19,836 matches
-
obiective va fi tratat separat, în această ordine; utilizarea flexibilității organizaționale (organizational slack), care constă din excedentul de resurse disponibile într-o activitate asupra necesarului de resursepentru îndeplinirea acelei activități. De exemplu, firma poate crea rezerve de trezorerie destinate plății dividendelor în anii în care profitul va fi insuficient sau va fi direcționat în cea mai mare parte către investiții. Procesul decizional este compus, după Simon, din următoarele etape: identificarea problemei; conceperea unor soluții pe baza informațiilor deținute; selecția unei soluții
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
că comportamentul firmei va fi determinat de scopurile echipei manageriale. Acționariatul, după cum spuneam și mai înainte, este adesea prea dispersat pentru a exercita un control real; în plus, el este lipsit de cunoștințe economice. Managerii nu au interes să distribuie dividende importante; ei le vor limita până la nivelul care să-i împiedice pe proprietari să se plângă și care menține firma îndeajuns de interesantă pentru a nu se devaloriza acțiunile acesteia la Bursă și pentru a putea atrage capitaluri noi în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
parte a profiturilor pentru a finanța expansiunile viitoare. Puterea, prestigiul, ambițiile și satisfacțiile lor personale și nu în ultimul rând prosperitatea lor depind toate de creșterea întreprinderii: imaginea acesteia în ochii publicului se transferă asupra lor, devine propria lor imagine. Dividendele vor apărea pentru manageri ca fiind cheltuieli care trebuie minimizate. Chiar și managerii proprietari se dovedesc de multe ori mai interesați de creștere decât de propriile lor venituri, pentru că ei consideră firma opera vieții lor, creația lor, pe care doresc
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
comportament nu definește un grup veritabil, deoarece nu există unitate de decizie. b) Comportamentul grupului financiar. Societatea-mamă exercită o influență asupra gestiunii participațiilor, în special în ceea ce privește nominalizările directorilor de filiale. Ea se interesează de rezultatele financiare, în special de distribuirea dividendelor. Controlul său este unul de natură pur financiară și aprecierea eficacității deciziilor se face cu ajutorul mijloacelor analizei financiare. Aici suntem în prezența unui grup, întrucât există o anumită unitate de decizie în domeniul financiar. c) Comportamentul grupului industrial. Societatea mamă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
utilizat în studierea evoluției întreprinderii va fi maximizarea valorii întreprinderii pe un orizont finit sau infinit. IV.2.1. Modele de clasă A Urmărindu-l îndeaproape pe J. Lesourne, relația fundamentală a modelului va fi, unde cu α se notează dividendul distribuit iar cu γ partea din marja netă destinată investițiilor noi. Bilanțul întreprinderii se reduce la. Dar întrucât avem rezultă iar criteriul maximizării valorii pe un orizont infinit se scrie sub restricția fapt care înseamnă că dividendul nu poate fi
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
α se notează dividendul distribuit iar cu γ partea din marja netă destinată investițiilor noi. Bilanțul întreprinderii se reduce la. Dar întrucât avem rezultă iar criteriul maximizării valorii pe un orizont infinit se scrie sub restricția fapt care înseamnă că dividendul nu poate fi niciodată negativ. Pentru a rezolva această problemă de optim vom utiliza metoda Euler-Lagrange construind o nouă funcție de maximizat cu necunoscutele F, Z și λ. Condițiile de maxim de prim ordin vor fi. După calcule rezultă. Evoluția optimă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Z și λ. Condițiile de maxim de prim ordin vor fi. După calcule rezultă. Evoluția optimă a fondurilor proprii F(t) se compune astfel din două tronsoane: un tronson pentru care Z=0, deci. Acest tronson corespunde unei politici de dividend nul. Firma reinvestește totalitatea beneficiilor; un al doilea tronson, pentru care. Acesta corespunde unei politici de investiție nulă, întreprinderea distribuind în totalitate beneficiile sub formă de dividende. Evoluția întreprinderii în acest prim caz discutat poate fi descrisă astfel: Întreprinderea pornește
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
un tronson pentru care Z=0, deci. Acest tronson corespunde unei politici de dividend nul. Firma reinvestește totalitatea beneficiilor; un al doilea tronson, pentru care. Acesta corespunde unei politici de investiție nulă, întreprinderea distribuind în totalitate beneficiile sub formă de dividende. Evoluția întreprinderii în acest prim caz discutat poate fi descrisă astfel: Întreprinderea pornește cu un capital inițial K0. Ea investește beneficiile în totalitate până în momentul în care beneficiul marginal devine egal cu costul capitalului i. Din acest moment ea încetează
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
poate fi descrisă astfel: Întreprinderea pornește cu un capital inițial K0. Ea investește beneficiile în totalitate până în momentul în care beneficiul marginal devine egal cu costul capitalului i. Din acest moment ea încetează să mai investească și începe să plătească dividende. IV.2.2. Modele de clasă B cu actualizare “perfectă” Ipoteza actualizării perfecte afirmă că rata actualizării acționarilor este constantă, nedepinzând de nici una din celelalte variabile ale modelului. Relația care definește acest tip de model este. Pentru facilitarea raționamentelor, vom
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
G și o vom numi investiție generalizată. Ea reprezintă de fapt investițiile cumulate realizate în întreprindere în perioada (0,t), fără a ține seama de scoaterile din funcțiune. Se poate observa că relația dintre G și I este de forma. Dividendul distribuit de întreprindere la un moment dat va fi iar expresia de maximizat se va scrie. Rezolvând problema de optim în același mod ca la modelele A, obținem următoarele, întreprinderea nu distribuie. Fondurile sale proprii vor evolua pe curba dacă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
la următoarele concluzii privind evoluția întreprinderii: Întreprinderea pornește cu capitalul inițial K0. Dacă venitul net actualizat al fiecărei investiții elementare este pozitiv, atunci ea va investi toate beneficiile la infinit. Aceasta deoarece acționarii vor avea întotdeauna interesul să renunțe la dividende (care le-ar aduce doar un venit i în cazul în care le-ar plasa pe piața monetară) pentru a permite întreprinderii să se dezvolte. Dimpotrivă, în cazul în care venitul net actualizat este negativ, firma nu are interesul să
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
monetară) pentru a permite întreprinderii să se dezvolte. Dimpotrivă, în cazul în care venitul net actualizat este negativ, firma nu are interesul să investească; ea își va păstra la infinit talia K0 și va distribui toate profiturile sub formă de dividende. În realitate însă, întreprinderile sunt adesea lipsite de posibilitatea de a investi beneficiile în întregime, deoarece acționarii nu vor fi dispuși să renunțe complet la dividendele sub formă lichidă. Vom introduce astfel ipoteza că firma noastră poate investi cel mult
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
va păstra la infinit talia K0 și va distribui toate profiturile sub formă de dividende. În realitate însă, întreprinderile sunt adesea lipsite de posibilitatea de a investi beneficiile în întregime, deoarece acționarii nu vor fi dispuși să renunțe complet la dividendele sub formă lichidă. Vom introduce astfel ipoteza că firma noastră poate investi cel mult o fracțiune b (b≤1) din maja brută, având obligația să distribuie restul. Ecuația care descrie politica de investiție maximală este. de unde rezultă curba de evoluție
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
mai mic decât 1. Putem distinge astfel două cazuri (vezi graficul din fig. 4.3): în cazul curbei i'1 există o rată optimă a acumulării x0 (foarte mică). Este vorba de acționari nedispuși la risc, care vor prefera un dividend sigur și relativ stabil; în cazul curbei i'2 nu există optim pentru rata autofinanțării. Acești acționari (dispuși la un oarecare risc) nu sunt satisfăcuți de actuala rată de creștere a întreprinderii, considerând-o prea mică. 1. b. x>x2
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
satisfăcuți de actuala rată de creștere a întreprinderii, considerând-o prea mică. 1. b. x>x2. În acest caz avem i'>1 și M<1, deci egalitatea lor este imposibilă. Derivata valorii actuale este în permanență negativă; cu alte cuvinte, dividendele sunt cu atât mai incerte cu cât momentul încasării lor este mai îndepărtat de momentul 0 (crearea firmei). Valoarea x2 ar putea constitui o limită impusă ritmului de dezvoltare al firmei. 2. x>i, adică x1<x<x2. Pentru acest
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
este mai îndepărtat de momentul 0 (crearea firmei). Valoarea x2 ar putea constitui o limită impusă ritmului de dezvoltare al firmei. 2. x>i, adică x1<x<x2. Pentru acest caz vom pune din nou problema maximizării valorii actuale a dividendelor pe un orizont finit T. În urma calculelor obținem. Condiția de anulare a primei derivate în raport cu x ne arată necesitatea satisfacerii egalității. Vom nota cu H membrul stâng al egalității. Pentru a putea reprezenta grafic evoluția sa, să-l fixăm pe
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
pentru x=x2 este pozitiv. Să reprezentăm acum pe același sistem de axe expresiile H și x-I (figura 4.5). Putem trage concluziile următoare: există întotdeauna o valoare a ratei acumulării xo>xb care asigură maximizarea valorii actuale a dividendelor oricare ar fi orizontul T. Această oportunitate va fi însă exploatată numai de către acționarii dispuși să riște dividendele prezente în favoarea celor viitoare. Dividendul lor anual va fi redus sau chiar nul în primii ani, dar va crește foarte rapid ulterior
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
figura 4.5). Putem trage concluziile următoare: există întotdeauna o valoare a ratei acumulării xo>xb care asigură maximizarea valorii actuale a dividendelor oricare ar fi orizontul T. Această oportunitate va fi însă exploatată numai de către acționarii dispuși să riște dividendele prezente în favoarea celor viitoare. Dividendul lor anual va fi redus sau chiar nul în primii ani, dar va crește foarte rapid ulterior, ca o consecință a creșterii taliei întreprinderii și a profiturilor sale; există (cel puțin teoretic) și o altă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
concluziile următoare: există întotdeauna o valoare a ratei acumulării xo>xb care asigură maximizarea valorii actuale a dividendelor oricare ar fi orizontul T. Această oportunitate va fi însă exploatată numai de către acționarii dispuși să riște dividendele prezente în favoarea celor viitoare. Dividendul lor anual va fi redus sau chiar nul în primii ani, dar va crește foarte rapid ulterior, ca o consecință a creșterii taliei întreprinderii și a profiturilor sale; există (cel puțin teoretic) și o altă valoare optimă a ratei de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
a firmei, mai mică decât x*, dar numai pentru valori suficient de mici ale lui xa, adică (vezi figura 4.4) pentru valori suficient de mari ale lui T. Aceasta este o posibilă oportunitate pentru acționarii riscofobi, care vor prefera dividende anuale mari, dar cu o rată de crestere foarte redusă sau chiar constante. Pentru a-și putea maximiza valoarea, ei trebuie să se arate dispuși să aștepte o perioadă de timp suficientă, deoarece dividendele mari încetinesc dezvoltarea firmei. IV.3
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
pentru acționarii riscofobi, care vor prefera dividende anuale mari, dar cu o rată de crestere foarte redusă sau chiar constante. Pentru a-și putea maximiza valoarea, ei trebuie să se arate dispuși să aștepte o perioadă de timp suficientă, deoarece dividendele mari încetinesc dezvoltarea firmei. IV.3. Creșterea prin autofinanțare și împrumuturi O întreprindere nu este niciodată liberă să împrumute fără nici un fel de restricții. În capitolul de față vom pleca de la două ipoteze diferite privind posibilitățile sale de împrumut, ambele
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
brută a întreprinderii: nivelul creditelor este mai mic sau cel mult egal cu un multiplu n de această marjă. În ambele cazuri rata dobânzii (j) este constantă. Nu vom trata în continuare toate combinațiile posibile de ipoteze privind autofinanțarea, distribuția dividendelor și împrumuturile, ci numai cele care ni s-au părut cele mai semnificative. IV.3.1. Modele de clasă A Vom presupune că împrumuturile constituie o fracțiune h din capitalurile proprii. Relațiile de bază ale modelului sunt următoarele. Strategia de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
acestora va fi. Valoarea netă actualizată a unei investiții unitare de capital va fi în consecință ceea ce era de demonstrat. Să vedem în continuare cum se va prezenta evoluția întreprinderii în condițiile în care introducem o ipoteză diferită cu privire la distribuție: dividendele sunt egale în permanență cu o fracțiune constantă ν din capitalul inițial (ν<1). În acest caz vor fi adevărate relațiile Studiind această expresie ajungem la concluzia că evoluția va fi crescătoare dacă sunt îndeplinite simultan următoarele două condiții. Așadar
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Să ne situăm în continuare în condițiile celei de-a doua ipoteze privind creditarea: nivelul creditelor este cel mult un multiplu n de marja brută. Ne vom mărgini la studiul evoluției activelor imobilizate în condițiile în care nu se distribuie dividende. Beneficiul întreprinderii se împarte între investiții, dobânzi și anuități ale împrumuturilor. În cazul în care rata acumulării pentru investiții este egală cu b ecuația care exprimă faptul că dividendul este nul se scrie. Condiția referitoare la împrumuturi este dată de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
studiul evoluției activelor imobilizate în condițiile în care nu se distribuie dividende. Beneficiul întreprinderii se împarte între investiții, dobânzi și anuități ale împrumuturilor. În cazul în care rata acumulării pentru investiții este egală cu b ecuația care exprimă faptul că dividendul este nul se scrie. Condiția referitoare la împrumuturi este dată de. Din aceste ultime două expresii rezultă ecuația diferențială care ni-l va da pe G și apoi pe I În caz contrar întreprinderea va descrește exponențial către 0. dacă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]