35,147 matches
-
precum și propriu-zis intelectuale sau cognitive, aceeași incertitudine și aceeași confuzie nu doar zdruncinarea valorilor artei, eticii sau religiei, ci nimicirea lor pur și simplu, brutală sau treptată? Căci nu de o criză a culturii este vorba în realitate, ci de distrugerea sa. Astfel, hiperdezvoltarea unei hipercunoașteri, ale cărei mijloace teoretice și practice marchează o ruptură completă în raport cu cunoștințele tradiționale ale omenirii, are drept efect prăbușirea nu doar a acestor cunoștințe date, care se dovedesc tot atâtea iluzii, ci a omenirii înseși
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
urcau și coborau laolaltă, ca de comun acord și fără a se dezuni cunoașterea producea binele, care producea frumosul, în vreme ce sacrul umplea orice lucru de lumină -, iată acum în fața noastră ce nu s-a mai văzut vreodată: explozia științifică și distrugerea omului. Iată noua barbarie, pe care nu este sigur că o vom putea depăși de data asta. CAPITOLUL I CULTURĂ ȘI BARBARIE Barbaria nu este un început, ci este întotdeauna secundară unei stări a culturii care o precede în mod
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
confunde opera cu suportul său, să-și închipuie că autenticitatea celei dintâi o acoperă în mod riguros pe aceea a celei de-a doua și că, dacă suportul a fost refăcut, opera originală nu mai există. În acest moment intervin distrugerile monstruoase de care am vorbit și în privința cărora Daphi constituie, din păcate, un exemplu printre multe altele. Pe de altă parte, afirmăm că lumea sensibilității, care este lumea reală a vieții în cadrul căreia lumea științifică nu este decât o abstracție
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ceea ce poate fi făcut, adică tot ceea ce natura va putea deveni. Este vorba de a fabrica aur, de a merge pe lună, de a construi rachete capabile să se auto-ghideze, să se autosupravegheze înainte de a decide ele însele asupra momentului distrugerii lor și a noastre. Tehnica este alchimie; ea este auto-înfăptuirea naturii pe locul și în locul auto-înfăptuirii vieții care suntem noi. Ea este barbarie, noua barbarie a vremurilor noastre, pe locul și în locul culturii. În măsura în care ea scoate din joc viața, regulile
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
aceasta din urmă. Singura capabilă a înțelege că a-i substitui vieții reprezentanți care se dau drept echivalenți ai săi este actul proto-fondator al economiei politice, ca și al oricărei științe umane în general, este doar privirea transcendentală care înfăptuiește distrugerea acestor științe pentru a exhiba posibilitatea fondatoare, adică geneza lor. Aceasta din urmă nu este doar teoretică, ea nu se mărginește doar la a arăta cum se construiește sistemul entităților economice muncă, valoare etc. care se prezintă ca echivalând cu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și aceasta în ea însăși, în loc să se elibereze de acel ceva de care vrea să fugă și să-l poată lăsa în drum, ea îl poartă și îl reproduce în sine, la fiecare pas. Rămâne prin urmare o singură ieșire: distrugerea pur și simplu a acestei neliniști și a acestei suferințe de care nu se poate debarasa, și care își au totuși posibilitatea lor în încercarea de sine și astfel în viață: aceasta din urmă este așadar cea care trebuie suprimată
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
debarasa, și care își au totuși posibilitatea lor în încercarea de sine și astfel în viață: aceasta din urmă este așadar cea care trebuie suprimată, propria sa esență. La fel cum se întâmplă și cu fuga de sine, nici această distrugere nu își atinge scopurile, dacă este adevărat că actul de a se autodistruge nu este posibil decât cu condiția de a actualiza în el și, astfel, de a afirma esența pe care vrea să o distrugă. Ca fugă de sine
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
este adevărat că actul de a se autodistruge nu este posibil decât cu condiția de a actualiza în el și, astfel, de a afirma esența pe care vrea să o distrugă. Ca fugă de sine și, în același fel, ca distrugere de sine, viața rămâne astfel în sine. Acesta este modul în care ea subzistă într-o lume de unde se dorește a o alunga, în lumea științei precum și în cea a barbariei. Aceasta din urmă se lasă atunci recunoscută ca ceea ce
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
În aceste condiții, un eveniment unic, căruia nu i s-a acordat încă suficientă atenție și prin care instituția care avea drept îndatorire să transmită și să dezvolte cultura este luată cu asalt la rândul său, dobândește o importanță dramatică: distrugerea Universității. CAPITOLUL VII DISTRUGEREA UNIVERSITĂȚII Când un lucru se apropie de sfârșitul său, cauza morții sale apropiate rezidă în el sau în afara lui. În cazul Universității Universitatea franceză va fi luată aici în considerare ca un caz exemplar -, principiul distrugerii
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
eveniment unic, căruia nu i s-a acordat încă suficientă atenție și prin care instituția care avea drept îndatorire să transmită și să dezvolte cultura este luată cu asalt la rândul său, dobândește o importanță dramatică: distrugerea Universității. CAPITOLUL VII DISTRUGEREA UNIVERSITĂȚII Când un lucru se apropie de sfârșitul său, cauza morții sale apropiate rezidă în el sau în afara lui. În cazul Universității Universitatea franceză va fi luată aici în considerare ca un caz exemplar -, principiul distrugerii sale poate fi perceput
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
distrugerea Universității. CAPITOLUL VII DISTRUGEREA UNIVERSITĂȚII Când un lucru se apropie de sfârșitul său, cauza morții sale apropiate rezidă în el sau în afara lui. În cazul Universității Universitatea franceză va fi luată aici în considerare ca un caz exemplar -, principiul distrugerii sale poate fi perceput la fel de bine atât în propria sa realitate, cât și în cea a mediului care o înconjoară, este același principiu care acționează de două ori, sau, mai curând, care acționează pretutindeni, într-o singură societate în care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
lucrarea de față, este cea a barbariei caracteristice vremurilor noastre. În societatea pe care o inaugurează, nu mai este loc pentru Universitate dacă aceasta, ca loc al învățării, uceniciei și cercetării, reunește ansamblul proceselor de autodezvoltare și auto-înfăptuire a vieții. Distrugerea Universității de către lumea tehnicii îmbracă o formă dublă: este mai întâi de toate abolirea graniței care, în calitate de indice al diferențierii lor funcționale, separa până în prezent Universitatea de societate; este, în al doilea rând, această barieră odată doborâtă, irupția tehnicii în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
spori îndatoririle profesorilor nu înseamnă așadar numai a lovi în niște oameni eminenți, ci și a pune capăt învățământului superior și astfel Universității înseși în ceea ce privește vocația sa de cercetare. Faptul că această creștere a programelor de lucru adică, în realitate, distrugerea Universității a fost solicitată chiar de către profesorii Universității sau de către straniul lor sindicat (și aceasta într-un moment în care revendicările sindicale vorbeau în alte părți de scăderea timpului de lucru) este înfricoșător pentru cel care știe să distingă ce
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
înseamnă a impune oricărei forme de acțiune, mai cu seamă intelectuală și spirituală, o finalitate străină, ea implică răsturnarea teleologiei vitale. Subordonarea tehnico-științifică, cu releele sale politice și administrative, cere expulzarea culturii din locul prevăzut pentru dezvoltarea sa și, astfel, distrugerea pur și simplu a unei Universități destinate culturii. Acestor trei consecințe deja amintite li se adaugă o a patra, care le conferă "democrațiilor" moderne fizionomia lor proprie. Eliminarea subiectivității transcendentale de către proiectul galilean nu este niciodată completă, viața continuă, însă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cea a cunoașterii și a științei. Mascată de prestigiul rigorii, scoaterea din joc a subiectivității sfârșește prin a duce la devastarea planetei de către natura aservită tehnicii și, atunci când aceasta este aplicată cunoașterii omului însuși, ca în noile "științe umane", la distrugerea pur și simplu a umanității sale. Prin faptul de a fi fost îndepărtată din domeniile cunoașterii viața nu a încetat să subziste, așa cum am văzut, sub înfățișarea nevoilor brute, ceea ce îi conferă astăzi caracterul său "materialist" și barbar. Cu toate
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
oare fi salvată lumea de unii dintre ei? CUPRINS Ce nu s-a mai văzut vreodată I. Cultură și barbarie II. Știința judecată după criteriul artei III. Știința singură: tehnica IV. Maladia vieții V. Ideologiile barbariei VI. Practicile barbariei VII. Distrugerea Universității Underground
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
continua din perspectiva teoriilor politice feministe: liberală, marxistă, radicală și comunitară. În toate acestea, voi urmări raportul între conceptualizarea familiei și ideea de emancipare a femeilor. Sensul de argumentare va fi unul în favoarea faptului că emanciparea femeilor nu duce la distrugerea instituției familiei. Iată un prim argument preluat după Laura Grünberg. Statistic, numărul femeilor care își cresc singure copiii este mai mare decât cel al bărbaților (80-90% din cazuri): „asemenea cifre arată de fapt că, deseori, femeile renunță la autonomie și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Nu știam nimic. Eram complet nepregătit. Este foarte posibil să fi auzit câte ceva la buletinele de știri de la radio, dar nu putusem să-mi imaginez că așa ceva m-ar putea privi pe mine. O nenorocire de felul acela, o asemenea distrugere... Nimeni nu poate fi pregătit pentru așa ceva. Doar consecințe cumplite și nici un motiv. în copia scrisă nu se va vedea cum îmi sună vocea. Dacă îmi tremură sau dacă urcă în falset. Când totul va fi transcris, atunci imprimarea va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
să învățăm să privim cu o anume ironie tot ceea ce e sfânt în existență. Noi știm că majoritatea lucrurilor pot fi arse. Asta nu trebuie să ne împiedice să ne dăm seama că o ardere trebuie deosebită de alta, o distrugere de altă distrugere. Să arzi cu indiferență nu este același lucru cu a arde cu simpatie sau cu pasiune. Arderile făcute cu nepăsare, nonșalanță sau cinism sunt o crimă împotriva umanității. Arderea pe care noi o avem acum în fața noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
privim cu o anume ironie tot ceea ce e sfânt în existență. Noi știm că majoritatea lucrurilor pot fi arse. Asta nu trebuie să ne împiedice să ne dăm seama că o ardere trebuie deosebită de alta, o distrugere de altă distrugere. Să arzi cu indiferență nu este același lucru cu a arde cu simpatie sau cu pasiune. Arderile făcute cu nepăsare, nonșalanță sau cinism sunt o crimă împotriva umanității. Arderea pe care noi o avem acum în fața noastră trebuie s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
de la ce prag al costului extern trebuie considerat că e preferabil de închis respectiva activitate? Pentru a răspunde acestor întrebări, un raționament fondat pe modelul comercial și pe drepturile de proprietate poate constitui o ieșire interesantă. Astfel, pentru H.Lepage, distrugerea accelerată a anumitor specii de pești de către vapoare constituie un efect pervers rezultat din absența drepturilor de proprietate asupra bancurilor de pești. Aceasta au-torizează o logică de pasager clandestin, ce ia în acest caz forma unui prădător. Mai curînd decît
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
5.1.3.2. Intervențiile directe ale Statului Intervențiile directe ale Statului se traduc prin anumite politici sectoriale, naționalizări și privatizări. La noi, am cunoscut în jumătate de secol două fracturi majore: mai întîi comuniștii au naționalizat aproape totul, provocînd distrugeri importante și cîteva realizări costisitoare în materie de infrastructură, apoi cei care au venit după 1989 au privatizat aproape totul, provocînd distrugeri aproape la fel de mari și îndatorîndu-ne și subordonîndu-ne capitalului străin în proporție de circa 95%. De asemenea, politicile sectoriale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
noi, am cunoscut în jumătate de secol două fracturi majore: mai întîi comuniștii au naționalizat aproape totul, provocînd distrugeri importante și cîteva realizări costisitoare în materie de infrastructură, apoi cei care au venit după 1989 au privatizat aproape totul, provocînd distrugeri aproape la fel de mari și îndatorîndu-ne și subordonîndu-ne capitalului străin în proporție de circa 95%. De asemenea, politicile sectoriale active au fost sublime, dar au lipsit cu desăvîrșire. S-ar fi impus identificarea unor poli de competitivitate capabili să realizeze valoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la data nefericitului eveniment. Mondializarea economică rămîne, însă, un proiect cu vocație universală. Deși universalul este considerat o valoare pozitivă, orice proiect universal dă naștere la conflicte, pentru că este adesea resimțit, cum e cazul tuturor imperialismelor, ca o tentativă de distrugere a identităților particulare, iar reacțiile pot fi pasionale, destructive. Modelul american tindea către universalizare. Fascinant pentru unii, insuportabil pentru alții, provoacă iată reacții terifiante și numeroase ezitări, însăși ideea de a trăi într-o lume unită, susținută de valori comune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
aceeași măsură, să picteze așa cum numai eu știam. Degeaba, era greoi și stângaci. Dar toate acestea nu ar fi însemnat nimic: simple invidii. Capricii ale vârstei. Mici vanități nesatisfăcute. Se pare însă că a fost vorba de o predispoziție aparte. Distrugerea fratelui de către frate a fost un act atât de metodic, atât de consecvent și de rafinat, încât cred că și aici am făcut o treabă de maeștri. Socotind că agresivitatea și intoleranța noastră reciprocă nu ar fi fost decât rodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]