15,628 matches
-
Doina Condrea Derer Cîștigător al premiului Viareggio 2006 pentru proză este volumașul (Vite di pascolanti), conținînd trei povestiri ale lui Gianni Celati, apărut în colecția Gransasso a unei edituri mai puțin cunoscute din Roma, Nottetempo. Pînă în prezent, premiul, datînd din
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
însă atenția un studiu al tînărului profesor Alin Mureșan asupra "infernului Pitești"; despre reeducarea prin tortură întreprinsă acolo, unde victima devenea la rîndul ei torționar, există deja o întreagă bibliografie, în care se detașează lucrările lui Virgil Ierunca, Costin Merișca, Doina Jelea etc. Ceea ce studiul de față aduce în plus este demonstrarea convingătoare a faptului că, încă de cînd a avut loc barbaria, în anii 1948-1952, autoritățile comuniste au fost preocupate constant să șteargă toate urmele celor întîmplate: pincipalii executanți au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
Doina Condrea Derer Puse în fața evidenței, critica și istoriografia literară italiană au introdus de mai multă vreme, la capitolul autori, o nouă categorie: a universitarilor - teoreticieni și exegeți - convertiți la beletristică. În realitate, situația nu este total inedită, putînd fi invocați
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
Iarna ce feeric este să stau la geam, Numărând fulgii grei de nea, Alintând ființa caldă ce mulțumit o am, Luminându-o seara precum o stea... A divinității... Într-o noapte, la ceas de taină Un vis asemănător c-o doină În care Dumnezeu vorbea cu mine M-a lăsat gândindu-mă la tine... "Vezi!, spuse Dumnezeu, Va veni în sufletul tău O fată ce a fugit din cetele îngerești; Acum e printre mireni ca să o iubești!" Dar cum o voi
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
din lume iubește sexul, puterea și banii. Femeile nu știu asta. Ele se îmbată cu iluzia iubirii. Doar cele de modă veche mai cred în sentimente, dar majoritatea sunt frigide, deoarece refuză ideea că sexul este coloana vertebrală a masculinității." (Doina Ioneț); "Silvia ieși în uliță cu albia doldora cu rufe subsuoară, cu scăunelul pentru lăut deasupra și își desfătă câteva clipe sufletul cu splendorile zilei ce purta veșmânt de azur, împodobit cu frunze de smarald și petale de mătase, ale
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
figuri, cu mici excepții, pîlpîie și se sting pe ecran, impresionant chipul emaciat al Monicăi Lovinescu, sentimentul de dezrădăcinare și inutilitate al lui Neculai Constantin Munteanu, întors într-o Românie aflată într-o stare de derută, de prostație, obstinația dizidentei Doinei Cornea, o mînă de om, bătută lunar la securitate, sensibilitatea nevăzătoarei Ana Hompot, sprijin moral pentru Doina Cornea, căreia securiștii la anchetă îi reproșau "orbirea" care o împiedica să vadă ctitoriile epocii de aur, blocurile cu 9 etaje, examenul lucid
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
de dezrădăcinare și inutilitate al lui Neculai Constantin Munteanu, întors într-o Românie aflată într-o stare de derută, de prostație, obstinația dizidentei Doinei Cornea, o mînă de om, bătută lunar la securitate, sensibilitatea nevăzătoarei Ana Hompot, sprijin moral pentru Doina Cornea, căreia securiștii la anchetă îi reproșau "orbirea" care o împiedica să vadă ctitoriile epocii de aur, blocurile cu 9 etaje, examenul lucid și sentimentul unei victorii la limită al lui Șerban Orescu sau Nestor Ratesh, figura zîmbitoare, încrezătoare, a
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
numai decalajelor în timp, ci și unor amprente personale în stil și interpretare. Autorii se diferențiază prin vârste și preferințe, metode și valorizări. Din generația seniorilor clujeni (astăzi pensionari) colaborează la dicționar: Georgeta Antonescu, Leon Baconsky, Nicolae Bot, Cornel Căpușan, Doina Curticăpeanu, Sergiu Pavel Dan, Vasile Fanache, Sara Iercoșan, Octavian Șchiau, Ion Șeuleanu, Silvia Tomuș. Șaizeciști sau șapteziciști activi încă la catedră (cu una sau două excepții) sunt: Mircea Muthu, Ion Pop, Cornel Robu, Ion Vartic și Vasile Voia. Optzeciști și
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
clasică fără emuli direcți (în acest sens, Cioculescu nu greșea), totuși productiv în măsura în care o vom regăsi, luată de fiecare dată pe cont propriu, la parnasienii de la sfîrșitul secolului XIX, ca Duiliu Zamfirescu, la sonetiștii din secolul XX, de la Codreanu la Doina Sălăjan și Luca Dumitrescu și, în genere, la toți formaliștii și artizanii versului, de la Macedonski la Ion Barbu și Doinaș, care vor trăi în iluzia Mediteranei, a Greciei sau a Italiei". Una din fabulele lui Ion Eliade Rădulescu, "Un muieroi
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
au dăruit înfăptuirii idealurilor naționale și spirituale ale neamului românesc. Procedând metodic, Iordan Datcu îl prezintă pe Ioan Șerb în cele trei ipostaze ale personalității sale. Analizân-du-i poeziile, cuprinse în volumele Florile norocului, Legenda romanității, Columnele neamului, Triumful vieții și Doina României, edificatoare prin înseși titlurile lor, Iordan Datcu relevă ca trăsătură dominantă tradiționalismul de sorginte folclorică, prin apelul la miturile esențiale ale spațiului transilvănean, intonând, spre exemplu, Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec din fluier, Descântec de dor
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
cuprinse în volumele Florile norocului, Legenda romanității, Columnele neamului, Triumful vieții și Doina României, edificatoare prin înseși titlurile lor, Iordan Datcu relevă ca trăsătură dominantă tradiționalismul de sorginte folclorică, prin apelul la miturile esențiale ale spațiului transilvănean, intonând, spre exemplu, Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec din fluier, Descântec de dor. Emoționante sunt reverberațiile în contemporaneitate ale evocării martirilor Horia și Iancu: "Eroi, frânți dureros din codrul Neamului,/ Ce meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
volumele Florile norocului, Legenda romanității, Columnele neamului, Triumful vieții și Doina României, edificatoare prin înseși titlurile lor, Iordan Datcu relevă ca trăsătură dominantă tradiționalismul de sorginte folclorică, prin apelul la miturile esențiale ale spațiului transilvănean, intonând, spre exemplu, Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec din fluier, Descântec de dor. Emoționante sunt reverberațiile în contemporaneitate ale evocării martirilor Horia și Iancu: "Eroi, frânți dureros din codrul Neamului,/ Ce meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza-n codri
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
Florile norocului, Legenda romanității, Columnele neamului, Triumful vieții și Doina României, edificatoare prin înseși titlurile lor, Iordan Datcu relevă ca trăsătură dominantă tradiționalismul de sorginte folclorică, prin apelul la miturile esențiale ale spațiului transilvănean, intonând, spre exemplu, Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec din fluier, Descântec de dor. Emoționante sunt reverberațiile în contemporaneitate ale evocării martirilor Horia și Iancu: "Eroi, frânți dureros din codrul Neamului,/ Ce meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza-n codri/ Și
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
norocului, Legenda romanității, Columnele neamului, Triumful vieții și Doina României, edificatoare prin înseși titlurile lor, Iordan Datcu relevă ca trăsătură dominantă tradiționalismul de sorginte folclorică, prin apelul la miturile esențiale ale spațiului transilvănean, intonând, spre exemplu, Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec din fluier, Descântec de dor. Emoționante sunt reverberațiile în contemporaneitate ale evocării martirilor Horia și Iancu: "Eroi, frânți dureros din codrul Neamului,/ Ce meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza-n codri/ Și fermecate
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
Doina Ruști În mitologia urbană a scos urechile o nouă credință, întemeiată pe un ideal pe cât de măreț pe atât de schizoepic - Programul. Originile lui vin de la un vechi zeu pe care lumea nouă l-a scos din moloz apreciindu-i
Programul și Bunul Dumnezeu by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9244_a_10569]
-
lui Rösler, pe care a demontat-o în mai multe din studiile sale - unele dedicate special și explicit chestiunii: Istoria critică a românilor. Albanesii și goții. Teoria d-lui Roesler despre limba română (în "Columna lui Traian", 1 mai 1873), "Doina" răstoarnă pe Rösler (în "Columna lui Traian", 1882, și "Transilvania", 1-15 martie 1883) - ajungând și la confruntări publice cu susținătorii acestei teorii, așa cum s-a întâmplat la Viena, la cel de-al VII-lea Congres al Orientaliștilor, unde a susținut
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
introduce o ghicitoare; se caracterizează, în mai mare măsură decît expresiile echivalente - de tipul Ghici ghicitoarea mea - prin fixitate, ritualizare, fiind de fapt ininteligibilă și interjecțională. Vasile Alecsandri a jucat un rol important în răspîndirea ei: prin poezia , din ciclul Doine, idilă grațios-erotică și desuet artificială ("Păstorul zise: Cinel-cinel, / Copilei june de lângă el"; Nu ghici-ndată / Vesela fată / și pe guriță fu sărutată") și mai ales prin vodevilul Cinel-cinel, scris în 1856 și reprezentat în 1857. Formula, considerată ca specifică zonei
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
Cluj-Napoca, Bacău, Galați și București, la care adăugăm și un român profesor la o universitate pariziană; toți au atras atenția prin comunicări interesante. Rodica Amel (București) a vorbit despre relația dintre folosirea semnelor și inventarea lor. Camelia M. Cmeciu și Doina Cmeciu (Bacău) au analizat manipularea comunicării prin imagini, cu referire la campania electorală din 2004, pentru alegerea primarului orașului București. Aurel Teodor Codoban (Cluj-Napoca) a investigat "corpul limbajului" și "corpul ca limbaj", discutând unele probleme de constituire în semiotica gestuală
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
numai un Grup Român de Semiotică, în cadrul Societății Române de Lingvistică. Recent, s-a constituit Asociația Română de Semiotică (AROS) având ca președinte pe profesorul Traian D. Stănciulescu de la Universitatea Al. I. Cuza, Iași, și ca secretar general pe profesoara Doina Cmeciu, de la Universitatea din Bacău (aceștia fiind cei care au avut inițiativa întregii acțiuni), subsemnatului revenindu-i președinția de onoare a AROS. în octombrie 2006 a avut loc la Slănic-Moldova prima Conferință Internațională de Semiotică organizată de AROS, ale cărei
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
timpului și a spațiului", nu mai spunem nimic. Cronici-le din estul, vestul și restul Europei (intertextualismul ăsta!) încep cu Perversiuni textuale. Despre o carte, cum altfel, intertextuală. Al unui, cum altfel, fost tomitan. Dur, și la obiect, e articolul Doinei Jela despre tinerii de stînga, neplimbați nici prin istorie, nici prin cărți. Despre lumea acelora care suportă fericiți o dictatură, numai fiindcă le preia povara de-a decide după capul lor. Fosforescent Cazul scriitorului irlandez Philip Ó Ceallaigh, autor al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
matematică; -Băcila - profesor de educație fizică; -Sup - profesor de muzică; -Băcila - profesoară de desen. Profesori din Liceul Industrial Noldova Nouă: Băloi Claudia, Bojici Bojidar, Bojin Loredana, Cârpean Corina, Cojocaru Victoria, Corcodelu Mariana, Damian Lăcrămioara, Darac Cornelia, David Mihaela, Diaconu Ica, Doina Albu, Florescu Nada, Folea Ionel, Iovanovici Cristina, Jivan Gheorghe, Mărculescu Claudia, Matu Elena, Matu Matei, Mihart Nicolae, Murg Stana, Murg Vasile, Nosal Robert, Novacovici Nada, Ocanovici Zoran, Petroca Liliana, Popa Draga, Popescu Ramona, Scorțan Gheorghe, Selaje Raisa, Străinescu Mioara, Voilovici
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
prin strămutarea vetrelor folclorice din Moldova în Bărăgan și din }ara Hațegului tocmai pe malurile Dunării. Dacă se auzea, în lungile ore de odihnă de pe la cozi, vreun cîntec moldovenesc în inima Călărașiului sau vreunul pescăresc îngînat pe volutele largi ale doinei din ținutul Pădurenilor, nu era nimic de mirare. Milenarele și lentele trasee ale transhumanței erau reiterate acum sub presiunea unor urgente nevoi ale oțelului. Cea de-a treia consecință a fost una artistică, în cel mai adevărat înțeles al cuvîntului
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
de individualizați stilistic astfel ca întreprinderile lor creatoare să suscite comparații, raportări, ierarhizări: Flyng Pigs de Dan Dediu este o muzică tonică, plină de nerv, desprinsă parcă din cartoon-urile în care acțiunile personajelor debordează atenția analitică a spectatorilor; Alean de Doina Rotaru reia ideea de bocet îndelung și intens personalizată sonor de către compozitoare; Doiniri de Carmen Cârneci tatonează valențele multiple ale cântecului lung autohton, altfel, desigur, decât a fă--- cut-o Horațiu Rădulescu în lucrarea sau cu același titlu; Reflex quarto de
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
fiecăruia, hohotul de rîs și de plîns, alternanța stărilor care devine, de cîteva ori, halucinantă. Împlinirea acestei piese stă, după părerea mea, pe ceea ce numim performanță actoricească. Și asta a reușit Claudiu Goga. Pușa Darie, Tatiana Ionesi, Anne Marie Chertic, Doina Deleanu sînt actrițele care susțin prima parte a spectacolului. Minunat. Nu le pun la socoteală pe mult prea tinerele Ramona Părpăliță și Maria Ambrosă, studente în anul întîi-actorie la Universitatea " G.Enescu" din Iași. Nu doar fiindcă sînt greu de
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
gazda celei de-a doua secvențe de lectură poetică. Protagoniști: Petru Cârdu, Denisa Comănescu, Augustin Frățilă, Bogdan Ghiu, Doris Kareva, albanezul Arjan Leka (considerat de cunoscători o revelație a poeziei albaneze), Alexandru Mușina, flamandul belgian Jan Mysjkin, Ioan Es. Pop, Doina Uricariu, Liliana Ursu și rusul Evgheni Evtușenko. Vedeta incontestabilă, a cărei prezență a semănat cu cea a unui actor dramatic debordînd de o patimă contagioasă, a fost poetul rus. La cei 74 de ani pe care îi are, Evtușenko a
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" Cu Evtușenko pe faleza Neptunului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9558_a_10883]