17,443 matches
-
să aibă povestea sa, în care scenariul să fie așa cum îl vor actorii. Toți putem să ne facem viața așa cum dorim să o trăim, noi suntem dirijorii vieții noastre. Și până în acest moment, povestea noastră e adevărată, e sinceră, curată. Domină înțelegerea, pacea, sinceritatea și tot așa va fi. Satul meu Trăiesc într-un sat frumos, înconjurat de dealuri, păduri, livezi, câmpii. Da, avem un sat minunat, cu o floră bogată, care te face să te îndrăgostești de acest coltișor de
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
și conglomerate sunt ferestruite pe o rețea de văi pe care curge apa, în special în urma ploilor. În rest ele sunt seci ăi servesc drept căi de curgere pentru pietrișurile care nu și-au găsit stabilitatea. Din Dealul Frumos care domină regiunea Frăsinetului, se desprind continuu blocuri de conglomerate; ele se opresc pentru scurt timp pe pante pentru a ajunge în final pe fundul văii. Analiza densității fragmentării a permis evidențiunea sectoarelor cu cele mai caracteristice valori. În zonele limitrofe orașului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
2). Din analiza debitelor medii lunare înregistrate la stația hidrometrică Câmpina rezultă că, în raport cu suprafața bazinului care participă la alimentarea Prahovei, prin albia acestui râu se scurge anual un volum de 252mil. m3 apă. Dacă în cursul superior al Prahovei domină rocile carbonatate și, în aceste condiții râul are apa curată, în zona subcarpatică saliferă, compoziția chimică a apei se transformă devenind clorurată din grupa natriului, cu o minualizare în jur de 1-8g/l, caracter ce se menține până la vărsare. În
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
țărilor europene, cuprinzând în ultimii ani și populația României și implicit a județului Prahova. Cele mai mari ponderi le are populația adultă cu vârste cuprinse între 30-39, 40-59 și chiar 50-59 ani. Aceste segmente de populație au valori apropiate și domină populația feminină. Această valoare destul de ridicată a populației adulte arată faptul că forța de muncă este asigurată pe termen scurt și mediu. Nu același lucru putem însă să spunem despre populația tânără, mai ales grupa 0-4 ani. Acest ultim aspect
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
rușinos”. Intuiția feminină prevede acest „complex viril”, încearcă să-l prevină sau, în fine, îl acceptă, menajând sensibilitatea masculină. Poate și pentru că ea știe ce îi poate oferi răbdarea... Aici, P.H.Lippa aduce un elogiu femeii superioare, capabilă să-și domine instinctul cu înțelepciunea așteptării calme a acelor momente de „fericire totală”. Ea știe să provoace și să dirijeze impulsurile bărbatului, controlându-l cu discreție pentru a-l proteja, pentru a nu-l pune în inferioritate. Intenții abia schițate și răspunsuri
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
vinovat și umilit, proiectat pe scara regresivă a speciilor. I se „spovedește” Teodorei. Ea îl completează zîmbind: „Dar și motanii fac la fel!” A văzut chiar ea. Însă nu continuă, din delicatețe. Deja a sugerat comparația cu un „motan egoist”, dominat de instinct. P.H.L. face aici o umilă încercare de a-și „salva” „eroul”. Rememorează ceea ce el însuși a trăit, în urmă cu decenii, când i s-au născut copiii din prima căsătorie. Nu a gândit (fiindcă nu a fost cazul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să semnifice so klopft das Schiksal an die Pforte -"așa bate destinul la ușă": sol-sol-sol mi. Dacă în prim parte a simfoniei, allegro con brio, nota a patra a temei fatidice este coborâtoare, semnificând faptul că destinul este cel care domină, în partea a treia, Allegro, notele ajung la unison sol-sol-sol sol, pentru ca în Scherzo învingerea destinului să fie simbolizată de înălțarea notei finale peste triolet, sol-sol-sol si, iar apoi trioletul devine el însuși suitor: la-si-do re. Un motiv central este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
luminii", "Pașii profetului" -apolinicul (Lumina raiului, Din copilăria mea), se asociază cu dionisiacul (Vreau să joc, Dați-mi un trup, voi, munților) învăluite în clarobscur. În culegerile "În marea trecere" (Psalm) și "Lauda somnului" (Somn), "La cumpăna apelor" (Din adânc) domină abisalul, pentru ca în volumele "La curțile dorului", "Nebănuitele trepte", "Mirabila sămânță" să izbucnească dionisiacul iubirii (Catrenele fetei frumoase, Pean pentru o tânără) și a laudei vieții în plină amiază cosmică (Focuri în primăvară, Ceasul de vară). * Lirica lui Eminescu însumează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
fapt nu numai pentru că orizontul în care se desfășoară trăirea poetică este nemărginit, ci pentru că această trăire este văzută la scară și în iradiere universală. Gândirea pe marile coordonate reiese în primul rând din forța de demiurg cu care poetul domină dimensiunile și problematica majoră a existenței. Este suficient să amintim în acest sens măiestria cu care sunt plasticizate geneza și stingerea lumilor din Scrisoarea I, sau iradierile nemărginite din Luceafărul. Este ciudat și ține de mania asociațiilor erudite sonore, faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de a conferi acestuia valoare universală, și anume, de a ne induce fiorul eliberării radicale a spiritului. Astfel, luceafărul dezmărginește spațiul sufletesc al Cătălinei: "Dar un luceafăr răsărit/ Din liniștea uitării / Dă orizon nemărginit / Singurătății mării"; gândul în seninătate apolinică domină fuga timpilor: "Priveliștile sclipitoare/ Ce-n repezi șiruri se diștern/ Repaosă nestrămutate/ Sub raza gândului etern"; răsfrânte în ape și în suflet, înălțimile albastre dau măsura ceasului iubirii: "Înălțimile albastre / Pleacă zarea lor pe dealuri/ Arătând privirii noastre/ Stele-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ale Naturii implicând energii cosmice, pentru că orice creație autentică are loc, se justifică în ordinea cosmică. * Să urmărim în unele creații poetice logica viziunilor la diferite momente ale evoluției culturii și la diferite popoare. În problema morții, deși la egipteni domina optimismul conform căruia moartea este întoarcerea acasă în câmpiile Hialou, ale fericirii și "cunoașterii tainei dinapoia tuturor tainelor", în puternic contrast, în Cântecul harpistului, de un profund pesimism, moartea este tot o întoarcerea acasă dar înțeleasă ca neant dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și Laura. În felul acesta Tizian a putut reuni pe același tablou iubirea sacră cu cea profană, figurând în ambele hipostaze aceeași femeie, iubita din majoritatea pânzelor sale. Și coborând, nu prin hazard, ci cu perfectă logică în Faust, erotica domină în bună parte acțiunea, sacrul apărând în final ca o licență poetică, și nu ca o suiș firesc al întregii piese, terestrul îmbinându-se cu chemarea la munca materială; ca atare, așa cum s-a observat, tragedia goetheană marchează, începutul decăderii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
avânt mai puternic decât harul vorbelor"; deci gândurile trebuie să fie superioare cuvintelor, marea poezie fiind gânditoare, metafizică. Pentru vechii eleni, dat fiind că zeii erau considerați nedrepți, părtinitori, iar moira capricioasă prin artă omul instituie o lume a sa dominată de rațiune și măsură, de "proporțiile divine"; au adoptat o viață gândită și petrecută în înțelepciune. Filozofia nu a rămas exclusivitatea unor pagini, așa cum va avea loc mai târziu, ci era reflexul vieții de fiecare zi. Prometeismul creator al propriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în zbor extatic din viziunea lui Tagore. Poezie și imposibil Tu m'attendais depuis l'éternité, Et maintenant qu'as-Tu fait de ma chance? Seigneur, ne fus-je que la conscience De l'absolue impossibilité ? 1942 Imposibilul este stihia care domină lumea: este imposibil ca nimicul să nu existe, este imposibil ca ceva să nu existe și este imposibil ca existentul să dureze, să nu se întoarcă în neant. Ființarea este o încercare sisifică, tragică, pe toată întinderea veșniciei. Motivul: atotputernicia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
întâlnirea cu Dominique. O va lua de la gară, se vor îmbrățișa, el îi va spune că e frumoasă, ea îl va găsi prea slab. Vor lua prânzul în Marais, la același restau rant unde iau de fiecare dată prânzul, când Domini que vine la Paris să-și viziteze fiul student și, invariabil, lefter, în ciuda ultimei sume de bani expediate la timp și cheltuite tot la timp, adică cel mult în aceeași săptămână, de către destinatar. Ea îl va întreba dacă mai are
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și pe deplin incomodă, care se dezechilibrează fatal ori de câte ori pro prietarul extrage din geo me tria cadrului improvizat un volum oarecare) tras la geam, cu fotoliul vișiniu funcționând pe post de dulap, cu câteva cutii vechi de pălării ale lui Domini que devenite sertarele unei comode inexistente, în care Alexandre își depozitează lenjeria. Tapet gri, cu flori mici, verzi. Un ghi veci rubicond din care se căznește să iasă la aer o plantă-hi brid, cu frunze aproape violacee, stă tolănit ca
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
apăsare pe suflet. La patru ceasuri de la amiază urma să se însoare cu Isabel de Los Reyes, cea atât de proaspătă și de veselă, pentru care nu avea, iată, nici un dar de nuntă. Multă dezordine. Un haos comparabil celui care domina, pe vremuri, grădina din Intrarea Vâlcului. Care nu a fost niciodată miraculoasă, ci numai neîngrijită. O vreme, David privește în jur, fără să facă nici un gest, de parcă i ar fi greu să se integreze, cumva, lumii acesteia, în care nici un
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și almoravizii sunt descom puși în cifrele, procentele și probabilitățile Lumii Noi. Columb face cunoștință cu cei șase protoni ai carbonului ra dio activ. Numai că el, Columb, e o iluzie. Protonii vin direct de la Berkeley. NO8DO versus In Nomine Domini. Don Álvaro De La Mota versus o cohortă de blițuri fotografice. Dezbaterea publică nu mai e, de mult, o dezbatere publică. E o coridă în toată regula. O cavalcadă în care o să se lase cu sânge. Să sape mai departe, sau
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
schimbe. Pămîntul a intrat la stăpîn. Hotărît și puternic, curajos și deștept, folosindu-și mai mult și mai bine mintea născocitoare, Omul s-a ridicat dintre animale și, bizuindu-se pe aceste calități divine, le-a întrecut și le-a dominat. Dar planurile sale de expansiune au schimbat iremediabil mersul lucrurilor. Atunci au început și pentru lupi vremuri grele. Omul a capturat o bună parte dintre ei; la început, i-a ținut izolați și flămînzi, legați cu liane tăioase, care-i
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
niciodată! Oricît aș vrea să te aprob, nu pot s-o fac acum, Lupino. Nu pot să mă gîndesc cu seninătate că nu vei mai fi în viața mea. Nu pot să cred că mă lași singură, între lupii aceștia dominați de instincte războinice, tu, singurul meu prieten adevărat! Lupino știa că și Hana are dreptate. Cînd observă că lacrimi mari îi umeziseră fața, întoarse, cu greutate, privirea de la ochii ei tulburi. Hana rostise cu glas tare gînduri care-l măcinau
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de sedimente ordovician-siluriene, cretacice și neogene cu grosimi de 1.600 metri la Târgu Frumos și 1.121 metri la Iași. Depozitele sarmatice au grosimi mai mici de 100 metri în nord-est și peste 500 metri în sud-vest și sunt dominate de argile și marne cu intercalații de nisipuri și lentile de gresii și prundișuri. Peste depozitele marine se găsește o pătură subțire și discontinuă de luturi loessoide, aluvio-coluviale și aluviale. Podișul Sucevei este alcătuit din formațiuni sarmațiene, necutate și cu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
folosirea irigațiilor, a îngrășămintelor naturale, selectarea soiurilor și semințelor, încălzirea serelor pe timpul iernii permit obținerea unor cantități mari de legume și zarzavaturi, produse întâlnite în majoritatea piețelor din orașele mari din Moldova. La Tg. Frumos și Brătești peisajul agricol este dominat de numărul mare de sere și solarii, fapt care individualizează aceste localități în cadrul celor din zonă. La Tg. Frumos din ce în ce mai multe asociații familiale agricole își pun la dispoziție terenurile și experiența în cadrul asociației Ecoleg, orientată spre practicarea unei agriculturi ecologice
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
care nu voiau să consimtă la o "pace", a cedat la cuvântul "armistițiu" și, astfel, după multe și teribile lupte, s-au născut Provinciile Unite independente care au intrat în societatea europeană. Richelieu, Mazarin și Ludovic al XIV-lea au dominat politica secolului lor. Toți trei au fost slujiți de reprezentanți de geniu, plini de inteligență, cei mai mulți fiind complet ignorați de mulțime. Ne amintim, de pildă, de Père Joseph, prietenul, confidentul și, deseori, sfetnic al marelui cardinal. Cred că Père Joseph
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
a încheiat, însă va trebui ca ei să se adapteze la moravurile vremurilor actuale (s.tr.). Vor fi astfel obligați, ca la calitățile cerute altădată, să adauge un simț ascuțit pentru viața modernă și inteligenta înțelegere a aspectelor economice care domină astăzi politica statelor. Multe dintre condițiile care dădeau altădată farmec vieții diplomatice au dispărut. Putem regreta acest lucru, însă ar fi o vanitate prostească să dorești a reînvia ceea ce nu mai poate fi reînviat. Nu vreau să spun că doar
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
recunoștință și la Madrid și la Washington. Această mediere a avut o influență decisivă asupra evoluției destinului său. Ea a fost cea care i-a dirijat drumul către ambasada de la Madrid, familiarizându-l cu toate aspectele problemei marocane (ce va domina în curând raporturile franco-germane), va fi desemnat ulterior drept omul potrivit pentru ambasada de la Berlin. La Madrid, Jules Cambon a avut meritul de a fi grăbit încheierea acordului din 3 octombrie 1904, căruia evenimentele care au urmat nu au întârziat
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]