2,129 matches
-
a Partidului România Mare. Intrarea în politică a Oanei Zăvoranu, divă sexy de telenovelă dâmbovițeană, a fost o scenă de zile mari. Vadim o avea de-a dreapta sa pe noua „consilieră cu imagine”, după prototipul finalului filmului cu haiduci: „Zestrea Domniței Ralu”. „Asta ți-a rămas, Domniță: două țîțișoare, două buzișoare!”, spunea haiducul Șaptecai, jucat de Florin Piersic. Cu zisa lui Vadim: „Ea nu trebuie să facă nimic special. Trebuie să stea cum stă acum lângă mine și să zâmbească frumos
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
politică a Oanei Zăvoranu, divă sexy de telenovelă dâmbovițeană, a fost o scenă de zile mari. Vadim o avea de-a dreapta sa pe noua „consilieră cu imagine”, după prototipul finalului filmului cu haiduci: „Zestrea Domniței Ralu”. „Asta ți-a rămas, Domniță: două țîțișoare, două buzișoare!”, spunea haiducul Șaptecai, jucat de Florin Piersic. Cu zisa lui Vadim: „Ea nu trebuie să facă nimic special. Trebuie să stea cum stă acum lângă mine și să zâmbească frumos. Și nu ne mai trebuie nici o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
cu ciorchini care depășeau un kilogram și care se Îndulceau doar după căderea brumei, spre marea noastră durere. Îmi amintesc din primii ani ai copilăriei un cules de vii, la care verișoara Mioara (tușica de mai târziu), elevă la liceul Domnița Ileana din Sibiu, s-a repezit să culeagă un coș de struguri pentru profesoara dirigintă. N-a gustat strugurii ci i-a ales numai după frumusețe; și-a umplut coșul de coarnă neagră de toată frumusețea și mândră de ispravă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
publicat volumele: Un pantof fericit (1970ă, Sub semnul curajului (1971ă, Cică un motan tărcat (1974ă, apoi Castelul do-re-mi, piesă pentru copii, jucată pe scenele teatrelor din Iași, Galați și Botoșani (1973-1980ă. A îngrijit ediția critică Trecute vieți de doamne și domnițe de C. Gane (1973ă, iar în colaborare cu Natalia Cantemir a tradus din limba sârbă Bumerangul de Tome Arsovski. A realizat emisiuni la Radio Iași și București. Delicat și deschis prieteniei, iubitor de lectură, spirit cultivat și discret, Victor Leahu
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
din domeniu în limba română. S-a născut la 25 mai 1928, în satul Ghermănești, comuna Goginești din jud. Orhei, Basarabia. În perioada 1936-1944 a fost elevă la Școala primară nr. 4 Bălți, iar apoi la Liceul teoretic de fete Domnița Ileana din aceeași localitate. A absolvit, în iunie 1947, Școala Centrală de Fete din București, cu diplomă de bacalaureat. În același an a fost admisă pe primul loc la examenul de admitere la Facultatea de Electromecanică a Institutului Politehnic Gh.
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
publicat volumele: Un pantof fericit (1970), Sub semnul curajului (1971), Cică un motan tărcat (1974), apoi Castelul do-re-mi, piesă pentru copii, jucată pe scenele teatrelor din Iași, Galați și Botoșani (1973-1980). A îngrijit ediția critică Trecute vieți de doamne și domnițe de C. Gane (1973), iar în colaborare cu Natalia Cantemir a tradus din limba sârbă Bumerangul de Tome Arsovski. A realizat emisiuni la Radio Iași și București. Delicat și deschis prieteniei, iubitor de lectură, spirit cultivat și discret, Victor Leahu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
București, prezidată de Mihail Sadoveanu. Dosarul s-a pierdut însă pe drum, astfel că publicarea lor în volum s-a făcut mai târziu și doar parțial. În 1949, la Editura Cartea Rusă, au apărut trei din aceste basme (Basmul cu Domnița moartă, Cocoșelul de aur, Mirele), sub pseudonimul Anda Fulga. Devenită în anii ’50 membră a Filialei Uniunii Scriitorilor din Iași, a verificat traducerile oferite spre publicare revistelor „Iașul nou” și „Iașul literar”, precum și cele prezentate la secretariatul Teatrului Național. În
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și cât plătești?" "Stau la Dumitru Mihailescu și plătesc 15 lei pe lună". "Să vii la mine să-mi înveți nepotul Popovici Titu și nu vei plăti nimica". Și după ce am stat 10 luni la el, s-a dus la Domnița Elena Suțu, [21] proprietara moșiei Sasca și a spus: "Primarul Rădășanu de la Sasca și-a ținut băetul la gazdă la mine și n-a plătit nici un ban și are a-mi plăti 300 de lei". Și bietul tata a plătit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Primarul Rădășanu de la Sasca și-a ținut băetul la gazdă la mine și n-a plătit nici un ban și are a-mi plăti 300 de lei". Și bietul tata a plătit 300 de lei, că el era primar mic și Domnița Suțu era soră cu Dumitru Sturza, [22] care atunci era prim ministru. Avea protopopul o barbă ca un măturoi, dar obraz nici de feli. Tata a trebuit să-l dea în judecată, dacă nu tata, atunci eu, că aveam 27
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Ion Iftime. El era sănătos și voinic și mi-a dat și el 5 lei și am plecat. Trenu de la Fălticeni la Iași costa 6 lei și 15 bani. Iar de la Fălticeni la București costa 13 lei și 50 bani. Domnița Elena Șuțu i-a dat tatei o scrisoare, care s-o dea vărului ei Dimitrie Greceanu [28] din Iași, care era prefect. Când a plecat tata la Iași cu mine a uitat scrisoarea acasă în dulap și mi-a trimis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mai de seamă (jucată în 1913, la Teatrul Național din Craiova), se arată a fi un mare impostor, datorând totul unui amic din umbră; pentru a nu fi dat de gol, nu ezită să provoace moartea binefăcătorului său. În Baia domniței, alt personaj, de un egoism brutal, cu instincte sălbatice, concepe căsnicia ca pe o posesiune absolută a femeii și este bântuit de o gelozie atroce, astfel încât un diafan tablou (care dă și titlul piesei, reprezentată în 1920 la Naționalul bucureștean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
dacă nu de talent, măcar de sensibilitate. Contemporanii (în special comentatorii teatrali) i-au acordat câteodată prea mult, comparându-l cu August Strindberg sau cu Henrik Ibsen, după cum și comediile s-au bucurat de notorietate în epocă. Unele piese - Baia domniței, Pălăria, Femei ciudate - au fost traduse în maghiară, rusă, franceză, germană, Papagalii i-a fost solicitată de case de filme din Paris și București, iar volumul de proză Piedica a apărut și în maghiară. Destul de atent la literatura europeană, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
București, 1912; Păcat cu gândul, București, 1913; Mărunte (în colaborare cu I. Niculescu-Chic), București, 1914; Chemarea cinematografului (în colaborare cu George Olărașu), București, 1915; Cu perdelele lăsate, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1916; ed. București, 1927; Germania neagră, Iași, 1917; Baia domniței, București, 1919; Cimitire, București, 1920; Poemele despărțirii, Cluj, 1921; Pentru țară!, București, 1922; Piedica, Brăila, 1923; Pălăria, București, 1924; Ordaliile lui Mionel, București, [1924]; Poezii, pref. George Murnu și Liviu Rebreanu, București, 1925; Noaptea măștilor sfâșiate, București, 1926; Urechea mahalalei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
C. Sp. Hasnaș, „Cei mai de seamă”, FLR, 1912, 3; Rebreanu, Opere, XII, 254-257, 591-592, XIII, 218-219; Emil Nicolau, „Cu perdelele lăsate”, U, 1916, 107; D. Karnabatt, „Cu perdelele lăsate”, „Seara”, 1916, 2237; Emil D. Fagure, Pentru întâia oară „Baia domniței”, ADV, 1920, 11 024; Dim. Șerban [Claudia Millian], „Baia domniței”, „Viitorul”, 1920, 3597; I. Peltz, „Cimitire”, CLI, 1920, 35; Ion Foti, „Cimitire”, „Viitorul”, 1920, 3696; Dim. Șerban [Claudia Millian], „Femeile ciudate”, „Viitorul”, 1920, 3818; Paul I. Prodan, „Femeile ciudate”, CLI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
Rebreanu, Opere, XII, 254-257, 591-592, XIII, 218-219; Emil Nicolau, „Cu perdelele lăsate”, U, 1916, 107; D. Karnabatt, „Cu perdelele lăsate”, „Seara”, 1916, 2237; Emil D. Fagure, Pentru întâia oară „Baia domniței”, ADV, 1920, 11 024; Dim. Șerban [Claudia Millian], „Baia domniței”, „Viitorul”, 1920, 3597; I. Peltz, „Cimitire”, CLI, 1920, 35; Ion Foti, „Cimitire”, „Viitorul”, 1920, 3696; Dim. Șerban [Claudia Millian], „Femeile ciudate”, „Viitorul”, 1920, 3818; Paul I. Prodan, „Femeile ciudate”, CLI, 1920, 46; A. de Herz, „Pentru țară”, DMN, 1922, 5485
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
patru de camere. Și toate ușile erau închise, toate erau cu santinelă la fiecare ușă, planton” (CeleiOlt), „a durat un turn mare cu zidurile groasegroase și cu gratii la ferestre cât piciorul omului și dese, și acolo a pus pe domniță de cum s-a mărit nițel”, „biata nu știa nici iarba verde a câmpului nici de cântatul privighetoarei în pădure, nici de nimic”, „de optăsprezăce de ani n-a văzut razele soarelui, nici măcar grădina lor de flori” (Boișoara - Vâlcea). Interdicția luminii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
H. a reușit să atragă printre colaboratori câțiva tineri scriitori talentați, dintre aceștia unii devenind nume de referință ale culturii române. Dintre poeți se remarcă Horia Stamatu (Amintiri), Radu Gyr (Program cotidian, Bordel), Ilarie Voronca (Pregătiri de plecare), Radu Boureanu (Domnița din lut), la care se adaugă și alții, mai puțin importanți: N. Crevedia, Andrei Tudor, Dumitru Cosma, G. Șt. Cazacu, Ilariu Dobridor, Constantin Nisipeanu, Cicerone Theodorescu, Petre Vișineanu. Numeroase și substanțiale sunt paginile de proză. Mircea Eliade publică aici povestirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287428_a_288757]
-
Wunderwäldchen [Dumbrava minunată], București, 1962, Das Geschlecht der Șoimaru [Neamul Șoimăreștilor], București, 1963, Durch die Wimpern [Printre gene], București, 1963, Die Blumenbucht [Nada florilor], București, 1968, Im Zeichen des Krebses [Zodia Cancerului], Berlin-București, 1968, Die Hochzeit der Prinzessin Ruxandra [Nunta domniței Ruxandra], Berlin-București, 1970, Reiter in der Nacht [Nicoară Potcoavă], Berlin-București, 1971, Der Waldspross [Măria Sa Puiul Pădurii], București, 1973, Die Brüder Jderi [ Frații Jderi], I-III, București- Berlin, 1975-1978; Ioan Slavici, Novellen aus dem Volk [Novele din popor], București, 1961 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
STĂNILOAE, Lidia (8.X.1933, Sibiu), poetă și prozatoare. Este fiica Mariei (n. Mihu) și a teologului Dumitru Stăniloae. Urmează la Sibiu școala primară germană (1940-1942), Școala de Aplicație (1942-1944) și Liceul „Domnița Ileana” (1944- 1947), apoi la București Școala Centrală de Fete (transformată în Liceul „Zoia Kosmodemianskaia”) (1947-1951) și Facultatea de Matematică și Fizică, secția fizică atomică (1951-1955). Va lucra în calitate de cercetător științific la Institutul de Fizică Atomică din Măgurele, apoi la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
și jumătate. Chiar acum am venit din sat unde Dumnezeu m-a învrednicit să fac un bine unui om ce era în pericol de moarte. Șirul ideilor nu mai e același, dar în schimb sunt cu mult mai mulțumit. Scumpă Domniță, îți urez acum cu ocazia sfintelor Sărbători tot ceea ce are Dumnezeu mai bun să-ți dea ca la comorile pe care sufletul tău le are, să mai adaugi altele. Să-ți facă Dumnezeu parte numai de bine și viața să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
din belșug asupră-ți. Te doresc din toată ființa mea, te îmbrățișez cu toată căldura dogoritoare a inimii și sufletului meu și rămân al tău devotat cu trup și suflet. Tot prinosul de gânduri bune ți l închin ca unei Domnițe a inimii și sufletului meu dornic de a te avea cât mai curând aproape și să se împărtășească de taina dumnezeiască a iubirii supreme. Simt că aș tot scrie, aș scrie la nesfârșit, dar timpul și spațiul nu-mi permit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
lucrat puțin alături de tine mi se părea ușor și poate după dragostea și dorul inimii mele de a te privi în față, de a vorbi cu tine, nu am simțit nevoia de a-ți face reproșuri. Te sfătuiesc, Scumpa mea Domniță, să cauți pe cât posibil să te mai cruți și să-ți dai seama că asemenea mie, ai pentru cine să trăiești. Sunt pentru datorie, dar nu să faci exces de zel în împlinirea ei. Trebuie să dai Cezarului ce e
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
scris porthartul pe care îl sprijin pe genunchi. Sunt cu mâinile oarecum prăfuite și pline de sudoare. E ora 11. Ostașii mei lucrează sub conducerea gradaților, iar eu jos așezat pe iarbă verde, îmi îndrept gândurile și inima mea spre Domnița vieții mele. Cadrul naturii e aproape fermecător. Soarele mă încălzește. Cerul e senin turburat de câțiva nori. La orizont se profilează culmile munților Vrancei. Undeva mai aproape, în niște plopi înalți de lângă calea ferată ce duce spre Ploești un zbor
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
sau Cernăuți) ; ” la Poștă, str. Doamnei, 11 (pentru mărfuri venite prin mesagerie); școala de agricultură și meserii Ferăstrău, șoseaua Kisseleff; școala de arte și meserii, la Filaret; ” Arte Frumoase (Beaux-Arts), Palatul Universității; ” Centrală de fete, str. Pensionat, 4; ” de Comerț, Domniței, 7; ” de Drept, Palatul Universității; ” Militară, Calea Grivița, 23; ” de Medicină, Palatul Universității; ” Normală primară, str. Incend., 8; ” de Poduri și șosele, str. știrbei-Vodă, 37; ” Profesională de fete, str. Colței, 30; ” de Farmacie, Palatul Universității; Eforia Spitalelor Civile, str. Colței
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Popa Soare, 3; Polyzu, G., medic, profesor la Facultate, str. Calomfirescu, 7; Polyzu, I., medic, profesor la școala de Arte Frumoase, sub-director al Serviciului Sanitar, str. Sf. Voievozi, 56; Polyzu-Micșunescu, D., senator, avocat, Calea Victoriei, 163; Popescu, M., locotenent-colonel, str. Domniței, 3; Popescu, N.D., publicist, str. Icoana, 22; Popescu, P., profesor, str. Justiției, 23; Popovici, As., proprietar, Calea Victoriei, 48; Populeanu, procuror-general pe lângă Curtea de Apel, str. știrbei-Vodă, 41; Porumbaru, Em. M., avocat, deputat, str. Regală (Hotel Union); Pretor, I., avocat, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]