7,734 matches
-
în versurile pe care le scrie. ”cred în aerul domnesc al perechii, cred în semne și tipare... da, ăsta e tâlcul! noi ne punem, unul pe altul, în rânduială, în lumină! și Dumnezeu se va bucura de această lucrare-mesaj!” (Passiflora). Divinitatea Însăși e chemată să Se bucure de unirea ei cu cel iubit, așa cum S-a bucurat, de prima nuntă, în Eden. Iată de ce, cu atât mai neagră, venită din semiobscuritate, cu străfulgerări oculte, este decizia omului pereche de a pune
POEZII DE DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344456_a_345785]
-
nu să ucidă lumina: ”m-ai ucis, iubitule, tocmai când lumina/ îmi pătrunsese în suflet, cu luna...” (În orezărie). Un element luminos în versurile Danielei Voiculescu este faptul că dincolo de această tristețe ancestrală, poeta nu traversează o criză de identitate. Divinitatea o ajută să depășească momentele de cumpănă. ” vom spune tuturor că timpul trebuie trăit în sensul că Dumnezeu este mereu prezent... singura clipă în care putem să folosim timpul în favoarea noastră este prezentul!” (Celebrul ”Acum”) sau ”Dumnezeu îmi pășește în
POEZII DE DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344456_a_345785]
-
pomeniți prin faptele lor demonstrează că mașinăria comunistă nu a funcționat fără reproș și că în ciuda oricăror eforturi ale unui sistem evident demonic, ce desfășura forțe gigantice spre a distruge omul ca persoană, aceasta nu s-a reușit. Scânteia de divinitate din fiecare și de a fost întunecată nu a putut fi ucisă. Dată fiind situația cu totul particulară a închisorii Pitești, în timpul cutremurătorului experiment al reeducării, ajutorarea și mila pentru semen capătă alte forme de manifestare decât cele obișnuite. Acolo
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
titlul volumului „Îngerii urcă la cer”. „așterne în calea mea frunze,/chiar dacă sunt uscate,”... Natura este mediul ideal, fundalul suplu care contribuie la stările de reverie. În sânul naturii sufletul se află mai aproape de cer, de armonia universului - comunicarea cu Divinitatea având toate drumurile deschise. Vrăjită de culori și nuanțe abia perceptibile, poeta și-a încercat talentul și în pictură. De altfel, pictează icoane pe sticlă, făcând parte din anul 2003 și din Asociația Artiștilor Plastici Mureș, participând la numeroase expoziții
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
iei tot cerul inimii/ în palmă virtuți de rouă cad/...” (Salsa - cerul inimii). Cuvintele își împlinesc chemarea, versurile țâșnind asemenea unor izvoare bogate în sugestii. Lirismul ia naștere din gânduri primordiale, curate, rafinate, metaforele oglindind lucrul migălos al poetei. Căutarea divinității implică frământare „ore albe”de așteptare, iluzii și frământări: „merg desculță până la colțul casei/ privind cu jind drumul care urcă șerpuind ... ” În fiecare gând, în fiecare vers se conturează nevoia acerbă de lumină și sublim: „nu mai simt greutatea amurgului
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
Poezia patriotică În mod sigur, poezia patriotică a fost inventată... ea s-a născut la întâmplare, la indicații speciale, din necesitate ori, foarte rar, din patriotism... Poezia religioasă a fost, dar nu mai este plecată din iubire ori adorație a divinității; a rămas doar încercare de apropiere falsă... Poezia de dragoste a fost și rămâne fidelă iubirii, constantă a intimei trăiri, a dăruirii născută din inimi și niciodată lăsând goluri... A umplut și umple visteria inimii în orice anotimp, în zi
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească această lume nedreaptă de pe pământ, îndreptându-și sufletul spre alte aspirații mai înalte și mai sfinte, acelea ale crezului în atotputernicia Divinității și găsirea unei vieți mai drepte acolo sus în ceruri, alături de Dumnezeu. S-a stins la vârsta de 104 ani, lăsându-ne mai săraci cu un suflet blând și nevinovat cum îl avea ea. De câte ori mă scăpase de furia mamei
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Omul sfințește locul În capitolul precedent am învinuit omul, bineînțeles nu toată omenirea ci omul individ, omul aparținând unei haite, omul condus în viață de orgoliu și interese, în mareomul rău că ar fi dușmanul divinității. Îmi susțin acest punct de vedere care nu poate leza cu nimic omul normal, omul iubitor al aproapelui, omul muncitor, omul drept, omul cinstit, omul modest care-și cunoaște lungul nasului indiferent dacă este sărac lipit pământului sau n-are
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
trăi veșnic Adam a fost îndrumat: ”Înmulțește-te și îndestulează-te cu toate creațiile mele”. Nici măcar nu i sa cerut să venereze Domnul prin ode de slavă cum cer popii de la noi. Așadar omul nu are nici un rol dat de Divinitate. Natura nu cere nici ea mai mult decât perpetuarea speciei în limite raționale ca să nu strice alte echilibre șubrede. Omul în schimb și-a cerut sie însuși să se civilizeze, să refacă raiul din care a fost gonit, să se
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
Dumnezei sunt venerați de colective întregi și slujiți de biserici. Ce dorește această multitudine de Dumnezei. Păi ca tot omul să fie bun, să aibă ce-i trebuie și să-i fie bine. Toate cărțile sfinte din lume descriu în numele Divinității dezideratele mai sus accentuate. Cum se poate că Ortodocșii au iar Catolicii au avut un Dumnezeu ADEVĂRAT iar toate celelalte Divinități purtând nume precum Alah, Jehova, Buda, Brahma și chiar Dumnezeul Catolic nu sunt decât surogate? Cei care se închină
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
fie bun, să aibă ce-i trebuie și să-i fie bine. Toate cărțile sfinte din lume descriu în numele Divinității dezideratele mai sus accentuate. Cum se poate că Ortodocșii au iar Catolicii au avut un Dumnezeu ADEVĂRAT iar toate celelalte Divinități purtând nume precum Alah, Jehova, Buda, Brahma și chiar Dumnezeul Catolic nu sunt decât surogate? Cei care se închină lor ar fi eretici. Pentru Dumnezeul ADEVĂRAT au fost aprinse multe autodafeuri, ruguri purificatoare care absolveau necredinciosul de păcatul ereziei înainte de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
a crea gustul dulce-amar al vieții în trecerea inexorabilă a timpului. Biserica este așezământul nelipsit oricărei comunități omenești, este locul sacru care îl ajută pe om să se tanspună într-un plan spiritual, mai bun, mai purificat, unde legătura cu Divinitatea este mai ușor de realizat. Casă tradițională din lemn, specifică localității Ibănești este alcătuită din: tindă (prima cameră), conia (bucătărie), camera propriu-zisă în care se află : războiul de țesut, patul cu zestre, patul de dormit, vârtelnița, mașina de cusut, canapei
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
LITERARĂ", DE IOANA STUPARU Autor: Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului INVOCAREA DIVINULUI ÎN CREAȚIA LITERARĂ Dacă s-ar ține o evidență chiar și numai a titlurilor creațiilor literare cu referire la divinitate, cifra ar fi remarcabilă. Iar dacă s-ar avea în vedere conținutul scrierilor (poezie sau proză), în care este invocată divinitatea, exemplele ar fi numeroase. Una dintre calitățile care generează rezultatul creației este sensibilitatea dăruită scriitorului de către Dumnezeu. Un alt
INVOCAREA DIVINULUI ÎN CREAŢIA LITERARĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348048_a_349377]
-
ÎN CREAȚIA LITERARĂ Dacă s-ar ține o evidență chiar și numai a titlurilor creațiilor literare cu referire la divinitate, cifra ar fi remarcabilă. Iar dacă s-ar avea în vedere conținutul scrierilor (poezie sau proză), în care este invocată divinitatea, exemplele ar fi numeroase. Una dintre calitățile care generează rezultatul creației este sensibilitatea dăruită scriitorului de către Dumnezeu. Un alt motiv este harul scriitorului de a pătrunde pe tărâmul imaginației. Apoi, este înzestrarea de către divinitate a scriitorului, cu arta de a
INVOCAREA DIVINULUI ÎN CREAŢIA LITERARĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348048_a_349377]
-
sau proză), în care este invocată divinitatea, exemplele ar fi numeroase. Una dintre calitățile care generează rezultatul creației este sensibilitatea dăruită scriitorului de către Dumnezeu. Un alt motiv este harul scriitorului de a pătrunde pe tărâmul imaginației. Apoi, este înzestrarea de către divinitate a scriitorului, cu arta de a transpune în cuvinte tablouri pictate imaginar. Iar aceasta nu realizată oricum, ci într-un mod diferit față de vorbirea curentă. Având în vedere bogata creație literară de-alungul vremii, dar, mai ales în prezent, aducem spre
INVOCAREA DIVINULUI ÎN CREAŢIA LITERARĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348048_a_349377]
-
Antologia Sonetului Românesc, realizare a poetului Radu Cârneci, în anul 2009, la Editura Muzeul Național al Literaturii Române, lucrare în trei volume, ce cuprinde peste 450 de autori. Un spectru larg formează și felul în care se face apel la divinitate: rugă, mulțumire, speranță, slăvire, dorință etc. Din volumul 1: „Cerească-mpărăteasă, de câte ori îți cer / să sufli-ntr-al meu cuget un suflu de cântare, / cu o rază de lumină ca ziua ce răsare / în pieptu-mi fără umbră ca pe cer
INVOCAREA DIVINULUI ÎN CREAŢIA LITERARĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348048_a_349377]
-
demn nu sunt...” (Timotei Cipariu, Sonetto I, p. 25.) „...Iar, dacă a mea dogmă va fi o rătăcire, / Artistul e de vină, c-a lui dumnezeire / Ca tine de frumoasă a vrut imagina...” (Cezar Boliac, Stanțe (I), p.28.) Invocarea divinității în titlurile sonetelor: „Era-n Lumină o blândețe vastă” (Crișan V. Mușețeanu, p. 439.) „Cătând pe Dumnezeu, L-am întâlnit” ( Crișan V. Mușețescu, p. 440.) Din volumul 2: „În orice răsărit când mă trezesc / Și pleoapele cu teamă le deschid
INVOCAREA DIVINULUI ÎN CREAŢIA LITERARĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348048_a_349377]
-
tot mai îndepărtat) și viața dură a timpului său de răscruce istorică. Eugenio Montale în poeziile sale,cum subliniază Angelo Jacomuzzi,rareori are o preocupare a unei comunicări fericite cu metafizicul,pentru a regăsi vestigiile edenului,ca reminiscență a unei divinități ce a rupt vălul și a tangențiat cu lumina oamenilor.Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial.(Quasi una fantasio).În Elegia de
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
Precum atunci/te-ai răsucit și cu o mână,fruntea/dezvăluind-o de sub nor de plete//m-ai salutat spre a intra în beznă.( La bufera).Evocarea acestui trecut moment,pentru poet,secunda supremă este edenică,la fel și invocarea divinității nu sunt altceva decât semnificațiile unei transsubstanțiere a presentimentului apariției iubitei,moment ce-l consideră poetul,edenic. Există o serie de lucruri montaliene care circumscriu tematicii profetice,acel difuz presentiment obscur care ne conduce spre edenul imaginarului poetic. Spre deosebire de Montale
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
vizavi de ele. Poporul se purta cu respect față de aceste spirite care locuiau în bobul de rouă, în fulgul de nea sau în fulgere și ploaie și care le aduceau protecția. De fapt, credința în spirite, în locurile sacre, în divinitatea care se putea manifesta oricând și sub orice formă, este comună tuturor popoarelor lumii. Credința în „kami” este încă vie la sensibilii japonezi. Și azi, se mai aduc ofrande în templele shinto, ramuri ale arborilor considerați sacri precum arborele „tamagushi
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
Maria Poate că mitul creației, care afirmă că femeia este creatura secundară, a pecetluit un destin, o stigmă, cum spuneau anticii greci. Dealtfel acolo, în mitul originar, se află o stigmă și mai teribilă, esențială, o sentință de fapt, atribuită divinității creatoare, Elohim*. Așa zisul „ păcat originar”. Însă acest păcat este în mod frecvent înțeles eronat, prin laicizare și efecte sincretice, interculturale, ca fiind unul erotic: fructul interzis din care Eva ar fi mușcat se referă la unul din cei doi
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
Bisericii este inspirată în principal de viziunea teologică a Sfintei Treimi. În mod cert, există un Tată ceresc de neînlocuit; dar există de asemenea un Fiu și un Duh de neînlocuit. Fiecare dintre cele trei Persoane este Dumnezeu și „posedă” divinitatea întreagă. La fel, fiecare episcop posedă plenitudinea arhieriei, așa încât nu există diviziune între episcopi după cum nu există scindare în cadrul divinității. Dar, în cadrul sfatului trinitar, Cel ce este Tatăl Își asumă această funcție și responsabilitate, în frățietate și dragoste intra-trinitară
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
dar există de asemenea un Fiu și un Duh de neînlocuit. Fiecare dintre cele trei Persoane este Dumnezeu și „posedă” divinitatea întreagă. La fel, fiecare episcop posedă plenitudinea arhieriei, așa încât nu există diviziune între episcopi după cum nu există scindare în cadrul divinității. Dar, în cadrul sfatului trinitar, Cel ce este Tatăl Își asumă această funcție și responsabilitate, în frățietate și dragoste intra-trinitară. A fost, deseori, acreditată ideea de către ortodocși că fiecare episcop, prezidând adunarea preoților, deține această paternitate. Ar fi foarte interesant
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
Cel mai greu i-a venit omului să înțeleagă faptul că face parte dintr-un sistem care se cheamă natură. Că viața lui individuală (oricât de agitată) are puțin sens. Chiar și Pascal l-a particularizat, crezându-l legat de divinitate. Și atunci, omul nu a pregetat să se autodefinească enorm. Generație după generație și-a etalat cu voluptate rafinamentele și abjecția, disperarea și lipsurile, îngâmfarea și ticurile. Creația spirituală l-a transformat într-un adevărat nou univers. Și cum să
EL, OMUL... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347535_a_348864]
-
Autorul are inteligența însă și forța narațiunii pentru a ne purta prin toată lumea, dar și prin medii culturale diferite doar pentru a ne convinge că lumea este așa cum o facem noi oamenii. Iar dacă, de multe ori dăm vina pe divinități, mai mult au mai puțin luminoase, este doar pentru a ne găsi o scuză, puțin credibilă, a vinovăției noastre. Ivan Lungu, prietene, îți mulțumesc pentru bucuria acestei cărți! Mihai BATOG-BUJENIȚĂ Membru al Uniunii Scriitorilor Români Iași, ianuarie 2014 Referință Bibliografică
CU IVAN LUNGU PRINTRE AMINTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347567_a_348896]