1,319 matches
-
Heilbronn, 2300 în Republica Democrată Germană, 700 în Dobrogea, 4000 în Europa Occidentală și 1500 în America. După război, germanii rămași la casele lor au suferit calvarul deportării în Uniunea Sovietică, puțini dintre aceștia revenind la vechile lor cămine. Germanilor dobrogeni li s-a restituit clădirea vechii școli evanghelice ("Evangelische Schule") aflată pe Strada Sarmizegetusa din centrul orașului Constanța, pe care au renovat-o și transformat-o într-un Centru cultural și de întâlnire a germanilor ("Begegnungsstätte der Deutschen"). În 7
Germani dobrogeni () [Corola-website/Science/313887_a_315216]
-
tratează colonizarea, localitățile cu populație germană, obiceiurile și tradițiile acestora, precum și strămutarea. În mai 2006, Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității "Ovidius" Constanța, în colaborare cu fundația germană "Hans Seidel Stiftung", a lansat, volumul bilingv român-german intitulat "„Germanii dobrogeni - istorie și civilizație”", apărut sub coordonarea prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, la editura Muntenia din Constanța. În volum se amintește că, în secolul al III-lea î.H., în Dobrogea a locuit vremelnic și neamul germanic al bastarnilor. La Stuttgart
Germani dobrogeni () [Corola-website/Science/313887_a_315216]
-
a reprezentat un avanpost al spiritualității germane în Europa de sud-est. Asociația se ocupă și de monumentele comemorative pentru victimele strămutării. De exemplu, în cimitirul principal din Heilbronn, la 20 mai 1982 a fost dezvelit un monument în memoria germanilor dobrogeni, având inscripționat textul: "Gedenkstätte der gefallenen und verstorbenen Landsleute. Landsmannschaft der Dobrudschadeutschen" (Memorial pentru compatrioții căzuți și decedați. Asociația Germanilor Dobrogeni) În Constanța funcționează "Comunitatea Germanilor Dobrogeni (CGD)" din România, cu sediul la adresa, "900670 Constanța, Str Sarmizegetusa Nr.8" Tel
Germani dobrogeni () [Corola-website/Science/313887_a_315216]
-
De exemplu, în cimitirul principal din Heilbronn, la 20 mai 1982 a fost dezvelit un monument în memoria germanilor dobrogeni, având inscripționat textul: "Gedenkstätte der gefallenen und verstorbenen Landsleute. Landsmannschaft der Dobrudschadeutschen" (Memorial pentru compatrioții căzuți și decedați. Asociația Germanilor Dobrogeni) În Constanța funcționează "Comunitatea Germanilor Dobrogeni (CGD)" din România, cu sediul la adresa, "900670 Constanța, Str Sarmizegetusa Nr.8" Tel.+40 241 617782; Fax 0241 617782; E-Mail: ComEvGermDobrog@gmail.com
Germani dobrogeni () [Corola-website/Science/313887_a_315216]
-
Heilbronn, la 20 mai 1982 a fost dezvelit un monument în memoria germanilor dobrogeni, având inscripționat textul: "Gedenkstätte der gefallenen und verstorbenen Landsleute. Landsmannschaft der Dobrudschadeutschen" (Memorial pentru compatrioții căzuți și decedați. Asociația Germanilor Dobrogeni) În Constanța funcționează "Comunitatea Germanilor Dobrogeni (CGD)" din România, cu sediul la adresa, "900670 Constanța, Str Sarmizegetusa Nr.8" Tel.+40 241 617782; Fax 0241 617782; E-Mail: ComEvGermDobrog@gmail.com
Germani dobrogeni () [Corola-website/Science/313887_a_315216]
-
cel mai frumos muzeu în aer liber din Europa" cu păduri răcoroase și poieni însorite, străbătute de un râuleț ce mișcă roțile morilor de apă, având în mijloc un lac de 6 ha, în care se oglindesc morile de vânt dobrogene și construcțiile pescarilor din Delta Dunării și pe care sunt expuse mori și poduri plutitoare (la care se ajunge cu lotcile pescărești ancorate la debarcader), se află cel mai mare - ca teritoriu, mai bogat - ca patrimoniu și mai original - în
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
prezentat de biograful sau, Cassiodor, ca fiind „de neam scit, dar de maniere întru totul române, foarte priceput în ambele limbi (latină și greacă, "n.n."), cunoscător perfect al Sfintei Scripturi și al Dogmaticii”. A intrat de tânăr într-o mănăstire dobrogeana, alăturându-se călugărilor sciți. Mai tarziu ajunge la Constantinopol, pentru că în anul 496 să fie chemat la Romă, unde a fost hirotonit preot. A trait mult timp in mănăstirea „Sfântă Anastasia”, de asemenea, a lucrat și în cancelaria papala. Tot
Dionisie cel Smerit () [Corola-website/Science/317917_a_319246]
-
000-25.000 de persoane și sunt urmașii tătarilor din hanatul Hoardei de Aur din Bugeacul și Crimeea învecinate colonizați aici. În România, ei sunt aliați politic cu coreligionarii lor turci și trimit în Parlamentul României câte un deputat. Dintre așezările dobrogene, orașul Medgidia, renumit pentru geamia să “ Abdul Medgid “ are o concentrație însemnată de tătari autohtoni. În multe localități din județele Constantă și Tulcea se găsesc multe geamii. Unele dintre acestea au fost construite cu mulți ani în urmă, având valoare
Tătari () [Corola-website/Science/297297_a_298626]
-
est Marea Neagră (până undeva în zona limanelor Sasic ori Șagani - Albei). În 1388, în timpul conflictului dintre armatele otomane ale lui Ali bei și cele creștine ale țarului Șișman și ale despotului Ivanco, Mircea trimite trupe muntene care ocupă unele cetăți dobrogene, însă acțiunea acestora este respinsă de către otomani. Însă, după plecarea oștii turcești, în anul următor, Mircea reușește să cucerească toată Dobrogea, cu cetatea Silistrei. Mircea păstrează organizarea locală (dovada existenței "chefaililor", funcționarii de tip balcanic) însă va face donații de
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
acțiunea acestora este respinsă de către otomani. Însă, după plecarea oștii turcești, în anul următor, Mircea reușește să cucerească toată Dobrogea, cu cetatea Silistrei. Mircea păstrează organizarea locală (dovada existenței "chefaililor", funcționarii de tip balcanic) însă va face donații de pământ dobrogean boierilor săi și mănăstirilor. Sub stăpânirea voievodului muntean (intitulat în acte "despot al țării lui Dobrotici"), comerțul dobrogean va cunoaște prosperitatea economică, dovadă fiind numeroasele tezaure monetare aparținând lui Mircea ori lui Petru Mușat, găsite la Niculițel, Enisala și Ecrene
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
toată Dobrogea, cu cetatea Silistrei. Mircea păstrează organizarea locală (dovada existenței "chefaililor", funcționarii de tip balcanic) însă va face donații de pământ dobrogean boierilor săi și mănăstirilor. Sub stăpânirea voievodului muntean (intitulat în acte "despot al țării lui Dobrotici"), comerțul dobrogean va cunoaște prosperitatea economică, dovadă fiind numeroasele tezaure monetare aparținând lui Mircea ori lui Petru Mușat, găsite la Niculițel, Enisala și Ecrene. Deosebit de activitatea comercială efectuată pe mare, economia locală se baza pe bogăția oilor și a peștelui. Mircea pierde
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
De asemenea, alți funcționari erau trimiși pentru a răspândi sau împlini porunci domnești, numite de Mircea în hrisoave „milosteniile/slujbele și prestațiile domniei mele”. Trebuie menționat că după cucerirea Dobrogei, Mircea cel Bătrân a păstrat acolo vechea administrație locală. Dregătorii dobrogeni erau numiți "chefalia", un cuvânt de origine grecească ce desemna la origine un fel de guvernator de ținut, ales dintre marii latifundiari. În Dobrogea, titlul "chefalia" avea sensul de cârmuitor de oraș. Veniturile domniei veneau în principal din dările, birurile
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
influența asupra unui teritoriu mai larg decât cel al cetății propriu-zise. În aceeași perioadă încep să se constituie și formațiunile statale ale geților. Inscripțiile de la Histria menționează relații cu conducătorii geți Zalmodegikos și Rhemaxos (sec. III î.Hr.). Câtăva vreme, cetățile dobrogene se află sub stăpânirea perșilor, apoi, în perioada elenistică, se aliară cu Regatul Pontului, puterea dominantă în Marea Neagră, înainte de a trece sub stăpânirea Romei în anul 46, fiind incluse în provincia romană Moesia. În antichitate, Dobrogea era cunoscută sub denumirea
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
coastă devin simple sate de pescari, în locul lor se dezvoltă Babadagul și Medgidia ca târguri rurale. Ciobani din Ardeal, Moldova, Țara Românească transhumează în fiecare iarnă aici, mulți dintre ei ("Mocanii") stabilindu-se definitiv și amestecându-se astfel cu Românii dobrogeni ("Dicienii"). Această situație continuă și în perioada de început al declinului puterii otomane (sec. XVII). Situația se modifică însă dramatic, odată cu extinderea teritorială a Imperiului rus. În secolele XVIII-XIX, Dobrogea devine un câmp de bătălie între Turcia și Rusia. Situația
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
fapt, existau câteva sate românești în munții Măcinului, în jurul gurilor Dunării și pe malul drept al Dunării (Vlahii, Floriile, Aliman, Dunăreni consemnate de Ion Ionescu de la Brad în lucrarea sa "Excursion agricole dans la plaine de la Dobroudja"). Băștinașii etnici români dobrogeni purtau tradițional numele de "dicieni", despre care Vasile Pârvan și George Vâlsan presupuneau că se trage de la cetatea Vicina menționată în sursele medievale. Cartografia veche arată în jurul gurilor Dunării numiri românești, ca de exemplu limanurile Albastru (azi Sinoie), Fidilimanu (azi
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
de alta a Dunării este posibil să-și fi mutat capitala în Câmpia Munteană, la Argedava de la Popești, pe râul Argeș. Această mutare s-a realizat din rațiuni politice și strategice deoarece pe măsura măririi teritoriului său spre vest, Argedava Dobrogeană nu putea controla teritoriul ocupat, iar din punct de vedere militar, fiind amplasată pe malul drept al Dunării, ar fi îngreunat foarte mult acțiunile de apărare. În acest moment au loc, probabil, desele treceri ale fluviului, pe care le amintește
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
sunt fie largi, puțin prielnice adăpostirii vaselor pe furtună (ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun și altele), fie separate de larg de de curenții transversali prin cordoane litorale („grinduri”) și transformate astfel în limane (de exemplu Limanele Dobrogene sau Limanul Nistrului). Etajul mediolitoral al Mării Negre, cuprinzând zona de spargere a valurilor (0-0,5 m adâncime), adăpostește în porțiunile pietroase organisme - animale și vegetale - care se fixează puternic și pot suporta unele perioade de uscare. Câteva orașe importante se
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
descălecarea" în Moldova și Țara Românească), pe când cei trecuți la catolicism se maghiarizează devenind grofi ai Ungariei. La sfârșitul secolului XIV, Imperiul Otoman cucerește despotatele Vidinului și Tărnovei din sudul Dunării, în timp ce acela al Dobrogei se alipește Țării Românești, episcopul dobrogean Iachint al Vicinei devenind primul metropolit al "Ungro-Vlahiei". Dar în anii 1418-1422, și Dobrogea cade pradă a Turcilor. Constantinopolul, total încercuit de teritoriul de acum încolo otoman, este cucerit la rândul său în 1453, devenind capitala imperiului turcesc. În 1484
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Berlin de la 1878, Dobrogea devine o provincie a statului român. După 1878, populația românească a sporit semnificativ odată cu sosirea armatei, administrației, învățământului și marinei române. În perioada 1873-1883 s-au adăugat populației constănțene coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă, sub lozinca "Heim ins Reich" (acasă în "Reich"). După ce Dobrogea a devenit o parte a României, a început o perioadă de dezvoltare urbanistică a Constanței, legată de
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
forța în Germania nazistă, sub lozinca "Heim ins Reich" (acasă în "Reich"). După ce Dobrogea a devenit o parte a României, a început o perioadă de dezvoltare urbanistică a Constanței, legată de românizarea subsecventă a regiunii (unde până atunci, Românii, „dicieni” dobrogeni, „măcineni” moldoveni sau „mocani” ardeleni, fuseseră minoritari față de tătari, turci, greci și bulgari). Orașul, numit de către regele Carol I „plămânul României”, a devenit portul principal al țării după ce Anghel Saligny a construit Podul de la Cernavodă (1895). Atunci s-au pus
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
o lățime de până la 250 m, este acoperită cu un nisip foarte fin, parte mineral, parte cochilifer. De-a lungul acesteia se află multe magazine, restaurante, terase, cluburi și discoteci. Mamaia, la nord de actuala stațiune, era inițial un sătuc dobrogean costier tipic, cu pescari greci și lipoveni, oieri români și crescători de cai tătari, denumirea provenind de la un proprietar tătar al locului din vremea stăpânirii turcești, pe nume Mamai. Amplasamentul actual al Mamaiei era neconstruit până în 1906, când apar primele
Mamaia () [Corola-website/Science/298280_a_299609]
-
repatriată din Balcani în patria-mamă, conform teoriei istorice care afirmă că "vatra străromână" se găsea exclusiv în nordul Dunării (această teorie este predominantă în România, Sârbia și Bulgaria). Majoritatea aromânilor din România se consideră "Români din sudul Dunării", ca și Dobrogenii: potrivit unei ample anchete efectuate de profesorul german Thede Kahl în anul 1998, în satele din Dobrogea, 70-75% dintre locuitorii aromâni nu se consideră sau nu vor să fie considerați minoritate etnică. Datele acestei anchete, care susțin teza potrivit căreia
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
secolului XV), locuirea devine din ce in ce mai importantă în zonă. La un moment dat așezarea capătă un caracter urban, denumirea turcească a orașului fiind "Babadag" ("Muntele Tatălui"). Pentru o perioada orașul a fost centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oraș dobrogean. Din epoca medievală în oraș se mai pot vedea geamia turcească din secolul al XVI-lea alături de mormântul lui Gazi-Ali-Pașa și cișmeaua Kalaigi, mausoleul lui Sări Saltuk Dede, Casa Panaghia precum și vase de ceramică, monede, arme și multe alte vestigii
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
sistemului muntos alpin, bine individualizat prin direcția generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate și structura. Rezistență Platformei Ruse le-a impus Carpaților la formare o direcție de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcție modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean. Altitudinea medie a Carpaților este de circa 1000 m, înălțimile maxime depășind rar 2500 m (în Bucegi, Munții Făgărașului, Parângului, Retezatului). În Carpații Occidentali, înălțimile culmilor coboară frecvent sub 800 m (în Munții Codru-Moma, Pădurea Craiului, Banatului etc). Lățimea sistemului
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
Dobrogea, România. Are o populație de locuitori. Se află la de Constanța, la de Eforie Nord, la de Movilița. Orașul este cunoscut lacul cu același nume, Sanatoriul Balnear și Mănăstirea Sfânta Maria. Comunitatea germană din (formată din așa-numiții germani dobrogeni) a fost înființată în 1907, viața religioasă și educația în cadrul acesteia făcându-se sub îndrumarea părintelui Pieger, care a contribuit la ridicarea bisericii, finalizată în anul 1934. În 1940 au părăsit așezarea 256 de germani, fiind strămutați cu forța în
Techirghiol () [Corola-website/Science/297198_a_298527]