6,536 matches
-
Rețelele de comunicare și de influență nu depășesc liniile de demarcație dintre diferitele facțiuni. Există un dezacord în privința regulilor jocului și a valorilor instituțiilor. Prin urmare, elitele tind să se suspecteze unele pe altele și se angajează fără restricții pentru dominație. Concepția despre viața politică este cea a „politicii ca formă a războiului” (politics-as-war) așa cum afirmă Sartori (1987, p. 224). Se poate vorbi despre elite unite spre consensual atunci când integrarea structurală este cuprinzătoare: rețelele de comunicare și de influență care se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
unui „spirit partizan moderat”. Găsim exemple ale unui astfel de proces în Danemarca și în Norvegia în primele trei decenii ale secolului XX, când elitele radicale ale partidelor socialiste și ale sindicatelor și-au moderat pozițiile pentru a pune capăt dominației elitelor liberale și conservatoare. Transformarea elitelor dezbinate în sensul unității ideologice nu se produce decât prin revoluții. Elitele disidente pun mâna pe putere, lichidează politic sau fizic vechile elite, centralizează activitatea politică în partid sau în mișcarea pe care o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Dar, mai devreme sau mai târziu, privilegiile reapar în forme noi, în profitul altor persoane, având alte justificări. În această perspectivă „dezamăgitoare”, o societate egalitară este o imposibilitate empirică, chiar dacă există unele societăți mai puțin inegalitare decât altele și unele dominații mai suportabile decât altele. Orice ansamblu social de o oarecare anvergură comportă niște persoane care conduc și altele care se supun mai mult sau mai puțin docil directivelor date de primele. Democrația, în sensul guvernării „poporului prin popor, de către popor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
delegare a puterii este în sine creatoare de inegalități. Acestea fac în așa fel încât posibilitățile reale de control să fie foarte aleatorii. Lăsați în voia lor, beneficiarii acestor inegalități tind, în mod conștient sau nu, să transforme delegarea în dominație. Se poate întâmpla chiar ca unii dintre ei să se trezească în poziție de dominație fără s-o fi dorit. Acest fapt a permis să se spună că puterea corupe și că puterea absolută (neechilibrată de contraputeri) corupe în mod
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
posibilitățile reale de control să fie foarte aleatorii. Lăsați în voia lor, beneficiarii acestor inegalități tind, în mod conștient sau nu, să transforme delegarea în dominație. Se poate întâmpla chiar ca unii dintre ei să se trezească în poziție de dominație fără s-o fi dorit. Acest fapt a permis să se spună că puterea corupe și că puterea absolută (neechilibrată de contraputeri) corupe în mod absolut. În măsura în care se înscrie în timp, dominația unora de către ceilalți este totuși un fenomen relațional
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dintre ei să se trezească în poziție de dominație fără s-o fi dorit. Acest fapt a permis să se spună că puterea corupe și că puterea absolută (neechilibrată de contraputeri) corupe în mod absolut. În măsura în care se înscrie în timp, dominația unora de către ceilalți este totuși un fenomen relațional. Ea comportă într-adevăr un element de legitimitate care nu poate apărea decât dintr-o acceptare cel puțin tacită a dominației de către dominați. Privirea aparent dezabuzată (dar, mai ales, profund realistă și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de contraputeri) corupe în mod absolut. În măsura în care se înscrie în timp, dominația unora de către ceilalți este totuși un fenomen relațional. Ea comportă într-adevăr un element de legitimitate care nu poate apărea decât dintr-o acceptare cel puțin tacită a dominației de către dominați. Privirea aparent dezabuzată (dar, mai ales, profund realistă și lucidă) pe care o aruncă teoreticienii elitelor asupra ordinii sociale și asupra devenirii ei are incontestabile afinități cu curentul formalist din sociologie. În această optică, moștenită de la Georg Simmel
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai puțin adaptate pier, cele mai apte să supraviețuiască rezistă și prind rădăcini. Selecția se operează prin convertiri imperiale și prin lovituri de stat. Forțele care triumfă aruncă în prăpastie tot ceea ce nu e de niciun folos pentru dezvoltarea și dominația lor. Zona geografică a acestei fierberi fără precedent de multă vreme în Istorie poate fi desenată cu ușurință. Vitalitatea se deplasează de la apus înspre răsărit, ea părăsește porturile romane și golfurile grecești pentru a se îndrepta spre Orient. Esențialul se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Coasta Acvitaniei, Bretania, gurile Senei, orașele Tours, Rouen și Reims, Normandia, Auvergne, Champagne, Belgia sunt ocupate rând pe rând. Și în tot acest timp, foametea și epidemiile de ciumă pustiesc Europa. Creștinii își continuă și ei expansiunea și își înăspresc dominația. Adepții lui Pierre Valdo îvaudois, valdeenii), manicheenii și puțin mai târziu, catharii sunt arși pe rug sub pretextul că au îmbrățișat niște doctrine eretice. în 1324, Bernard Gui redactează un Manual al inchizitorilor pe care Nicolau Eymerich îl remaniază și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
creștină în viața cotidiană, dar și ierarhia catolică până la vârful ei - papa. Spiritul Liber constată că clerul domină poporul de rând, pe oamenii de condiție modestă, amețindu-i cu ficțiuni care-i permit justificarea penitenței, a servituții, a sclaviei, a dominației. Păcatul generează culpabilitate, care osândește trupul în sensul urii de sine. Dumnezeu nu se aseamănă câtuși de puțin cu o figură antropomorfică, el nu cere nici nu impune nimic, nu pedepsește și nu afurisește, nu urăște și nici nu cunoaște
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la alte concluzii etice decât acelea ale Părinților Bisericii sau ale filosofilor considerați tovarăși de drum ai Bisericii oficiale. Biblia e deschisă și pentru alții... Distrugerea bibliotecilor, fragilitatea suporturilor manuscriselor, persecuția la care erau supuși gânditorii păgâni, interzicerea școlilor filosofice, dominația radicală a creștinismului pe teren mental, spiritual și ideologic, toate acestea împiedică apariția oricărui alt mod de gândire. Și atunci cum să-ți imaginezi că ar putea subzista niște învățături alternative ale înțelepciunilor antice? Un Cynesargion sau o Grădină, în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și în inamic privilegiat. Pe drept, pentru că Epicur furnizează un arsenal capabil să pună în dificultate creștinismul aflat la putere, oferind o metafizică, o concepție, o politică de schimb. Păcate de moarte pentru filosofi... 3. Drumul spre lumină. Odată cu Renașterea, dominația limbii latine devine mai puțin sigură iar greaca revine la modă. Greaca, adică autorii greci, adică filosofia grecească. Traducerile lor în latină permit reînnodarea cu continentul intelectual elenistic și cu potențialitățile păgâne precreștine. Desigur, întoarcerea la Platon, Homer, Tucidide, Herodot
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în latină permit reînnodarea cu continentul intelectual elenistic și cu potențialitățile păgâne precreștine. Desigur, întoarcerea la Platon, Homer, Tucidide, Herodot nu înseamnă neapărat și regăsirea unui Diogene ori Aristip, dar cunoașterea unor opere necontaminate de creștinism oferă mijloacele unei alternative dominației catolice. Consecințele inventării tiparului amplifică revoluția tehnică. Publicarea textelor comentate devenită un fapt curent îndepărtează neajunsurile aproximației religioase și asigură o alură științifică documentației. Factorul aleatoriu, bricolajul politic, copia intelectualicește supusă erorii, ca fiind un produs ideologic fabricat - în mod
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lectură... Acestui creștin nu-i place clerul, el manifestă chiar un anume anticlericalism... Preoții? Foarte adesea ei nu sunt decât niște complici ai mizeriei celor săraci. Călugării? Niște destrăbălați. Papii? Niște războinici însetați de cuceriri, de bani, de putere, de dominație militară și politică... Râsul lui Erasmus demolează o bună parte a edificiului creștin... Ironic și insolent, dar creștin... Ce salvează totuși acest insolent în cursul dezlănțuirilor lui de ironie? Pe Hristos. Pe el și nimic altceva. Cuvântul lui, exemplul lui
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
el și nimic altceva. Cuvântul lui, exemplul lui, învățătura lui, mărturia lui, viața lui, blândețea și înțelepciunea lui, dar nu și pe cei care se reclamă din toate acestea pentru a susține exact inversul - violența, brutalitatea, războiul, mizeria, exploatarea, teroarea, dominația, servitutea etc. Erasmus, dar și Valla, mizează pe Hristos contra Bisericii și a clerului. Ca antidot împotriva edictelor Vaticanului, ei propun cuvântul, gândirea și filosofia lui Isus complice al lui Epicur. Proiectul lor? Să reformeze Biserica pentru a o salva
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în care ajung victime ale rugului nu numai vrăjitoarele ci și filosofii care-și practică meseria în altă parte decât la adăpostul bisericilor... Odată cu Montaigne și cu Charron transformați în mine libertine, gândirea capătă un avânt considerabil: emanciparea definitivă de sub dominația teologiei și a scolasticii, celebrarea puterii și a forței rațiunii iar, mai apoi, ale deducției și ale altor operații ale reflecției, preocupare prioritară a laicității, voința de a institui o etică și o politică făcută de oameni pentru oameni și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
își făuresc idoli, li se închină, se înstrăinează de ei înșiși și sfârșesc prin a-și pune soarta în mâinile preoților, ale unui cler care utilizează fără rușine credința și pioșenia ca pe niște ocazii de a-și asigura o dominație asupra trupurilor și a sufletelor, pentru ca mai apoi să exercite o reală și redutabilă putere politică. Oamenii îi creează pe zei după chipul lor ipostaziat. Plecând de la propriile slăbiciuni, ei structurează niște forțe în care se încred după aceea, spre
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
clasică vede aici o piesă pseudo-epicuriană. O putem interpreta și ca pe o lecție stoică, cele două opțiuni sunt echivalente. Oricum, scena pare emblematică pentru epocă și pentru lupta pe care o duc cele două școli pentru a-și asigura dominația în câmpul filosofic. Adepții Porticului și ai Grădinii împărtășesc această idee a morții ca geniu conducător al gândirii: ineluctabilă, imperioasă și definitivă, ea înseamnă punctul final al oricărei aventuri existențiale. Bine, bine, dar până atunci? Zenon optează pentru asceza care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dezvoltării, accentuându-se importanța calității creșterii, a dezvoltării nu doar economice, ci și sociale sau umane, lărgindu-se sfera conceptului de dezvoltare. Începând cu anii ’60, contestarea măsurării venitului ca indicator adecvat al dezvoltării a devenit tot mai evidentă - începe dominația indicatorilor sociali. Se consolidează activitatea „United Nations Research Institute for Social Development” (UNRISD), care a adus o contribuție importantă în dezvoltarea indicatorilor sociali și a extins dezbaterea privind dezvoltarea socială, promovând o abordare holistă și interdisciplinară. Ideea indicatorilor sociali a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teme poate fi supus discuției (dat fiind timpul de dezbatere acordat fiecăruia) prin acest procedeu. Mai mult poate decât în cazul aplicării altor tehnici, focus-grupul necesită abilități metodologice speciale din partea evaluatorului (moderatorului), care trebuie să gestioneze interacțiunea de grup prevenind dominația opiniilor unuia (sau câtorva) participanți și stimulând intervenția celor mai puțin dispuși să-și discute opiniile. Analiza informației obținute prin metode calitative Informația culeasă în etapa de evaluare prin m. c. necesită un efort atent de sistematizare și analiză. Analiza
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cele ale m.s. obișnuite, condițiile societale care le justifică sunt specificate în raport cu teoriile crizei de legitimitate a statului capitalist din modernitatea târzie și cu realitatea axiologixă a societății postindustriale. Revendicările noilor m.s. urmăresc salvgardarea autonomiei personale și protejarea societății împotriva dominației din ce în ce mai apăsătoare a sistemului politico-administrativ și a pieței (della Porta și Diani, 1999) asupra vieții de zi cu zi. Singularitatea noilor m.s. a fost combătută cu argumente puternice de mulți sociologi nord-americani (Pichardo, 1997; Mertig și Dunlop, 2001). Organizarea mișcărilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
comunicare, strategii de influențare). Rezultatele n. (încheierea acordului, rezultatul resimțit diferit de către fiecare dintre părți). Negociatorul poate adopta în procesul de n. o serie de atitudini ce pot fi plasate pe un continuum: de la pasivitate, la cooperare, rationalitate, chiar la dominație, agresivitate, ostilitate. Se întâmplă câteodată în n., ca una dintre părți să joace după reguli necurate, folosind tehnici de intimidare, hărțuire (ultimatumul, schimbarea negociatorului, evitarea partenerului, escaladarea, învinovățirea) sau tehnici imorale (oferte false, mituire, neglijență intenționată, minciuni). Un negociator trebuie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atât un efect al s. economice, cât și o cauză ce întreține spirala subdezvoltării. Pe de altă parte, definiția situației interne a statelor subdezvoltate este conectată cu poziția de state dominate a acestora în spațiul internațional al relațiilor de putere, dominație economică ce capătă forma dependenței economice. La baza acestei dependențe a țărilor subdezvoltate stă fenomenul colonial, având drept consecință realitatea postcolonială. Hossein Malek sintetizează această situație astfel : „țările subdezvoltate sunt regiuni pe care țările industriale le-au colonizat sau exploatat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
modern; 4. teoria globalizării. 1. Teoria modernizării Teoria modernizării a apărut în anii ’50, fiind favorizată, în opinia lui HYPERLINK \l "So" Alvin Y. So (1992; 2005) de trei factori: - câștigarea statutului de superputere de către SUA; - extinderea lumii comuniste și dominația acesteia de către URSS (ca superputere); - dezintegrarea imperiilor europene coloniale în Asia, Africa și America Latină, ceea ce a dus la apariția unor noi state, în căutarea unui model de dezvoltare pentru a-și promova economiile naționale și a dobândi independența politică. Teoria
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ci se poate realiza pe mai multe căi/direcții; - singurul model de dezvoltare considerat valid este cel american/vest-european, fapt contrazis de cazul Coreei și al Taiwan-ului („tigrii asiatici”) care au cunoscut un nivel ridicat de modernizare/dezvoltare sub dominația unor regimuri puternic autoritariste, și nu democratice; - valorile tradiționale (conservatoare) nu blochează, în mod necesar, procesul de modernizare, îl pot doar încetini, dar, de asemenea, pot contribui la coeziunea socială ca fundament al solidarității sociale („operaționalizată” în societatea modernă sub
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]