3,330 matches
-
își pun imaginația în lucrare pentru a legitima anumite pretenții, anumite atitudini sau anumite poze... Unii, în fine (sinceri aceștia), sunt stăpâniți de o stranie dorință a de a se acuza, de a retrăi suferințele vechi, de a se umili, divulgându-și viciile, descoperindu-și turpitudinile, recunoscându-și erorile, exagerându-le chiar, adesea"... În celebrele Confesiuni ale sfântului Augustin, l-a impresionat "povestirea anilor de pasiune și libertinaj petrecuți la Cartagina". A zăbovit pe mărturisirile de mare sinceritate ale lui Rousseau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cu totul de altă consistență decât simplele amintiri decolorate de care am dispus. Viața mea e un așa de puțin lucru; și în modul în care s-a desfășurat, mi-ar fi oferit așa de puțină justificare, pentru a o divulga, a o descrie, a o explica! Dar vorbind de Iași, a trebuit să vorbesc și de mine. A trebuit neapărat să fac acest lucru, din cauză că, în perioada pe care am îmbrățișat-o, existențele noastre se amestecă și se împletesc laolaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Alții își pun imaginația în lucrare pentru a legitima anumite pretenții, anumite atitudini sau anumite poze... Unii, în fine (sinceri aceștia), sunt stăpâniți de o stranie dorință de a se acuza, de a retrăi suferințe vechi, de a se umili, divulgându-și vițiile, descoperindu-și turpitudinile, recunoscându-și erorile, exagerându-le chiar, adesea... Ipoteza din urmă, cea mai puțin obicinuită desigur, îmi pare cea mai interesantă. Ea formează cazul lui Jean Jacques din "Confessions". În ea ar intra cazurile câtorva contimporani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
legătură numai cu moravurile timpului, cu neînțelegerile și rivalitățile personale, cu permanentele frământări care agitau acele eterogene, ciudate, uneori monstruoase, formațiuni care sunt partidele noastre politice. Raportat, mai ales, la frământările sociale care prevesteau marile evenimente de mai târziu, el divulgă începutul de descompunere în care oligarhia noastră politică intrase încă de pe atunci. Evenimentele se cunosc. La 19 Ianuarie, Take Ionescu adresează țării manifestul care a precedat nașterea partidului "conservator-democrat", a cărui existență o justifică astfel: "Nu amorul meu propriu rănit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Opinia publică într-o chestiune ca aceasta, nu înseamnă o consacrare. Opinia publică nu putea fi decât favorabilă. Trebuie totuși să fi existat oameni care s-au îndoit de politica adoptată și de urmările ei, deși documentele timpului nu-i divulgă. Căci nu cred să fi fost eu singurul care am simțit îndoiala și apăsarea aceasta. Pe atunci dădeam și politicei o parte din timpul și energia mea. Lucrul acesta îl făceam fără multă convingere deși cu destulă sinceritate și bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
o formulă mai curând tradițională este eficientă și astăzi. Story-ul e lucrul cel mai bun din tot filmul : o poveste aparent nebunească, plină de verva idiș a dialogurilor și de întorsături de situație nu o dată burlești. Suntem finalul filmului ne divulgă realitatea cu o ultimă imagine de neuitat în visul unui nebun, al nebunului satului, Schlomo ; din această perspectivă, totul se leagă, imposibila Istorie mare se face mică și posibilă, cât să încapă în istoria povestită a bietului Schlomo, în trenul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
primit pedeapsa cu detenție de drept co mun, nu CR (contrarevoluționar). În 1956, așadar, Caraion a făcut cunoștință cu Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu. Cei 5 ani de detenție i-a explicat nu prin motivele reale, ci prin faptul că refuzase, chipurile, să divulge numele unei femei care ar fi luat prin denunțul lui 25 de ani de muncă silnică. Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a fost impresionată de cavalerismul, cinstea și sensibilitatea tânărului prieten al ginerelui ei și l-a îndrăgit de la bun început. Ion Caraion
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
În condiții de secetă se face simțită În orice cooperativă agricolă o tendință consumatoristă care acționează, uneori, spre limite maxime neobișnuite” adică ceva asemănător expresiei „Mănânci de unde n-ai”, completăm noi. Ziaristul cu pricina (al cărui nume nu a fost divulgat) continuase cu niște explicații personale scriind că „Au existat și la Pungeși și la Cursești astfel de tendințe consumatoriste excesive. După unii ar fi trebuit ca În acest an nici să nu mai existe o rată a acumulării sau să
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
intră în casă, aruncă o privire spre copiii ce-și continuau somnul dulce de dimineață, schimbă în șoaptă câteva cuvinte cu Maria care terminase de pus merindea pentru drum în trăistuță apoi, pe tăcute, își luară rămas bun, fără a divulga nimic de descoperirea de lângă sacul cu urluială. După ce a încărcat marfa pentru chirie și a parcurs în trap ușor câțiva kilometri, își aminti de lemnișoarele lui Gheorghiță și-și spuse că ar trebui să-l sprijine, să-și împlinească visul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Ă Să remarcăm că acest final este o posibilitate care a fost anticipată în text, și care acum buclează creând o armonie superioară și o tușă lirică. Totul este însă profund anti- caragialesc. Naratorul refuză la scenă deschisă acest final divulgându-i caracterul pur ficțional și implicit aerul de farsă. Este rama care redimensionează faptul anecdotic la scara unei ordini cosmice, unde cele două existențe sfă- râmate relevă dramatismul condiției umane etc. Naratorul vrea să vedem trucajul, să vedem strategiile discursive
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
între interlocutori dom- nește o armonie deplină ne încredințează naratorul. „Lacuna” despre care vorbește Lache este una sesizabilă în orice legislație și a făcut obiectul unor ample dezbateri : pedeapsa capitală. Și aici sunt două accente esențiale prin care naratorul ne divulgă o parte din background-ul scenei discuționiste. Sensul semnelor citării care încadrează fraza „pentru prima oară în viața lui” relevă atât faptul că fraza îi aparține lui Lache, reluată aici la persoana a III-a, cât și faptul că enunțul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fel de umanitate populează acel intestin al mahalalei ? Nu despre naturalism este vorba la Pintilie pentru că regizorul nu intenționează să realizeze o radiografie a unor medii defavorizate. Această decuplare de la codul realist se produce încă de la începutul filmului când regizorul divulgă convenția și anume faptul că totul este creat pe platoul de filmare pe care-l face vizibil prin ceața fumigațiilor. Nu o felie de viață, ci o viziune asupra unei lumi care însă, nu este cea a lui Caragiale, dar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
reculegându-ne la Sfântul Mormânt și la Zidul Plângerii, unde, conform tradiției, am scris și eu pe o hârtiuță o rugăminte către Cel de Sus și am introdus-o într-o crăpătură. (Minunea e că rugămintea, pe care n-o divulg din motive de "confidențialitate", chiar mi s-a împlinit!) În program ni s-a prevăzut într-o dimineață și o vizită într-un chibuț. Totul era frumos, case arătoase, curățenie și ordine. Am fost invitați în casa unei familii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mare grijă, ca pe un secret prețios, pe care nu l-am împărtășit, cred, nimănui: era observația mea cea mai distrugătoare la adresa regimului de anormalitate în care am fost siliți să trăim, nu ani, ci decenii, și voiam să o divulg personal, atunci când lucrul ar fi fost cu putință. Orgoliul „dreptului de autor”? Posibil. Mai important e însă să menționez că monstruosul fapt mi-ar fi scăpat, poate, și mie, așa cum le-a scăpat altora, dacă nu aș fi fost dintotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cartea aceasta a lui, ultima, Cele șase maladii ale spiritului, despre comic, în general (au filozofii această manie a generalului) : comicul este ceea ce ne arată că ceea ce este nu este decât ceea ce este ! Nu e decât asta. Asta face comicul : divulgă mediocritatea fenomenelor înconjurătoare. Asta nu e decât asta. Mai știm că, de pildă, Caragiale-i un satiric, care a făcut o critică a societății, că era un realist critic, deci că tot timpul era fotograful care prinde instantaneele cele mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cumva nu există un singur fel de comic : cel de situație. Căci nu văd de ce comediile de caracter - să luăm piesele lui Molière cele mai clasice - nu sunt, dacă le faci analiza lor formală, comedii de situație, în care se divulgă caracterul prin situațiile în care este pus, de pildă, Harpagon. Și am fost foarte bucuros să întâlnesc, acum poate un an, o tabletă a lui Philippide, în care am citit același lucru : nu există decât comic de situație. De altminteri
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
preuteasa nu voia să ia măcar o bucățică, să nu turbeze, popa, pișicher, o sfătuia să ia că mai mult decât este nu poate fi și apoi, vorba evanghelistului, cui cu cui se scoate... Târziu de tot, când Mișa a divulgat popii secretul acesta a râs de nu mai putea și a conformat intrarea scroafei în veșnicie cum alta n-o să mai intre vreodată: cu muzică, și bună dispoziție! Altă întâmplare cu popa Ciobanu. După ce Regele Carol al II-lea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
martie 1888 punea În pericol alianța, mai ales că noii miniștri conservatori (cunoscuți a fi rusofili) nu aveau cunoștință de existența tratatului. Însuși regele Carol I era Îndreptățit să creadă că fruntașii conservatori ar putea respinge sau, și mai grav, divulga tratatele, fie pentru motivul că ele nu erau conforme cu vederile lor, fie numai pentru faptul că era opera adversarilor. În aceste condiții, era firesc ca reprezentanți Austro Ungariei și Germaniei la București să acorde o atenție deosebită evoluției guvernamentale
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
zilele noastre ar fi încurajat munca de voluntariat și a cooperativelor «non-profit», unde spiritul managerial poate conviețui cu solidaritatea, respectarea persoanei și atenția față de nevoile celor mai dezavantajați. Don Calabria și tipografia Don Calabria a înțeles importanța tipografiei pentru a divulga cuvântul lui Dumnezeu. Din tipografia sa au ieșit zeci de mii de fascicule, câteva periodice și cărți de caracter religios, dar a fost totdeauna rezervat în tipărirea de buletine pentru publicitate ori de a-și face cunoscute inițiativele. Tentativa, făcută
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
înfruntă apostolatul laicilor. Propune «unitatea în diversitate, fără a zăbovi asupra unor forme monopoliste, ci lăsând libertatea de acțiune și spontaneitatea carismei, coordonate total de o consultă diecezană și națională a laicilor». Opera părintelui Lombardi continuă de pe toate amvoanele lumii, divulgând oriunde ideile sale de reînnoire a Bisericii. Multe dintre ideile proiectului părintelui Lom-bardi au devenit mai apoi, prin conciliul Vatican II, patrimoniul comun al Bisericii. Chiar dacă, așa cum a profețit don Calabria, au trebuit să treacă mai întâi ani de lipsă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de un impuls apostolic «de a aprinde focuri mici» (impissàr foghéti), se oferă să-l ajute pe tânărul preot ca să-i fie cunoscută Mișcarea. Tipărește în tipografia «Buoni Fanciulli» din Verona cartea programatică La famiglia di Dio. Promovează întâlniri și divulgă publicații ale mișcării în toată dieceza de Verona. Dar ce este FAC? E o mișcare ce își propune să educe ori să reeduce creștinii la Iubirea genuină a lui Isus, exprimată prin fapte concrete, pentru a răspunde problemelor actuale. Este
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cifru. Opoziția partidul liberal din Parlamentul român, a reproșat guvernului conservator întîrzierea reîntoarcerii mele la Sofia. O interpelare a domnului Vintilă Brătianu, fratele liderului Ion Brătianu, i-a fost adresată în acest sens domnului Maiorescu, care nu putea, desigur, să divulge adevărata cauză a opririi mele prelungite. Așadar am plecat foarte conștient de faptul că mi-am atras nemulțumirea parlamentarilor liberali. De la ieșirea din gara Sofia, semnele evidente ale unui război iminent îți izbeau privirea și imediat mi-am împărtășit la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dreptate: „...foiletonistica lui Manolescu este lipsită de substanță critică, întrucât în aceste faimoase cronici, foiletonistul nu depășește, din păcate, impresionismul lax, post-călinescian”. Și tot Mincu notează: „Incapacitatea organică de a depăși formația călinesciană ș...ț Este evident că N. Manolescu divulgă aici o concepție naiv-romantică despre actul poetizant, neînțelegând imperativele moderne și avangardiste, implicate în noul discurs ce schimbă orizontul de așteptare, mutând accentul de pe lirism pe categoria poeticității”. Marin Mincu face în aceste patru articole din decembrie trecut o analiză
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
în generația lui de gazetari un tip care să le știe pe toate (uneori, chiar și ceva în plus), atunci acesta se numește Alin Buzărin. Pare o enciclopedie fotbalistică la purtător. Volumul care urmează, un fel de best of, mai divulgă un lucru. Și anume că Buză are talent. El schimbă registrele cum alții schimbă cămășile, e sigur pe el și dezinvolt. Interpretează cu aceeași ușurință, ca un actor versat, rolul de reporter și pe cel, infinit mai pretențios, de editorialist
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de a rămâne și falsa veleitate de a pleca formează umorul compunerii, a cărei tehnică stă în transcrierea dialogului, foarte caragialian în substanță, însă de o savuroasă încetineală moldavă. JEAN BART Jean Bart, cu numele adevărat Eugeniu P. Botez (1874-1933), divulgă în Jurnalul de bord, cu o grațioasă erudiție ce amintește Nautica lui Baldi, terminologia marinărească (siflii, navă, cabestan, manele, provă, babord, tribord, pupă, gabie, arboradă, sarturi, zburători, vergi etc.). Nuvelele, mai curând niște amintiri sentimentale, arată pretutindeni simpatie pentru sălbăticiuni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]