1,538 matches
-
de pe micul ecran, nici mai mult nici mai puțin decât că Uniunea Scriitorilor s-ar descurca dacă n-ar mai fi revistele. Riscă de asemenea și tânărul și intransigentul redactor TV Cătălin Țârlea, care îl judecă pe domnul Ștefan Aug. Doinaș (și pe ceilalți scriitori cu care dezbate problemele Uniunii) ca o instanță supremă. De ce riscă și de ce suferă și dumnealui? Pentru că, dacă literatura este lăsată să piară, atunci emisiunile literare la ce ne mai trebuie?! Având în vedere și acest
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
semnat cu un nume atât de respectat încât divulgarea lui ar putea constitui un păcat de neiertat. Din fericire pentru ea, persoana respectivă nu se afla printre noi, iar provocatorul n-a reușit să-și atingă ținta. Nici Ștefan Aug. Doinaș nu era printre noi, dar asta nu i-a împiedicat pe ziariștii parizieni prezenți la acea manifestare să-l acuze de rasism pentru că a folosit într-un articol cuvântul țigan. Nu știu dacă totul pornise de la ei sau fuseseră îndoctrinați
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
împiedicat pe ziariștii parizieni prezenți la acea manifestare să-l acuze de rasism pentru că a folosit într-un articol cuvântul țigan. Nu știu dacă totul pornise de la ei sau fuseseră îndoctrinați de cineva din România, dar nu mai contează. Dacă Doinaș a fost judecat în absență că nu-i iubește pe romi, romii aflați la fața locului s-au bucurat de o atenție deosebită. Ce e drept, taraful alcătuit din ei cânta extraordinar și toată suflarea din acel orășel, care nu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Îmi spui câteva nume de mari autori pe care îi consideri cei mai sau printre cei mai valoroși? A.B.: Sunt așa de multe. În poezie... Ordinea e absolut întâmplătoare. Mă gândesc la Baconski. Mă gândesc la Geo Dumitrescu, la Doinaș, la Blandiana, Dinescu, Mălăncioiu, Ion Alexandru, Cezar Baltag, Jebeleanu. Prozatori: Preda, Stancu e interesant în partea lui pitorească de literatură, Breban, Bălăiță, Ciobanu, Bănulescu este foarte bun, D.R. Popescu, Fănuș, Uricaru, Groșan, Agopian, Cristian Teodorescu, Fulga. Sunt foarte mulți. Nedreptățesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
scriitorii români, însă numai în sensul cotraducerii și editării, ajutând-o pe Eva Feiler, în special, să editeze numărul românesc al revistei Shantih (1977), care includea poeme de Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Constanța Buzea, Nina Cassian, Ștefan Augustin Doinaș, Ion Gheorghe, Mircea Ivănescu, Gabriela Melinescu, Marin Sorescu, Tristan Tzara, precum și proză (povestiri, eseuri, teatru) de alții. Îmi vine în minte și cotraducerea realizată cu Eva Feiler a poemului lui Mihai Eminescu "Ce te legeni", fiind aleasă și considerată cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pentru mine să purtăm acest dialog. Iași-Bacău, 2014 Comentarii critice "Între cei care au instaurat un nou climat al rostirii adevărurilor poetice, Ovidiu Genaru ocupă un loc de frunte, grație pendulării sale-niciodată sub limita valorii-între utopia și real." Ștefan Augustin Doinaș "Este un poet vital, ingenious, mimetic, metaforele lui sunt îndrăznețe și mobilitatea spiritului său e mare.Privește de departe nevrozele provinciei și nu se lasă cuprins de ele. Omul însuși e interesant și destinul lui în sigurătatea provinciei nu cunoaște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
2005); Din Jurnalul lui Alceste (2005); Fișele unui memorialist (2006); Opinii în genere inconfortabile (2007); Breviar Cioran (2007); Întrebări, răspunsuri, întrebări, interviuri (2007); O provocare adresată destinului. Convorbiri cu Dora Pavel (2009);Exerciții de adevăr (2011). Bibliografie selectivă: Ștefan Aug. Doinaș, Lampa lui Diogene, București, 1970, p. 144-145.;Ion Negoițescu, Lampa lui Aladin, București, 1971, p. 235-238.;Mircea Iorgulescu, Al doilea rond, București, 1976, p. 154-163;Dan Cristea, Faptul de a scrie, București, 1980, p. 338-343;Mircea Martin, Singura critică, București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
se molipsească de la ruși de mai multă îndrăzneală, să fie mai decisă uneori, să aibă mai multă demnitate, astfel încât să nu-i mai vedem pe angajații Ambasadei Române umblând prin Chișinău speriați și mereu în vârful degetelor... V.P.: Ștefan Aug. Doinaș, un mare poet și traducător, spunea: "traducerea nu e o simplă translație de sensuri, ci "transpunerea " unui "obiect estetic" verbal dintr-un spațiu de cultură în alt spațiu de cultură. Traducând poezie, traducem dintr-o limbă poetică în altă limbă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ambiția să-mi încerc puterile la transpunerea în românește a câtorva proze celebre, cum ar fi "Cazacii" de L. N. Tolstoi, "Celcaș" de Gorki, "Vaporul alb" de Cinghiz Aitmatov. Este o mare bucurie să știi că ai reușit, așa cum spune Doinaș foarte exact, să transpui un "obiect estetic", o poezie sau o proză bună, dintr-un spațiu de cultură în altul. Nu încape îndoială că lucrul pe text cu dicționarul, replămădirea și așezarea în forme noi a materialului lingvistic dezvoltă virtuți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
întreagă ai sta mereu plîngînd [q PE URMĂ amintirea mea va pieri cum moare <Pe urmă>q' Obuzul care cade pe front în primul rînd q' (urmare) Obuz frumos asemeni unei mimoze-n floare. q'(sfîrșit)]] (Trad. de Ștefan Augustin Doinaș, în Apollinaire. Pagini alese, București, Univers, 1971: 260) Incidența conectorului DACĂ se întinde pe 5 versuri: [DACĂ p (v. 1) > q (v.2) > q' (v. 3-4-5). În schimb, PE URMĂ nu articulează decît propozițiile q și q': [q < PE URMĂ
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
le-ar fi cerut o poziție centrală, de notorietate publică, în sistem. Ironia sa îi vizează, în epistolar, îndeosebi pe colegii din Cercul Literar, care o practicau ei înșiși, în diferite forme. Ținte ale ironiei lui Sîrbu sunt, pe rând, Doinaș, Negoițescu, Balotă și Regman, pentru a cita doar pe cei mai marcanți membri ai grupării. Scriitorul nu se cruță însă nici pe sine, notațiile autoironice fiind frecvente în epistolar. Iată un remarcabil autoportret caricatural: "Ai fi, îmi spune Lizi, un
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
repare siguranța arsă, un biet sergent într-o armată ce se tot retrage de 40 de ani, un zoon antipolitikon bun doar de cușcă, o maimuță a bunului Dumnezeu, un căcat în ploaie (s.a.), asta ești!"30. Ce-i drept, Doinaș și Negoițescu ies cam șifonați după tirul la care sunt supuși, simțim că Sîrbu exagerează, alunecând adesea spre șarjă ori sarcasm. Faptul se explică prin accidentul biografic "la care Doinaș și Nego au contribuit urât"31, dar și prin sensibilitatea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
căcat în ploaie (s.a.), asta ești!"30. Ce-i drept, Doinaș și Negoițescu ies cam șifonați după tirul la care sunt supuși, simțim că Sîrbu exagerează, alunecând adesea spre șarjă ori sarcasm. Faptul se explică prin accidentul biografic "la care Doinaș și Nego au contribuit urât"31, dar și prin sensibilitatea rănită a extravertitului Gary, care nu poate suporta rezerva celor doi față de efuziunile sale, adesea excesive. Oricât ar fi de întunecate de afect, afirmațiile lui Ion D. Sîrbu nu trebuie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Securitate (turnători, microfoane, filaj etc.). Iar documentele dovedesc (în mod previzibil, aș zice, de n-am fi avut atâtea neplăcute surprize în ultima vreme!) că Ion D. Sîrbu a refuzat colaborarea cu Securitatea. Oricum, aceleași documente atestă faptul că și Doinaș și Negoițescu au fost racolați încă din pușcărie ca "agenți de cameră", ceea ce le-a facilitat ulterior "reabilitarea", statutul de colaboratori ai Securității oferindu-le posibilitatea să reintre în circuit și să publice la edituri importante. Departe de a-i
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
reintre în circuit și să publice la edituri importante. Departe de a-i învinovăți pentru slăbiciunea sau oportunismul lor (e vorba, totuși, de niște victime), Clara Mareș atrage atenția asupra unor circumstanțe atenuante: Negoițescu fusese șantajat din pricina homosexualității sale, iar Doinaș, din ambiția de a se afirma ca scriitor, îndemnat poate și de soție (celebra balerină Irinel Liciu - cât m-a impresionat sinuciderea ei!), acceptă inițial să colaboreze, pentru ca mai târziu, cuprins probabil de remușcări, să-și schimbe radical atitudinea. Doinaș
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Doinaș, din ambiția de a se afirma ca scriitor, îndemnat poate și de soție (celebra balerină Irinel Liciu - cât m-a impresionat sinuciderea ei!), acceptă inițial să colaboreze, pentru ca mai târziu, cuprins probabil de remușcări, să-și schimbe radical atitudinea. Doinaș va rosti, dealtfel, și discursul funebru, în care-i recunoaște fostului prieten excelența morală (raportul agentului prezent la înmormântare menționează că vorbitorul l-ar fi caracterizat pe "obiectivul" defunct drept "cea mai verticală conștiință a generației sale"). Și fiindcă tot
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și discursul funebru, în care-i recunoaște fostului prieten excelența morală (raportul agentului prezent la înmormântare menționează că vorbitorul l-ar fi caracterizat pe "obiectivul" defunct drept "cea mai verticală conștiință a generației sale"). Și fiindcă tot veni vorba despre Doinaș 32, îmi place să-mi imaginez că atitudinea distantă, glacială chiar, pe care a păstrat-o decenii la rând față de Sîrbu, a avut poate un tainic resort moral, și anume: intenția de a-și proteja prietenul de mâna lungă a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
poate un tainic resort moral, și anume: intenția de a-și proteja prietenul de mâna lungă a Securității, pe care autorul Vânătorii cu șoim o va fi simțit apăsat, ani la rând, pe propriul umăr. Poate mă înșel, dar pe Doinaș cred că nu oricine are dreptul să-l judece. Sîrbu ar fi putut, însă l-a iertat, căutând la el sprijin în clipele de restriște. Cât despre Negoițescu, "geniul pustiu și pustiitor", cum îl caracteriza Gary, nu-i oare întristător
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Nemoianu, Craiova, 19 decembrie 1985", în op. cit., p. 402. 31 "Ion D. Sîrbu către Horia Stanca, Craiova, 26 nov. 1985", în vol. Scrisori către bunul Dumnezeu, ed. cit., p. 117. 32 Vezi și George Neagoe, Asul de pică: Ștefan Augustin Doinaș, Editura Cartea Românească, București, 2013. 33 "Ion D. Sîrbu către Horia Stanca, Craiova, 21 mai 1988", în vol. Scrisori către bunul Dumnezeu, ed. cit., p. 139. 34 "Ion D. Sîrbu către Ion Negoițescu, Craiova, 7 iulie 1982", în vol. Traversarea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
românești, în anul în care apare revista Albatros, este ceva mai sumbru. Din diferite motive multe reviste din interbelic își încetează apariția. La seria a treia, Luceafărul apare la Sibiu între colaboratori numărându-se Lucian Blaga, I. Negoițescu, Șt. Aug. Doinaș, Ion Agârbiceanu etc., aici publicându-se și articole împotriva Dictatului de la Viena ( Confuzia în orientare pe care o remarca Emil Manu se referea oare la acest fapt?). Viața românească fusese suspendată în septembrie 1940 și va reuși să reapară abia
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pune față în față două poezii, una semnată Grigore Lăzărescu, Invocație banală, din care nu putem reține decât niște imagini interesante: tăcerile - "castane înroșite prin păduri", poetul - "fiu de câne" culcat pe o bancă udă, și unul semnat Ștefan Aug. Doinaș, Poemul cărților, în care se prezintă, într-o manieră neconvențională, atracția exercitată de lumea cărților ca una de factură erotică, "Întotdeauna le-am mângâiat conturul/ (...) le-am simțit sărutarea pe gură,/ fluviul părului de aur și susurul...". Ultimul poem prezent
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
generației simboliste a lui Verlaine, un cântăreț al boemei, un poet căruia îi face plăcere să dinamiteze "conceptul clasic al poemei", care are plăcerea "de a deruta publicul, prin mobilitatea registrelor și prin alăturarea aparent dezordonată a impresiilor". Ștefan Augustin Doinaș îl pune pe Tonegaru sub semnul fanteziei luxuriante, formulă cu care Petru Poantă nu e de acord, punând în discuție terminologia folosită, la Tonegaru nu ar fi vorba de o căutare a exoticului, de "un instinct al migrației"209, ci
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
86 Dimineața, 55 Dimisianu, Gabriel, 118 Dimitriu, Paul, 78 Dimov, Leonid, 31, 53, 163, 225, 226 Dimov. Leonid Cursă, 226 Elegie, 226 Proiecții, 226 Vis cu bufon, 226 Dincă, Emil, 70 Dobre, Dumitru, 108 Dobrescu. Caius o întâmplare neobișnuită, 210 Doinaș, Ștefan Augustin, 50, 54, 100, 115 Doinaș. Ștefan Aug. Poemul cărților, 89 Dragomir, Mihu, 78 Dumitrescu, Geo, 21, 22, 30, 31, 36, 53, 56, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 76, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Paul, 78 Dimov, Leonid, 31, 53, 163, 225, 226 Dimov. Leonid Cursă, 226 Elegie, 226 Proiecții, 226 Vis cu bufon, 226 Dincă, Emil, 70 Dobre, Dumitru, 108 Dobrescu. Caius o întâmplare neobișnuită, 210 Doinaș, Ștefan Augustin, 50, 54, 100, 115 Doinaș. Ștefan Aug. Poemul cărților, 89 Dragomir, Mihu, 78 Dumitrescu, Geo, 21, 22, 30, 31, 36, 53, 56, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 76, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 86, 87, 88, 89, 90, 92, 95
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Gherasim Luca, D. Trost, Virgil Teodorescu; intimism și fantezism: Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Emil Botta, Barbu Brezianu etc.; modernism: Tudor Arghezi, Ion Frunzetti, Al. Lungu, Mihail Crama ș.a.; neoromantism: poezia din Revista Cercului Literar de la Sibiu: Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș.", Luca Daniel, Dinamica prozei în perioada interbelică, Editura Lumen, Iași, 2009, p. 37. 54 Literatura română contemporană, vol. I, Poezia, București, Editura Academiei R.S.R., 1980, pp. 319-384. 55 Emil Manu include în această generație poeți ca Ion Sofia Manolescu, Geo
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]