1,534 matches
-
didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și profilul liceului. Rezultatele obținute prin corelarea metodelor științelor sociale, statistice și semiotice demonstrează influența reactivității accentuate la stres a profesorilor asupra apariției disfuncțiilor în comunicarea didactică și efectele negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, anxietate etc.), comparativ cu celelalte variabile ale cercetării, care nu au amprentă semnificativă asupra comunicării gestuale. În acest context, am elaborat un Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică, care cuprinde elemente curriculare ce pot
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și atenției acordate interlocutorului prin intermediul privirii, gesticii și posturilor corpului. Pe de altă parte, în lumea contemporană a inovațiilor tehnologice, oamenii sunt reținuți din ce în ce mai mult în fața calculatoarelor (hipnotizați de internet, jocuri online, e-mail-uri, site-uri etc.), declanșând astfel fenomene de distanțare fizică și înstrăinare umană (lipsa vizitelor, privirii face-to-face, îmbrățișărilor etc.). Lucien Sfez21 subliniază prezența comunicării om-mașină în detrimentul comunicării om-om și ne atenționează asupra conturării formei de comunicare ,,autistă", în care oamenii vorbesc mai mult cu sine decât cu ceilalți
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură). De cele mai multe ori însă, sintagma gestuală (gestul în sine) nu apare ca un cuvânt morfem, ci ca o silabă fără sens sau ca un fonem inert. În acest caz
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se înclină ușor spre umăr (gest ce exprimă interes, plăcere, admirație), exact ca și pisica ce observă un șoricel sau un ghem mișcător. Ulterior, femeia ,,mustrată de conștiință" începe să transmită bărbatului mesaje ambivalente formate din gesturi de apropiere și distanțare, de încurajare (privire provocatoare, zâmbet ușor) și respingere (evitarea privirii, colțurile gurii întoarse în jos). În concluzie, gesturile joacă un rol esențial în transmiterea și recepționarea mesajelor de seducere, în activarea și dezactivarea flirtului. Cu privire la exprimarea atitudinii de amenințare și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
două mărci dimensionale: ,,longitudinea" (este mai lung decât lat) și ,,extremitatea" (se oprește în vârful unghiei); b) două mărci kinezice: ,,mișcarea către" (o marcă întotdeauna prezentă) și ,,accentuarea dinamică". Ultimele două mărci sintactice vehiculează mărcile semantice de apropiere, direcție și distanțare 87. În cazul chemării interlocutorului cu degetul arătător, mărcile kinezice (mișcarea de la receptor la emițător și accentuarea dinamică ce poartă marca semantică de apropiere) domină mărcile dimensionale pentru a sugera mai bine intenția emițătorului și faptul că gestul este imperativ
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în sensul (re-)construirii cunoștințelor. Importantă este viziunea asupra elevului ca subiect al propriei sale formări, la care se adaugă rolul comunicării didactice ca intervenție semnificantă. Impactul unei comunicări didactice eficiente pe parcursul anilor de studiu se observă și în perioada distanțării elevului de profesor pe plan spiritual, când găsim în căile proprii de gândire sau de acțiune ale discipolului ecouri (mai mari sau mai mici) ale intervenției educative. 2.2. Analiza semiotică a discursului didactic a) Analiza structurală a discursului didactic
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mare în sala de clasă. În activitatea de predare, predomină orientarea palmelor și brațelor deschise către elevi și susținerea contactului vizual cu toți elevii. Prin urmare, recomandăm evitarea atitudinii de închidere sau apărare semnalată prin încrucișarea brațelor și picioarelor, prin distanțare de elevi și prin evitarea contactului vizual. * În funcție de intensitate, descifrăm în comunicarea didactică gesturi expresive (de exemplu, ridicarea umerilor elevului care nu știe să răspundă) și gesturi inexpresive (cum ar fi orientarea palmelor profesorului în jos pentru calmarea elevilor indisciplinați
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
transmite semnale clare: acordul sau dezacordul, interesul sau dezinteresul. Dacă profesorul duce mâinile la spate și, în același timp, se apleacă pentru a putea să citească un text după manualul unui elev, poate să transmită două sentimente contradictorii: dominare/ superioritate/distanțare (prin poziționarea mâinilor la spate) și sumisivitate/ interes/apropiere (prin aplecarea trunchiului și apropierea de carte și de elev). De regulă, înclinarea trunchiului profesorului spre elev denotă faptul că-i acordă atenție, iar retragerea sau răsucirea corpului atunci când i se
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
când reflectă amenințarea sau oboseala, îndeplinește o disfuncție, descurajând elevii să inițeze sau să păstreze un dialog. • Din perspectiva proxemicii, există diferențe semnificative statistic în funcție de reactivitatea profesorilor la stres în ceea ce privește deplasarea acestora în sala de clasă și, implicit, apropierea sau distanțarea de elevi. Profesorii cu reactivitate accentuată la stres au tendința fie de a nu se deplasa, păstrând distanța față de elevi, fie de a se mișca prea mult, provocând agitație, comparativ cu cei care au reactivitate scăzută la stres și se
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reactivitate accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către elev, înclinarea capului spre elev etc.) provoacă efecte/sentimente
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rezonanță puternică asupra elevilor, influențându-le în mod deosebit starea afectivă. Prin intermediul Grilei de observare, am constatat faptul că gesturile profesorilor cu o reactivitate accentuată la stres care produc disfuncții în comunicarea didactică au efecte negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, descurajare, inhibare, respingere, agresivitate, anxietate etc.), iar gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care produc funcții în comunicarea didactică determină efecte pozitive asupra elevilor (apropiere, receptivitate, interes, siguranță, sinceritate, cooperare, respect, stimulare, participare, înțelegere, încredere
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
arta nu se poate manifesta în afara câmpului artei, nu poți fi artist, critic ori curator în afara artei, iar ceea ce facem în afara ei nu ar avea niciun efect în interiorul ei150. Pentru a explica evoluția practicii criticii instituționale, de la "prima generație" a distanțării față de instituție la "a doua generație" a implicării în instituție, Raunig propune ca exemplu, în conformitate cu un demers a lui Foucault 151, evoluția practicii parrhesiei, a discursului liber de jocurile retorice și ambiguitate, ca o mișcare de la o tehnică politică la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
noi relații a artelor și de la schimbarea obiectului artei la recontextualizarea experienței artistice. Deși arta conceptuală pare a fi o împlinire a esteticii în sens hegelian, prin transformarea artei în filosofie (a artei), sfârșitul esteticii are loc pe fondul unei distanțări critice față de idealul filosofic, datorită instrumentării unor interese mai curând sociale, politice și, în general, culturale. Potrivit scenariului artei conceptuale, estetica "moare" subit fiind îngropată sub un discurs mai responsabil aplicat, reflectând nevoile teoretice ale unor comunități artistice. "Uitarea esteticii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
acest sens: nu ți-ai renegat baștina. Baștină întâmplătoare poate, dar a ta. Putea fi Patagonia, dar e România. Asta încerc de multe ori să le spun celor care vor să mă asculte: trebuie să ne integrăm rădăcinile, inclusiv prin distanțare critică, nu să le ascundem, refulăm, cauterizăm. M.I.: Asta e o problemă istorică. Când am părăsit România, am vrut să o părăsesc. Nu m-a obligat nimeni să plec, n-am plecat din greșeală. Dar niciodată n-am încercat să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
precede schimbarea adevărată, aici conștiința de sine introducând cezura salvatoare fie și numai prin simpla ei exercitare luminătoare. Este, de aceea, admis că pentru a reinterpreta vechiul trebuie să te separi cu adevărat de el, să beneficiezi de avantajul unei distanțări, ceea ce în cazul interiorității este realizat de către dedublarea reflexivă. Astfel, comportându-se ca un întreg, egoul îmbracă temporar haina unei staze premergătoare și se lasă observat, înglobat și depășit pentru a se regăsi pe sine transfigurat la finalul unui proces
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
făcând legătura dintre suprastructura individuală și cea universal-spirituală (concentrată în filosofia eternă a unei comunități). Capitolul 4 Conștiință de sine și adaptare. Norma morală ca parte a unui sistem de exigențe situaționale Conștiința reflexivă, cu formele sale elaborate și cu distanțarea specifică intervalelor sale de dedublare, este expresia răgazului și în etică, depășind spontaneitatea unui discernământ punctual către modalități opționale mult mai fundamentate, a căror justă funcționare cere chibzuință răbdătoare și o știință constituită (cu rol de suport tehnic al intuițiilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
obiectivitatea unui parcurs neutral, ci implică amprentă personală, marcă individuală, semnătură de autor. Ea pregătește momentul culminant în bună conlucrare cu atenția contemplativă care operează în proximitatea obiectului de studiu și aduce perspectiva înnoitoare a răgazului, deturul necesar unei corecte distanțări de fenomenalitatea realului aprehendat. În sfârșit, ea se implică în procedura corectei încununări a unei opere, care presupune încredere în toate demersurile ce au conlucrat la realizarea ei, adică o stabilitate cu ecou reflexiv, o întemeiere solidă în toți afluenții
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aproape de suflet, marea forță și autoafirmarea vieții. Mereu își întrerupe elaborarea capodoperei ca să dea cuvîntul batjocurii și antipatiei. De aceea opera nici n-a fost vreodată încheiată. Dar contradicția apare cel mai strident la el atunci cînd sentimentul și patosul distanțării față de marea masă trebuie să constituie un moment esențial în mentalitatea marilor oameni. El nu a văzut conflictul acut dintre pesimismul pe care-l presupune cu necesitate patosul distanțării (prin faptul că marea masă trebuie să se compună numai din
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
apare cel mai strident la el atunci cînd sentimentul și patosul distanțării față de marea masă trebuie să constituie un moment esențial în mentalitatea marilor oameni. El nu a văzut conflictul acut dintre pesimismul pe care-l presupune cu necesitate patosul distanțării (prin faptul că marea masă trebuie să se compună numai din expediente, obstacole sau copii) și optimismul absolut pe care trebuia să-l vestească evanghelia sa27. Raporturile acestea pot fi studiate la marii satirici și la nici unul mai bine decît
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ei realitate, fără ca inima poetului să se lase mișcată de ea34. Unul dintre cei mai străluciți cercetători moderni ai lui Shakespeare 35 obiectează pe bună dreptate acestor declarații că imparțialitatea lui Shakespeare față de personaje și destine nu înseamnă indiferență și distanțare, ci se naște tocmai din interesul său pentru obiecte, din neclintita sa voință de a le face să-și intre în drepturi pe toate laturile: entuziasmul său nu este slăbit de limitele cărora le sînt supuse acțiunile și destinele omenești
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
îi concentra tot interesul. Ea era sentimentul său total. Marele humor se bazează însă tocmai pe o premisă în care Spinoza nu credea și anume aceea că înțelegerea și hazul nu se exclud. Rîsul poate fi o expresie nu pentru distanțare, pentru batjocură ori pentru dispreț, ci pentru un sentiment de unitate. Înțelegerea însăși poate aduce cu ea un rîs sau un zîmbet. Oamenii Renașterii țineau, mai presus de orice, la autoafirmare. Se afirma la ei opoziția față de credința în autoritate
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
amestecă frânturi din sloganele comuniste, dar și reacția la ele. „Asta mi se pare cel mai important în spectacol, explică Mihaela, reacția lui Răzvan actorul și reacția copilului. La un moment dat, acțiunea se oprește ca să fie investigată istoria recentă, distanțarea e bruscă și se produce de la un declic care ține de un obiect anume (șnurul de comandant de grupăă sau de o întrebare a mamei (când vii acasă?Ă. Piesa e construită ca o instalație și Alexandra a reușit să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
care nu au trăit în acele vremuriă sau cu propriile amintiri. Cartea este scrisă la persoana a doua, ceea ce ne facem să credem că întoarcerea în trecut este, de fapt, o întoarcere către sine a naratorului-personaj, în ciuda oricărei tentative de distanțare a acestuia, în ciuda oricărei încercări de a fi obiectiv. Totul este privit cu umor, uneori chiar cu bunăvoință, și nu cu înverșunare, deși este vorba despre absurditatea sistemului comunist, despre nedreptățile care s-au făcut în acea perioadă, despre decăderea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
abundă în analize ale practicii terapiei de grup, de la stabilirea fazelor de selectare și pregătire ale grupului, la elaborarea tehnicilor și evaluărilor de caz. În terapia de grup, psihodrama - asumarea unui comportament de rol care reușește să inducă o anumită distanțare de traumă prin efectul interpretării - este esențială. Terapia e un ego training in action (Terapii scurte de grup de José Guimón și Béatrice Weber-Rouget, Polirom, 2006) în care grupurile de verbalizare formează o comunitate psihodinamică. Spectacolul regizat de Radu Afrim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
mașinăriei sociale de producție de semne o reprezintă producția propriilor semne. Această concluzie se află la baza strategiilor subversive care, sub învelișul unor concepte precum culture jamming, ajung să fie utilizate sub forma aproprierii, a deturnării, a parodiei și a distanțării evenimentelor și campaniilor media. Culture jamming provine din termenul jamming, care se referă la zgomotele de bruiaj ale emițătorilor amatori ce interveneau cu obscenități în emisiunile radio. Culture jamming poate fi înțeles ca producerea de zgomote de bruiaj în comunicarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]