14,928 matches
-
se nesocotesc din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual se vor lua în considerare gradul de claritate și precizie a normelor încălcate, noutatea și dificultatea problemei de drept prin raportare la jurisprudența și doctrina în materie, gravitatea nerespectării, precum și alte circumstanțe profesionale obiective. Articolul 273 (1) Sancțiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor, proporțional cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertismentul; ... b) diminuarea indemnizației de încadrare brute lunare cu până la 25%
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
disciplinare aplicate, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare Comportament demn, autocontrol, atitudine respectuoasă față de persoanele cu care interacționează 4. Obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare Cunoașterea și aprofundarea legislației, a doctrinei și a jurisprudenței în domeniul de activitate Interesul și disponibilitatea pentru pregătire individuală Participarea la programe de formare profesională continuă, inclusiv cursuri pentru învățarea sau aprofundarea unor limbi străine, pentru inițierea sau aprofundarea cunoștințelor de operare pe calculator ori la
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
9 noiembrie 2018]. Este demn de remarcat faptul că nu mai puțin de trei hotărâri ale Marii Camere, dintre care două sunt recente, au adoptat o asemenea abordare. Cu toate acestea, în cazul de față, Camera pare să ignore această doctrină consacrată. ... 4. În al doilea rând, Curtea a considerat, de asemenea, că nu este necesar să se acorde o despăgubire cu titlu de prejudiciu moral atunci când reclamantul poate obține revizuirea procedurii interne, după ce acesta a fost condamnat anterior
HOTĂRÂREA din 16 februarie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264598]
-
de la judecătorii care execută lucrările de statistică judiciară este coordonată de prim-grefierul, respectiv grefierul-șef al instanței. Articolul 59 Grefierul documentarist sau grefierul desemnat să îndeplinească atribuții de documentare are următoarele atribuții: a) ține evidența legislației, jurisprudenței și doctrinei; ... b) informează periodic despre necesarul de carte sau de alte publicații; ... c) ține evidența și gestiunea bibliotecii; ... d) întocmește, la cererea conducerii instanței, lucrări privind modificările legislative; ... e) informează zilnic judecătorii instanței la care funcționează cu privire la actele normative
REGULAMENT din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263130]
-
identifică deciziile relevante ale propriei instanțe și ale altora, privind o problemă de drept indicată de către judecătorii propriei instanțe, și propune deciziile relevante ale instanței la care funcționează, care pot fi trimise altor instanțe, la solicitarea acestora; ... g) identifică doctrina judiciară relevantă, tipărită sau în format electronic, privind o problemă de drept indicată de către judecătorii propriei instanțe; ... h) realizează activitățile stabilite în sarcina sa în procedura de unificare a practicii judiciare, aprobată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior
REGULAMENT din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263130]
-
încadrării faptei contravenționale de către instanța de judecată. În acest sens, arată că în cadrul soluționării plângerii contravenționale, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, fără a exista însă posibilitatea schimbării încadrării juridice, context în care menționează că atât doctrina, cât și practica judiciară au reținut că în cazul unei încadrări juridice greșite de către agentul constatator, soluția care se impune este anularea procesului-verbal de contravenție, având în vedere că reglementarea criticată nu permite schimbarea încadrării de către judecător. Or
DECIZIA nr. 171 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255958]
-
a codului, care instituia de plano o incompatibilitate a exercitării de către aceeași persoană a funcției de judecător de cameră preliminară și de judecător de fond în aceeași cauză. Astfel, fără a intra sub „tirania aparenței“ - așa cum a definit doctrina prezumția lipsei de imparțialitate a judecătorului de cameră preliminară în activitatea sa de judecare a fondului -, consideră că cel puțin în situația particulară în care judecătorul de cameră preliminară a intrat în contact cu probe de a căror existență judecătorul
DECIZIA nr. 268 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258695]
-
agent de control al legalității actelor administrative decât în măsura în care ele îl privesc“ (a se vedea C. Hamangiu, R. Hutschneker, G. Iuliu, Recursul în casație și contenciosul administrativ. Comentariul legilor Curții de Casație și a Contenciosului Administrativ, după doctrină și jurisprudență, Editura „Națională“ S. Ciornei, București, 1930, p. 467). ... 38. Având în vedere cele mai sus menționate, la paragrafele 89-90 din Decizia nr. 8 din 2 martie 2020, antereferită, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat că organismele
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
spirit de răzbunare sau șicană. În același spirit, prin Decizia nr. 8 din 2 martie 2020, antereferită, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, paragrafele 69-72, instanța supremă a subliniat că în doctrină s-a evidențiat faptul că intenția legiuitorului a fost aceea de a pune capăt așa-numitelor „acțiuni populare“ intentate de diverse persoane de drept privat, fizice sau juridice, care nu erau în măsură să justifice, prin raportare la propria persoană
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
d) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... e) asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 54. În doctrină, dar și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a mai arătat, tot din perspectiva admisibilității, că problema de drept trebuie să fie reală, să suscite interpretări diferite sau contradictorii ale
DECIZIA nr. 11 din 20 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266808]
-
financiară și, concret, reprezintă perioadele de timp în care o persoană a cotizat - a plătit o sumă de bani - pentru a putea beneficia de anumite drepturi de asigurări sociale. ... 93. În ceea ce privește conceptul de „vechime în specialitate“, în doctrină s-a conturat ca fiind perioada de timp în care o persoană a lucrat în activități corespunzătoare funcției (meseriei) în care urmează să fie încadrată sau promovată; de fapt, este vechime în meserie (pentru muncitori) și vechime în funcție (pentru
DECIZIA nr. 11 din 20 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266808]
-
de legiuitor în legislația în vigoare cu respectarea acelorași exigențe de calitate a legii. ... 54. Astfel, noțiunile de „serviciu public“ și de „serviciu de interes public“ sunt consacrate atât în legislația primară, cât și în jurisprudența instanțelor judecătorești și în doctrina de drept administrativ, etimologia, obiectul, conținutul și limitele acestor sintagme fiind, așadar, cunoscute, motiv pentru care acestea nu pot da naștere unor interpretări arbitrare. ... 55. În acest sens, Curtea reține că dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. m) din Legea
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
fac parte acele entități care, prin activitatea pe care o desfășoară, sunt chemate să satisfacă anumite interese generale ale membrilor societății“. Totodată, prin Decizia nr. 661 din 29 octombrie 2019, paragraful 40, instanța de contencios constituțional a reținut că în doctrină s-a precizat că noțiunea de putere publică desemnează drepturile (prerogativele) speciale, exorbitante, de care dispune orice autoritate a administrației publice și, implicit, orice autoritate publică, în vederea exercitării atribuțiilor sale și pentru satisfacerea interesului public, care, în cazul unui
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
În primul rând, prin interpretarea textualistă, semnificațiile noțiunilor de „propagandă“ și „dezinformare“ sunt cele avute în vedere prin definițiile din Dicționarul explicativ al limbii române - DEX. Astfel, propaganda reprezintă, pe de o parte, acțiunea desfășurată sistematic în vederea răspândirii unei doctrine politice, religioase etc., a unor teorii, opinii, pentru a le face cunoscute și acceptate, pentru a câștiga adepți, iar, pe de altă parte, poate consta în acțiunea de răspândire a unor idei care prezintă și susțin o teorie, o concepție
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
este ca acțiunile să fie de natură să afecteze ordinea constituțională. ... 129. În ceea ce privește noțiunea de „propagandă“, aceasta este consacrată legislativ în cuprinsul art. 405 din Codul penal, care incriminează propaganda pentru război, sensul acesteia fiind explicat în doctrina de drept penal, care a reținut că norma de incriminare anterior menționată are în vedere două modalități alternative de realizare a variantei tip, respectiv: propaganda pentru război și distinct, răspândirea de știri tendențioase sau inventate. Astfel, propaganda pentru război de
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
130. De asemenea, noțiunea de „propagandă“ este definită legal la art. 4 pct. 9 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare, ca semnificând „răspândirea în mod sistematic sau apologia unor idei, concepții ori doctrine, cu intenția de a convinge și de a atrage noi adepți“. Totodată, protejarea normelor de rang constituțional de acte de propagandă este asigurată și prin dispozițiile Legii partidelor politice nr. 14/2003 care, la art. 3 alin. (2) interzice absolut „partidele
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
cea de-a 93-a Sesiune Plenară/Veneția, 14-15 decembrie 2012). “ ... 137. Totodată, noțiunea de „ordine constituțională“ este folosită de legiuitor și în cuprinsul normei ce reglementează infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale prevăzute la art. 397 din Codul penal. Conform doctrinei de drept penal, prin „ordine constituțională“ se înțelege ordinea izvorâtă din normele și principiile constituționale de instituire a organelor statului și a modului de funcționare și de îndeplinire a atribuțiilor acestora, în scopul funcționării statului de drept și respectării și
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
ortografie“. Curtea a constatat că, în elaborarea actelor normative, organul legislativ trebuie să se asigure că folosirea termenilor se realizează într-un mod riguros, într-un limbaj și stil juridic, care este prin excelență un limbaj specializat și instituționalizat. În doctrină s-a arătat că precizia și claritatea limbajului folosit în domeniul juridic se obțin din analizarea și utilizarea cât mai adecvată a termenilor și expresiilor, ținând seama de semnificația lor în mod curent, precum și de respectarea cerințelor gramaticale și
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
are un caracter autonom. Referitor la acest aspect reținem că Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că „Analiza îndeplinirii primei cerințe, care vizează sfera atribuțiilor persoanei, se face ținând seama de definiția dată serviciului de interes public în doctrina de drept administrativ. Altfel spus, trebuie observat dacă, prin realizarea serviciului, se urmărește satisfacerea unor nevoi de interes general și dacă se relevă, în mod direct sau indirect, o autoritate publică. […] sunt asimilați funcționarilor publici și persoanele fizice care exercită
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
315 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1130 din 24 noiembrie 2020). Din această perspectivă, observăm că, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, propagandă reprezintă acea „acțiune desfășurată sistematic în vederea răspândirii unei doctrine politice, religioase etc., a unor teorii, opinii, pentru a le face cunoscute și acceptate, pentru a câștiga adepți“, iar dezinformare reprezintă „faptul de a dezinforma“, adică de „a informa (în mod intenționat) greșit“. Plecând de la premisa că în cazul
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
existența unei propagande sau a dezinformării, persoana îndrituită va fi obligată să realizeze o analiză de fond a situației, a aspectelor implicate, a corectitudinii informațiilor diseminate, a formei de vinovăție cu care se acționează, a plasării în cadrul constituțional a doctrinelor, teoriilor, opiniilor emise etc. Or, deși definirea in abstracto a termenilor utilizați se poate realiza prin diverse procedee, inclusiv prin apelarea la sensul comun al acestora, în unele cazuri, în funcție de materia în care aceștia sunt reglementați, acest lucru
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
unei chestiuni de drept veritabile, care să prezinte un grad sporit de dificultate, nu este însă îndeplinită. ... 56. Astfel, se reține că, deși dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu definesc noțiunea de „chestiune de drept“, atât în doctrină, cât și în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că analiza aspectelor generale de admisibilitate trebuie să aibă în vedere faptul că procedura hotărârii prealabile are menirea
DECIZIA nr. 12 din 20 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267415]
-
serviciu ale funcționarului public, fără a lăsa să se înțeleagă dacă acesta poate fi doar o persoană fizică sau poate fi și o persoană juridică. Această chestiune nu a fost lămurită de jurisprudența relevantă în materie, în timp ce în doctrină au fost exprimate opinii divergente în legătură cu posibilitatea ca persoana juridică să fie autor al unor infracțiuni de corupție sau de serviciu (Mihail Udroiu - Sinteze de drept penal. Partea specială, Gh. Ivan - Explicațiile noului Cod penal, Gh. Diaconescu, C.
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
serviciu public“. Sunt nenumărate situațiile în care persoanele juridice exercită servicii de interes public sub controlul ori supravegherea autorităților publice, în temeiul unor contracte de concesiune, de pildă, ori în ceea ce privește instituțiile de credit. În același sens, în doctrină s-a susținut că „noua definiție a funcționarului public prevăzută de art. 175 din Codul penal permite ca și o persoană juridică să fie autor al infracțiunii de luare de mită, dacă fapta de luare de mită este comisă în
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
al infracțiunii de luare de mită (de pildă, în ipoteza în care administratorul judiciar în cadrul unei proceduri de insolvență - funcționar public asimilat - este o persoană juridică)“. În legătură cu acest aspect s-a arătat, invocându-se pozițiile exprimate în doctrină, că, „deși în cazul oricărei persoane juridice, iar nu numai în cazul persoanei juridice practician în insolvență, se poate imagina situația în care organele sale reprezentative ar putea lua, la un moment dat, decizia să pretindă, să primească sau să
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]