55,379 matches
-
XX-lea), stilată esență a moralității. Creatorul nu are voie să se joace cu destinul cititorului său. Vrem ori nu vrem, acceptând, ori ba, „scufundarea în apele vieții” e marea probă de foc întru dorința fiecăruia dintre noi de a dobândi frumusețea de „perlă” ca purtător de condei. Cu mai mult sau mai puțin efort, în toată viața noastră, putem „păstra” sau „împodobi șiragul de perle” ale virtuților noastre. Spre acest colier aspirăm cu toții - spre cununa aleselor virtuți. Depinde numai de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/duioase-miresme-intru-amintire/ [Corola-blog/BlogPost/92373_a_93665]
-
noastră ca oameni întregi, viitoare personalități complexe, în stare să alcătuiască o frază, o propoziție, o sintagmă corecte. Lucru deloc de neglijat. Observăm astăzi peste tot în mass-media, cum se strecoară erori de limbă foarte supărătoare auzului sensibil, cum oamenii dobândesc deformări lingvistice, neglijențe stilistice, cacofonii, tautologii, , nedelicateți stilistice, dezacorduri. Foarte supărătoare pentru cineva care a învățat buchea gramaticii și a stilisticii. De felul cum deschizi gura și rostești prima frază într-o conversație particulară sau publică, vei fi cotat toată
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_educatiei_un_dascal_de_scoala_noua_si_gramatica_lui_poetica_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
În pîlpîinda conștiință periferială, fostul monarh nonagenar mai crede și azi, cu un entuziasm condamnabil, că își poate permite să lase România moștenire. Vremea feudalismului și dreptul dobîndit prin naștere de a primi moștenire tronul unei țări au apus demult! Constituțional, nu există o „casă regală” în Republica România, iar fantomaticul blazon nu e recunoscut decît de cîțiva nostalgici plutași pe apele unor vremi apuse. Presa internă îi
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin by http://uzp.org.ro/fostul-rege-inca-mai-crede-in-steaua-lui-lenin-%d0%bf%d0%be%d0%b1%d0%b5%d0%b4%d0%b0-lui-stalin-si-decoratia-lui-putin/ [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
din Craiova în 1972, specialitatea limba și literatura româna-limba franceză. A funcționat 7 ani ca profesor de franceză în județul Caraș-Severin. Din anul școlar 1978-1979 s-a întors în Rucăr, devenind profesor titular la Grupul școlar forestier Rucar. Și-a dobândit prin perseverență si muncă asiduă respectul binemeritat al elevilor și consătenilor ei. Pe lângă munca la catedră a avut preocupări extrașcolare lăudabile care i-au adus aprecieri la nivel județean și național pe linia mișcării cultural-artistice a elevilor, a conservrii tradițiilor
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlvii_george_nicolae_podisor_1330241028.html [Corola-blog/BlogPost/346850_a_348179]
-
o altă monedă cu două fețe, una benefică și alta păguboasă, și are nevoie să fie provocat în mod sistematic spre a fi păstrat în echilibru cu nevoia de creștere. Ne putem lesne citi profilul sufletesc în obiectele și obiceiurile dobândite cu cheltuială de timp și bani. Spune-mi unde și ce lucruri, situații și circumstanțe, te fac să te simți bine, ca să-ți spun cine ești! Lăsat necontrolat, confortul subminează voința și împiedică evoluția spre echilibru. Exemple ample ne oferă
PRETUL CONFORTULUI de GELU ARCADIE-MURARIU, OREGON CITY, OREGON în ediţia nr. 35 din 04 februarie 2011 by http://confluente.ro/Pretul_confortului.html [Corola-blog/BlogPost/344900_a_346229]
-
Melanholia în Tăcere crede”, „Se sparge Tăcerea, rămâne Cuvântul”, „Final în Tăcere”. Tehnica „amânării” devine ireversibilă, „drama” Tăcerii se produce. Eul poetic intuiește legile devenirii. Ideea de „început” a Cuvântului îl trimite pe cititor cu gândul la Logosul divin, care dobândește virtuți creatoare. În structura de adâncime, Evanghelia Tăcerii este o carte de cunoaștere, de redescoperire, treptată și fascinantă, a puterii nebănuite de întrupare a gândului, a universului uman. În lirismul de profunzime cuvintele devin simboluri, învestite cu mai mult mister
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
evident, Tăcerea, metaforă a descoperirii trăirii, a sentimentelor, a particularului, a detaliului de viață și, nu în ultimul rând, a sinelui. Exeget al Tăcerii, nu refuză nici experiențele altora, dar se pune pe el însuși în situații dilematice de a dobândi altele, noi, inedite, parcurgând un traseu autentic, de la „savoir” (a ști) la „faire” (a face). Starea „de atunci” și cea „de acum” reunește cele două niveluri ale poemelor printr-o tehnică specială, de integrare într-o arhitectură a rotundului. Practic
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
inima mea nevinovată, comite sperjur ... ” sau „Cerșetor de Tăcere, Cuvântul vorbește, pe struna sa eu pasăre mă fac, țărmuri de jasp inima-ndură, viața mă-mpinge din prepeleac ... ” Alteori, proprietățile chimice ale substanței devin conotații specifice ale aceluiași termen care dobândește valențe lirice: „De aceea vă conjur prieteni, îngropați-mă între sprâncenele Câmpiei și cumpăna de somn a tristeții, cu axa Pământului în brațe precum un crucifix de flori și păsări nemaivăzute, cu subteranele stele pe umeri, cu sarea iubirii la
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
între sprâncenele Câmpiei și cumpăna de somn a tristeții, cu axa Pământului în brațe precum un crucifix de flori și păsări nemaivăzute, cu subteranele stele pe umeri, cu sarea iubirii la vedere. Alte dispoziții finale nu am...” Un statut special dobândește piatra ca simbol spiritual: „Piatră a filozofilor, ce trist sunt fără togă, ah, iscoadă!” Elementul fără de care omul nu poate trăi este sarea. Nu întâmplător, Apostolii au fost numiți „sarea pământului”, având în vedere misiunea lor. În Evanghelia Tăcerii sarea
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
piatra ca simbol spiritual: „Piatră a filozofilor, ce trist sunt fără togă, ah, iscoadă!” Elementul fără de care omul nu poate trăi este sarea. Nu întâmplător, Apostolii au fost numiți „sarea pământului”, având în vedere misiunea lor. În Evanghelia Tăcerii sarea dobândește conotații stilistice: „A se uită la mine pieziș, inima sa dorul întoarnă. E o literă făr' de care nu te pot iubi, sarea pământului e-o dulce rană!” O construcție oximoronică, prin care se exprimă un proces inițiatic îi relevă
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
teriomorfe ale lui Kundalini, în funcția sa dintâi. El este spiritul tuturor apelor, de sub pământ, de pe fața pământului sau de deasupra. Sub atracția cerului, se poate înălța, ca în episodul șarpelui de aramă ridicat de Moise în pustiu. Așa a dobândit imagine pozitivă, ținut pe cruce ca simbol al lui Iisus, răstignit, contrar relației cu Eva: „Mărul Tăcerii doar Eva îl știe, șarpele demult l-a uitat, febra ta, Poezie, învie, fruct ofilit în bazalt!”; „Totul începe aici, în Tăcere: ulița
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
contrariilor, șarpele pare a fi salvatorul: „Un șarpe alb pe pod acum răsare, pământul sub lumine dă ocol, hieratică doar luna fuge-n vale, să-și lănțuie Tăcerea-n prostovol ... Legat de izvoarele vieții și ale imaginației, în poezie, el dobândește valențe noi: „Șarpele mușcă buricul Tăcerii!”; „Oftează sângele, cobor la mal, un șarpe mă petrece, îl țin de piept încolăcit, trecută-i vremea de iubit, ninge în portul cu pescari, peste-nfloriri aztece!'' sau „Binecuvânt Alfabetul Tăcerii! Binecuvânt șoapta și
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Sfânta Împărtășanie în lucrarea sa "Tâlcuirea Dumnezeieștei Liturghii" nu face nici o distincție între cler și laicat, referitor la Sfânta Împărtășanie. El scrie: " ...dacă însă cineva are putință de a se apropia de Sfînta Masă, dar nu se apropie , nu va dobândi nicidecum sfințirea Sfintelor Daruri; și aceasta nu pentru că nu s-a apropiat ci pentru că i-a stat în putință... Și cum putem să credem că iubește Sfintele Taine cel care, având posibilitatea să le primească, nu se se ostenește să
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465888005.html [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
Acestea pot avea aderență și succes numai la acei la care legătura cu Biserica, Tainele - deci Harul - învățătura și liturghia s-au diluat la extrem prin fenomenul secularizării. Doar în condițiile acestea se poate explica și pierderea acelei facultăți esențiale dobândită în chip haric la Taina Mirungerii: - pentru a dobândi darul deosebirii duhurilor (diakrisis), discernământul ori dreapta socoteală. Aceasta s-a petrecut, desigur, în mod treptat pe parcursul ultimelor veacuri, și s-a datorat, în cea mai mare măsură, percepției distorsionate, de
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477373483.html [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
la care legătura cu Biserica, Tainele - deci Harul - învățătura și liturghia s-au diluat la extrem prin fenomenul secularizării. Doar în condițiile acestea se poate explica și pierderea acelei facultăți esențiale dobândită în chip haric la Taina Mirungerii: - pentru a dobândi darul deosebirii duhurilor (diakrisis), discernământul ori dreapta socoteală. Aceasta s-a petrecut, desigur, în mod treptat pe parcursul ultimelor veacuri, și s-a datorat, în cea mai mare măsură, percepției distorsionate, de tip nestorian și augustinian, conform cărora cele cerești rămâneau
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477373483.html [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
conferă o anume poziție între semeni - este motivul pentru care artiștii se definesc printr-un eu biologic, obiectiv și un altul, eul creator. Scindarea sufletului stă la baza capodoperei goetheene, Faust: acesta face un pact cu Mefistofel (diavolul) pentru a dobândi cunoașterea umană, opusă celei divine. Nu putem ignora nici scindarea eului despre care se vorbește în folclor, unde omul este văzut în același timp bun și rău, având o natură angelică și deopotrivă demonică, definirea sa ca persoană luminoasă ori
CRONICĂ LA ROMANUL LUI AL.FLORIN ȚENE-RĂZBUNAREA GEMENELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1443181750.html [Corola-blog/BlogPost/372154_a_373483]
-
1989, dar s-a aprins în văpaie, după. De aceea, iscă o mirare faptul că la Buhuși, în atari strâmbături principiale, o doamnă preoteasă se situează în exterioritatea standardelor ipocrite, asumându-și misiunea de preoteasă ca pe coroană, iar omenia dobândită prin naștere, ca straie și oglindă de identitate. Are o profesie nobilă, de asistent medical și lucrează la Spitalul Orășenesc din Buhuși, este vorba despre preoteasa Mihaela Bârjovanu! Ea a desființat în parohie „instituția” medievală a servitorilor, ea salută de
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438769292.html [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
Pentru felurite insigne: De pionier fruntaș, De comandant de grupă, De comandant de detașament, De prieten al pompierilor, De prieten al pădurii, Etc, Dar inima mi-a rămas La insigna de comandant de unitate a școlii, Pe care nu am dobândit-o niciodată. Am concurat în facultate, Am concurat în stagiatură, Am concurat în cercetare, Am concurat pretutindeni, Cu ochii și inima mare Să culeg laude, premii, diplome și insigne. Doar când a venit economia concurențială Au început să se dărâme
CONCURENŢA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Concurenta_jianu_liviu_1326277876.html [Corola-blog/BlogPost/361923_a_363252]
-
bogați nu trebuia să se aștepte la multă loialitate, știut fiind că cei avuți sunt mai schimbători ca vremea. Însă pe fiul lor, pe Orestes, nu-l reușiră să-l mângâie cu nimic, căci prea mare, prea dureroasă era rana dobândită de fiul lor în zilele de abia trecute! Și nu-i mai tihneau nici mâncarea aleasă, gătită de milostiva sa mamă, nici boii blajini de la plug ai tatălui, și nici vitele grase de pe pajiștea natală. Avea o rană de moarte
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1431410164.html [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
vrei, te lași dus de val, cauți fuguța sunetele primordiale ale nașterii, familiarismul cert al materiei” (pag. 76). În timpurile căderii aproape totale în capcana materialității, un fragment ca acesta poate revela răspunsuri unor căutători de cauze. Spre finalul volumului, dobândim apropierea de sfințenia propriei ființe, dincolo de coaja (sau masca) așezată pe fiecare de legile pe cale de dispariție. Și asta numai după ce afli „ora putreziciunii, descompunerea cu o protagonistă care cere, prin blestemul cărnii ei, pământul, blânda și în sfârșit materna
PATRUZECI DE SECUNDE de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Patruzeci_de_secunde.html [Corola-blog/BlogPost/341750_a_343079]
-
și optimistă.In același timp, din picturile lui Liviu Lăzărescu, dincolo de real „se străvede o deschidere spre un spațiu despațializat - dezmărginit și un timp atemporal” - ne spune Z.T., observând „o extindere peste limite.” Iată, de pildă, „niște biete flori dobândind (...) o grandoare cosmică”. De altfel, Terner ne subliniază, nu o dată, și „metafizica” acestei lumi picturale. Dar, desigur, alfel vom înțelege toate acestea, dacă vom privi și citi eseul-album la care ne referim. Tablourile susțin cuvintele, textul luminează tablourile. De altfel
ŞAMPANIE ÎN CUPE DE CRISTAL: „LIVIU LĂZĂRESCU – O AVENTURĂ PICTURALĂ” DE ZOLTAN TERNER de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1450241677.html [Corola-blog/BlogPost/367636_a_368965]
-
însă, proiectul nu s-a putut îndeplini atunci, ci numai cateva decenii mai târziu, când inițiativa a fost reluată de moldovenii Nifon și Nectarie, cărora Marea Lavră le-a reînnoit aprobarea în anul 1851 și care, în anul 1856 au dobândit și binecuvantarea Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol (sub autoritatea căruia se afla, și astăzi, Sfântul Munte), respectiv a Patriarhului Chiril. Domnitorul Moldovei Grigorie Ghica a sprijinit începerea lucrărilor cu 3000 de galbeni și a dat încuviințare să se strângă ajutoare de la
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_schitul_romanesc_prodromu_din_sf_stelian_gombos_1329139732.html [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
lor le sunt dedicate poeme și rugăciuni, ei sunt întrebați despre anumite probleme care-i frământă pe cei mulți și mici, la ei recurge poporul spre mijlocire și binecuvântare. Astfel, este „Rugăciune către Sfântul Dumitru”. După principiul staienhardt-ian „Dăruind vei dobândi” și după înțeleptele vorbe ale acestuia lăsate discipolilor, drept care, omul generos dăruiește, nu din ce are, ci mai ales, din ceea ce nu are, iar Dumnezeu îi înmulțește darul, Jianu Liviu-Florian, în poemul: „Să dai ce n-ai”, oferă din puțina
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezia_ca_exercitiu_de_supravietuire_cronica_la_cartea_lui_jianu_liviu_florian_alter_iuda_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
Los Vivancos”, va fi prezentat românilor pe 22 decembrie, la Sala Palatului și va rămâne cu siguranță în sufletele spectatorilor.După o serie amplă de reprezentații sold-out, programate zilnic în Germania și Finlanda, zeii dansului spaniol își vor arăta măiestria dobândită în arta spectacolului spaniol. Flamenco, dans modern, muzică clasică și rock, numere fascinante de acrobație, acompaniate de efecte vizuale moderne. „Best of Los Vivancos” are asupra spectatorilor un efect fascinant. Doar ideea dansatorilor care pot dansa pe o construcție specială
„CELE MAI RAPIDE PICIOARE DIN LUME” SE ÎNTREC ÎN PAȘI DE DANS, LA BUCUREȘTI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445330988.html [Corola-blog/BlogPost/368316_a_369645]
-
de vitejie și spirit românesc ale unui Lupu Pharnicul Mehedințeanu, viteazul căpitan al lui Mihai Viteazul în fața căruia”și-a vărsat sângele” la Călugăreni ispravă pentru care a primit importante danii domnești în zona Glogovei și a fost sprijinit să dobândească chiar moșia Prunișorului, locul de baștină al autorului acestei monografii. După acesta, și el la rându-i desprins tot dintr-un neam de Glogoveni, marele agă Lupu Buliga Mehedințeanu, a luminat epoca lui Matei Basarab, cu faptele sale de credință
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]