ai venit acum, vino la mine! Mișcă-te odată! -Glasul răgușit, de adolescent cu vocea-n schimbare, care se
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
privirea bărbatului. S-a aplecat spre masă, adunând privirile tuturor bărbaților în decolteul ei. Poftele carnale au făcut mințile bărbaților să fiarbă, în încăpere mirosea puternic a testoteron, toți o doreau, fiecare o voia pentru el. Sonia privea scena cu dispreț, iar Sorina cu admirație. Fără să schimbe poziția corpului Olga a început să vorbească: -Într-o dimineață am plecat la piață, seara fusesem bătută crunt de un soț violent și bețiv, eram vulnerabilă, îmi doream un umăr de bărbat pe care
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385351_a_386680]
-
mulți, Biserica este sinonim cu ierarhia; cuvântul mirenilor este aproape inexistent fie dintr-o greșită înțelegere a ceea ce este biserica, fie din lipsa unui angajament care s-ar adăuga altor angajamente legate de serviciu, familie etc. În acest context, apare disprețul față de slujitori sau distanțarea față de viața bisericească. De aceea, vom găsi creștini care nu sunt reprezentați de mesajul Bisericii. Deși participă la slujbele de Paști sau de Crăciun, se cunună în biserică și își botează copiii, ar vrea cumva, ca
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
limba română Sfânta Liturghie și a arătat că se poate, atunci a dat românilor speranța că în viitor și copiii lor vor învăța limba maternă. Iar acest lucru nu se întâmplă numai la sate. Ni s-a spus des, în dispreț, «du-te la munte, pază oile!», dar și la oraș s-a trezit conștiința națională în inima românilor“, mai spune președintele celei mai importante asociații românești din Timoc, care subliniază că există câteva asociații și un partid politic ai căror
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
60 de ani de la victorie”, primită în 2005 de la Țarul Putin, în Piața Roșie (o reconfirmare tîrzie a trădării, prin care ne-a dat degeaba rușilor, ca să-și păstreze coroana.) Auziți obrăznicie, ce frizează ridicolul: casa regală a României! Adică dispreț față de Constituție! Chiar și în monarhiile constituționale, Casa Regală se subordonează Constituției și legilor țării. Dacă ar reveni la Putere, ar însemna să nu mai avem unde pune piciorul pe pămînt românesc Despotismul caselor regale a fost de multă vreme
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
mine mă surprinde cîtă încredere au în ei acești oameni și cîtă lipsă de dubiu în ceea ce privește limba română. Aș retipări „Gramatica greșelilor”, de Iorgu Iordan. O carte de consultat, nu de ținut în casă, pe post de mobilă. Văd un dispreț față de cine mai vorbește corect. O nepăsare de genul „lasă-i p-ăștia să vorbească, ne uităm în gura lor? Niște babalîci depășiți, o generație expirată”. Poate așa și e. Dar pînă să expire ei, îi inspiră pe alții. Ce
„CÂND BORDELUL E O MĂNĂSTIRE” – Interviu cu Ileana Vulpescu [Corola-blog/BlogPost/92815_a_94107]
-
globul, dar în România puțini știu asta, deoarece deși este una dintre principalele date calendaristice ale ONU, ziua când a fost adoptată de Adunarea Generală Declarația Universală a Drepturilor Omului, statul român o ignoră cu seninătate, mai bine spus cu dispreț și aroganță. Probabil fiindcă de la bun început autoritățile, pe atunci comuniste, au citit în felul lor, Rezoluția 423, care invită toate statele și organizațiile civice să sărbătorească această zi ”așa cum cred că este potrivit”. Adică, au înțeles unii, s-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92883_a_94175]
-
de homosexuali, facînd din Franța a 14-a țară din lume care recunoaște căsătoriile între persoanele de același sex. Iată cum civilizația occidentală a implementat omenirii mari stricăciuni. Francezii și englezii ar trebui să-și mai modereze sarcasmul vetust și disprețul lor față de alte națiuni și culte religioase În acest moment asistăm la o schimbare de paradigme: teroriștii nu mai călătoresc cu avionul spre locul vizat, ci sînt racolați chiar dintre cetățenii țărilor adoptive. Cred tot mai mult că atentatele de la
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
sine. Numai un om crud s-ar bucura de atacurile teroriste și de moartea unor nevinovați. Regret nespus pierderea de vieți omenești. Mă declar solidară cu familiile celor dispăruți, însă, francezii ar trebui să-și mai modereze sarcasmul vetust și disprețul lor față de alte națiuni și culte religioase, decît cel practicat la ei, „operele de artă” ale celor de la „Charlie Hebdo” fiind edificatoare. Ar trebui să înțeleagă că valorile civilizatoare nu sînt cele impuse de marile puteri, ci acelea pe care
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
de rîsul nerod al umoristului francez Jonathan Lambert, cu toate că spiritualitatea românească a dat Europei, fără să cerșească, așa cum am fost acuzați, destule capete luminate pe care se reazemă istoria continentului și a omenirii. Sînt impardonabile atitudinile premeditate ale francezilor și disprețul față de alte națiuni și față de poporul român. Lambert a vrut să-l lingușească, să-l perie pe realizatorul Laurent Ruquier pentru că l-a invitat în emisiune. Spunîndu-i că-i aduce salutul suprem, a executat „salutul românesc”, cu mîna întinsă, precum
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
din viața literară, din politică și massmedia după 89. Pesemne că întîi de toate, daca nu as fi terfelit de dușmani aș renunța să mai scriu. Ce aș face dacă nu m-aș mai lovi de resentimentele unora ? Sau de disprețul lor de ex cînd public o carte !? M-aș retrage în spațiul meu privat și nu aș mai ieși de aici, aș deveni repede o legumă. Un motiv puternic care ma menține activ la masa de scris este resentimentul care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93068_a_94360]
-
nu aveți dreptul nici la ironie. Ironia este o arhitectură subtilă a gândirii și a exprimării, care funcționează între egali. De sus în jos, de la aceia care decid la aceia care trebuie să suporte decizia, ironia înseamnă o combinație de dispreț și amenințare (de la argumentum ad baculum = invocarea ciomagului). D-sa Domnul Emil Boc, în calitate de deținător de studii juridice, în interiorul cărora un obiect de studiu este exact Retorica, trebuia să știe asta și să ne scutească și de curelele late ale
Franța, un prieten neglijat – C.F. POPESCU [Corola-blog/BlogPost/93048_a_94340]
-
21]. Procedeul preferat al agenților de influență este logomahia [cuvânt din greaca veche, însemnând „luptă prin cuvinte”, prin combinarea vocabulelor: lógos, cuvânt, și máhe, luptă], una dintre formele cele mai insidioase ale dezinformării. Urmărind denigrarea, discreditarea inamicului, expunerea sa deriziunii, disprețului sau ridicolului, logomahia constă în folosirea de formulări care să solicite emoțiile și care, prin colportare și promovare sistematică, sfârșesc prin a fi acceptate ca adevărate [Vladimir Volkoff, Dezinformarea - armă de război, Editura Antet, 2000, p. 9]. Aceste formulări sunt
Laszlo Tokes – Portretul unui agent de influență I [Corola-blog/BlogPost/93279_a_94571]
-
a căscat hăul pervers al „tranziției” interminabile pentru „România furată” în acel decembrie, dar folositor unor actori versatili, iubitori de bani și putere. Pe scena politică internă și europeană, Mircea Diaconu a devenit un actor antinațional, dăunător și penibil, cu dispreț față de interesul românesc, față de valorile moral-creștine, profitabil însă pentru interesul personal și o parte a mass-media, care promovează ura față de tradiția și identitatea națională! Și la Iași, de Ziua Unirii Principatelor, „actorii” de pe scenă cu discursurile lor sterile și extrem de
CE-AŢI FĂCUT, DOMNULE MIRCEA DIACONU? [Corola-blog/BlogPost/93554_a_94846]
-
este estetica aulică pur comnenă a secolului XII. Firesc apare întrebarea: cum a rămas mediul artistic transilvan atât de fidel unei faze depășite a picturii bizantine? Răspunsul e unul singur demonstrează autorul: nu datorită atașamentului față de o artă revolută în disprețul artei contemporane paleologe ci datorită izolării; o enclavă românească tot mai modestă în resurse materiale, izolată geografic din cauza dominației maghiare de după 1204, necunoscătoare a artei paleologe contemporane din afara enclavei, care și-a continuat astfel tradiția școlii locale românești - comnenul secolelor
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
năduf: Uite, domnule, cu cine umblă acum Todoran! Cu Neață! Păi, firește, fiindcă s-a ajuns deunăzi decan, se grăbește orice neavenit să-i dea cu nasul în c... Și a rostit cuvântul neaoș țuguindu-și buzele în semn de dispreț. Nu ne puteam explica aversiunea lui față de domnul Neață, fiindcă nouă acesta ni se părea un om rezonabil, demn de toată considerația. În anul V am făcut cu el literatura contemporană, o disciplină nu tocmai agreată de studenți, fiindcă programa
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
colegii, între aceștia și Dinu Hodoșan, firește, schiorul numărul unu, câștigător al unor concursuri zonale, avea niște schiuri ultimul tip, Zakopane, din lemn de hicori, ne explica, dându-și importanță, noi ne chinuiam încă pe doage, așa numea el cu dispreț schiurile noastre primitive, pe care trebuia să le ceruim mereu pentru a luneca bietele de ele cât de cât. Ce să mai vorbim de restul echipamentului său, de clăpari, de costumul de fâș roșu impermeabilizat... Pe peronul gării, înainte de plecare
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
vă pasă, bă, de castraveții mei? râse mânzește Zamfirescu. Dacă vreau, vă răstorn pe... XXXIII. TRANDAFIRUL SIRENEI- 5, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1764 din 30 octombrie 2015. 7-Niște sirene vesele ---Lăsați-l, mă, să plece, râse Buhăianu cu dispreț. Nu vedeți că a intrat în banii castraveciorilor? Câți saci ți-am păpat, Dane? Și mai are pretenții de mare afacerist. Vorbele astea, iar îl înfuriară pe Zamfirescu: --Ce-ai spus,mă, Umflatule? Crezi că vreau să plec din cauza banilor? Te
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
cu negocierea asta...Ce zici, Dane, de niște specialități de pește, pe valuri de Galbenă de Odobești? --Ce Galbenă, bă, hârâi Scârțoi, vreau o Grasă de Cotnari! Citește mai mult 7-Niște sirene vesele ---Lăsați-l, mă, să plece, râse Buhăianu cu dispreț. Nu vedeți că a intrat în banii castraveciorilor? Câți saci ți-am păpat, Dane? Și mai are pretenții de mare afacerist.Vorbele astea, iar îl înfuriară pe Zamfirescu:--Ce-ai spus,mă, Umflatule? Crezi că vreau să plec din cauza banilor? Te
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
celorlalte instrumente, acoperindu-le. Părea un semn, Întrucât dansatoarea Începu să se Îndrepte spre dânșii cu un pas regal. Despica pădurea de mâini precum figura de la prova unei galere. Chipul ei, pe jumătate ascuns Îndărătul unui văl, vădea Întregul său dispreț față de acele manifestări de admirație. Și totuși, Dante deslușea ceva fals În disprețul acela, În felul ei de a se oferi privirilor ca și când ar fi fost silită. Era Încredințat că, În sinea ei, era, dimpotrivă, măgulită de chiar acele gesturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
spre dânșii cu un pas regal. Despica pădurea de mâini precum figura de la prova unei galere. Chipul ei, pe jumătate ascuns Îndărătul unui văl, vădea Întregul său dispreț față de acele manifestări de admirație. Și totuși, Dante deslușea ceva fals În disprețul acela, În felul ei de a se oferi privirilor ca și când ar fi fost silită. Era Încredințat că, În sinea ei, era, dimpotrivă, măgulită de chiar acele gesturi față de care se prefăcea scârbită, și că juca un rol. Muzica ritmată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
partea cealaltă, ca și când numeroase torțe s-ar fi apropiat spre a alcătui o singură flacără. Evident, voiau ca spectacolul să fie văzut cum trebuie. De fapt, câțiva dintre Negri Își dăduseră jos nădragii și Își arătau dosul În semn de dispreț. Deodată, În centrul pasajului apăru un bărbat călare. Era un ins corpolent, cu capul masiv Încadrat de o barbă albă și deasă. Fața poetului se crispă Într-o grimasă, dinaintea acelei priveliști. Chiar și de la distanță și În lumina vagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
deloc dispusă să bage În seamă tribulațiile mele interioare. Era, pur și simplu, iritată că trebuie să enunțe explicit ceva ce ținea de evidența cea mai elementară. - Zoran vrea să fie stăpânul lumii, asta-i tot, a spus ea cu dispreț câtuși de puțin mascat. Controlul istoriei, manevrarea evenimentelor - vorbe, vorbe, vorbe. Insul se visează marele guzgan, șeful suprem, alfa și omega. Nu raporturile dintre pământeni și Ceilalți Îl preocupă - acesta este pretextul, acoperirea. Miza reală o reprezintă schimbarea funcției și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de a trece dincolo de ușa cu senzori, În mare cunoșteam drumul, prezența Evelinei m-ar fi incomodat, dorința de a găsi statutul nu-mi dădea pace; În atare condiții, o descindere solitară În catacombele tenebroase aproape că se impunea, În disprețul pericolelor potențiale care mă pândeau. Supralicitez: unicul pericol Îl reprezenta posibilitatea neplăcută de a da nas În nas cu Zoran și cu individul cu nume de regizor de cinema - Bardem, Bergman... Dezagrementul nu era de neglijat, dar nici de natură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]