2,935 matches
-
colegul meu, prieten de pahar și de-aventuri, Îl știam plecat din țară, undeva... spre nicăieri, Că și el la fel ca mine, suferea și-avea „călduri”. Iar nevasta lui o blondă platinată, mă sorbea, De treceam să-i gust dulceața, sau o vorbă să-i mai spun, Era sigur neglijată și pe vino-ncoa' l-avea, Iar la astfel de ispite eu, nu pot să mă opun. Am trecut la acțiune plănuind din timp atacul, Am bătut... ea zâmbitoare m-
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
colegul meu, prieten de pahar și de-aventuri,Îl știam plecat din țară, undeva... spre nicăieri,Că și el la fel ca mine, suferea și-avea „călduri”. Iar nevasta lui o blondă platinată, mă sorbea,De treceam să-i gust dulceața, sau o vorbă să-i mai spun,Era sigur neglijată și pe vino-ncoa' l-avea,Iar la astfel de ispite eu, nu pot să mă opun.Am trecut la acțiune plănuind din timp atacul,Am bătut... ea zâmbitoare m-
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
nu-l lase să trăiască singurel printre viețuitoare, îi dădu o consoartă. După multă chibzuială luă rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și răceala zăpezii, limbuția gaiței și gânguritul turturelei. Apoi, amestecând toate acestea, făcu... FEMEIA.”( Poveste indiană) Din cele mai vechi timpuri până în pragul creștin FEMEIA, n-a prea fost deloc privită ca chip divin
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
nu-l lase să trăiască singurel printre viețuitoare, îi dădu o consoartă. După multă chibzuială luă rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și răceala zăpezii, limbuția gaiței și gânguritul turturelei. Apoi, amestecând toate acestea, făcu... FEMEIA.”(Poveste indiană)Din cele mai vechi timpuri până în pragul creștin FEMEIA, n-a prea fost deloc privită ca chip divin
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
A.D. Vremea nu mai plânge cu lacrimi de secunde a-ncetat să bată și orologiul gând paloarea dimineții se conturează blândă peste oceanul vieții rănite de pustiu am definit chemarea ca o arsură surdă ce naște întrebarea nesațului că sunt peste dulceața morții plăcerea din cleps.hidră se profilează arbori de nesfârșite lumi am încetat să cerem atingerea de Umbra ce-am poticnit să făcem din abisale porți deschideri spre tăcere cu lacrima ce cântă ca o femină harfă din adânciri de
POEM HIERATIC XLIII-CUVÂNTUL VIEŢUIT ÎNTRU MENIRE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381235_a_382564]
-
întoarcă, stârnind emoții, așa cum, un sărut o poate face, un zâmbet, o privire, sau, două mâini ce se ating, două suflete, prinse de mână, râzând, formând ecou, în inimi triste, trezindu-le la viață, visând frenetic, așezând, pește buzele mele, dulceața anilor împreună, respirând la unison, fredonând melodia despre noi, aducând tristețe, hrănind suflete ce visează, la nemurire, simțindu-le frică, de prezentul de ieri, zâmbind la, trecutul de mâine, cerând iertare, ACOLO, pentru ca, in uitarea, parte din mine, ascuns-am
ASCUNS-AM, UN SIMPLU TE IUBESC de COSTI POP în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381430_a_382759]
-
liman, Cu ziduri ocru și obloane verzi, Pitită lâng-un vechi templu roman, E-o casă mică, ce din ochi o pierzi. E villa veche-a Donnei Marguerita Ce-așteaptă musafiri, ori din vecine Ce vin cu drag, așteptând mult râvnita Dulceață parfumată de smochine. Ne va primi cu zâmbetul ei tandru, Pe chipul blând și cu priviri senine Și-n umbra roz a florilor de leandru Vom degusta dulceața-i de smochine. Citește mai mult Toscana, mio amoreCe-ar fi să
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
așteaptă musafiri, ori din vecine Ce vin cu drag, așteptând mult râvnita Dulceață parfumată de smochine. Ne va primi cu zâmbetul ei tandru, Pe chipul blând și cu priviri senine Și-n umbra roz a florilor de leandru Vom degusta dulceața-i de smochine. Citește mai mult Toscana, mio amoreCe-ar fi să mergem astăzi în Toscana? Știi, e o fantezie a mea mai vecheSă ne plimbăm pe-acolo rusticanaDorință-a mea și gândul tău pereche.Pe panta blândă a verzilor
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
E villa veche-a Donnei MargueritaCe-așteaptă musafiri, ori din vecineCe vin cu drag, așteptând mult râvnitaDulceață parfumată de smochine.Ne va primi cu zâmbetul ei tandru, Pe chipul blând și cu priviri senineși-n umbra roz a florilor de leandruVom degusta dulceața-i de smochine.... XXIII. GÂND ÎNFLORIND, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016. Gând înflorind Când soarele se-nclină pe drum spre asfințit Și se răsfrânge-n ochii rotunzi de păpădie, Din mugure de floare
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
oarecum, aceeași optică asupra vieții, asupra a tot ce ne înconjoară... Toni Dincă, cum îi spun prietenii, trăiește în mijlocul societății. Acea societate pestriță, cu bune și rele. O observă, o înțelege, îi caută circumstanțe atenuante ori o critică blând cu dulceața slovei, arătându-i lipsurile, greșelile, din dorința de a o ajuta să se îndrepte. Parfum de speranțe - un titlu ce încurajează cititorul la lectură. Un parfum îmbietor, aducător de speranțe într-o lume a deziluziilor, o lume cenușie. Este remediul
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
întoarcă, stârnind emoții, așa cum, un sărut o poate face, un zâmbet, o privire, sau, două mâini ce se ating, două suflete, prinse de mână, râzând, formând ecou, în inimi triste, trezindu-le la viață, visând frenetic, așezând, peste buzele mele, dulceața anilor împreună, ... Citește mai mult Dacă voi putea uita,am să te uit,doar la final de drum,de clipă și iubire,lustruind calea vieții tale,prăfuită de mine, iluzionistul,spălător de gânduri,pierdut pe drumuri,căutându-te din nou
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
întoarcă,stârnind emoții, așa cum,un sărut o poate face,un zâmbet, o privire, sau,două mâini ce se ating,două suflete,prinse de mână, râzând,formând ecou,în inimi triste,trezindu-le la viață,visând frenetic, așezând,peste buzele mele,dulceața anilor împreună,... XIX. SUFLET DECEDAT, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016. S-a sfârșit ce-a fost, viața mi-ar fi dat, mai mult decât, eu i-am cerut, va fi greu, multe regrete
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
specialitate și numeroși simpatizanți. Au luat cuvântul Alteța Să Regală, precum și domnul Virgil Mândru, proprietarul Domeniilor Viticole Tohani. Vinul „Principele Radu” este un Merlot de mare clasa, rubiniu-indigo, cu un pigment impenetrabil de lumină. Alcoolul de 14% îi conferă o dulceața delicată. Vinul se poate degusta acum, dar și pește mulți ani, având potențialul de învechire foarte bun. Vinul este produs din strugurii culeși din cele 0,7 hectare de vită de vie aflate în proprietatea Alteței Sale Regale pe moșia
CORNELIA CURTEAN [Corola-blog/BlogPost/380753_a_382082]
-
specialitate și numeroși simpatizanti.Au luat cuvântul Alteța Să Regală, precum și domnul Virgil Mândru, proprietarul Domeniilor Viticole Tohani.Vinul „Principele Radu” este un Merlot de mare clasa, rubiniu-indigo, cu un pigment impenetrabil de lumină. Alcoolul de 14% îi conferă o dulceața delicată. Vinul se poate degusta acum, dar și pește mulți ani, având potențialul de învechire foarte bun.Vinul este produs din strugurii culeși din cele 0,7 hectare de vită de vie aflate în proprietatea Alteței Sale Regale pe moșia
CORNELIA CURTEAN [Corola-blog/BlogPost/380753_a_382082]
-
poruncă. Din pricină că n-a fost blestemat atunci, a fost blestemat acum de Iisus Hristos, ca un iubitor de oameni, ca să nu mai facă rod, care este pricina păcatului. Iar că păcatul se aseamănă cu smochina este lucru destul de limpede: are dulceața plăcerii, lipiciunea păcatului, iar în urmă usturimea și iuțimea conștiinței. Istoria smochinului a fost așezată aici pentru a ne îndemna la umilință, după cum istoria lui Iosif a fost așezată pentru a ne înfățișa pe Iisus Hristos. Fiecare suflet lipsit de
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
odihnesc pe-o bancă, privesc cu jind la ele, Sunt vise sfărâmate, nu pot să le mai strâng. Covor de frunze, se așterne la picioare, Eu văd în el, culoarea bătrâneții, Las cu tristețe, banca-nselătoare, Ea nu-mi mai dă, dulceața tinereții. Iar toamna-mi pustiește sufletul, Cel trist și gol, care tânjește după tine, Iubirea-ti tandra mi-o aduce vântul, Însă, îmbrățișarea ta, va ști să mă aline. Referință Bibliografica: Lacrimi de toamnă / Margareta Merlușcă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
LACRIMI DE TOAMNĀ de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374331_a_375660]
-
a îndrăznit și s-a apropiat de pâine. La scurt timp l-a urmat și al doilea. Au început să ciugulească.) I-am ademenit. (Copilul închide ușor ușa coliviei.) Poate că vor dezlega taina libertății și se vor bucura de dulceața ei. (Un vânt ivit din senin a speriat porumbeii, iar aceștia au alergat spre colivie încercând să se agațe de ea.) Dumnezeule! Porumbeii aceștia consideră că singura lor protecție e colivia. Colivia nu-i poate apăra nici de vânt, nici
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
deloc creștinesc. Dacă bunăoară, răspund fratelui meu: “Acum nu pot să te ajut, e vremea rugăciunii”, zicerea mea nu-i câtuși de puțin scandaloasă, este cuminte și dovedește evlavie. Dar numai creștinească nu-i. Dacă judec: Mai degrabă renunț la dulceața slujbei decât să nu-mi ajut fratele, să-l las singur și de izbeliște în necazul lui, să nu-mi fie milă de el, poate provoc scandal și smintesc pe vreun fariseu, dar mă port creștinește. Dacă mă aflu în
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
e firesc că odată ajunsă acasă în anotimpul acesta propice pusului conservelor de iarnă, să-mi suflec mânecile și să mă pun pe treabă, alături de mama. Zis și făcut: În următoarele săptămâni de la sosirea în concediu m-am dedicate făcutului, dulcețurilor, zacuscăi de vinete și de ghebe, ghiveci de legume și pusului murăturilor. A ieșit o treabă pe cinste, de să-ți lingi buzele și mama era fericită cum nu mai fusese de mult. De mulți ani de când fetele sale plecaseră
INGRID (5) FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373294_a_374623]
-
veșminte cu iarbă și flori, Ne scrie pe cer poeme cu soare, Din pomii în floare cădea-vor ninsori. Pictează pământul în multe culori, Și creionează văzduhul cu păsări călătoare Ce par nerăbdătoare să coboare din nori, Spre a gusta dulceața petalelor de floare. Curcubeie de fluturi valsează în soare, Înmiresmate sunt grădinile divine, Din ramuri înverzite de sălcii curgătoare Picură-n șoaptă lacrimi cristaline. Simbolic,din albe și roșii fire de ață Se împletește șnur de mărțișoare, Oferit în onoarea
ÎMPRIMĂVĂRARE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373348_a_374677]
-
te roagă, Ca Domnul să îți dea eliberare! Chiar dacă ai doar aer în desagă, El, Dumnezeu, va da îndestulare. Tu nu urma ce lumea-nfăptuiește, Nu-ți lepăda veșmântul alb de in, Mai bine iartă, roagă-te, postește, Nu transforma dulceața în pelin! Amărăciunea duce la pieire, Ea naște monștrii, ură și ranchiună, Mai bine fii un sol plin de iubire, Căci la final te-așteaptă o cunună. Iar dacă crezi că-n Adunare-i vină Și mulți doresc să fie
DE CE PRIVEȘTI LA OAMENI? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373343_a_374672]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > UN SFAT DE LA UN PRIETEN... Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Tăcerea este mierea zeilor Dulceață-i cuvântul nerostit Trimite doar gând bun tuturor, Gust-o, te vei simți înțelepțit! E greu sa taci, știindu-ți adevărul Să suferi în tăcere nedreptăți Înveți să nu mai irosești cuvântul Și timpul, cu cei ce n-au inimă
UN SFAT DE LA UN PRIETEN... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373456_a_374785]
-
Rai În sufletele noastre ce poartă o povară. Aș ști atunci că iubirea e unic anotimp Unde voi înflori ca un poem în ruga dimineții. Fluturele cel drag mă va căuta poate un răstimp Sau mai mult... să îi dau dulceața vieții! (31 mai 2016, Lavinia Elena Niculicea) Referință Bibliografică: De dorul tău, / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1995, Anul VI, 17 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Lavinia Niculicea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DE DORUL TĂU, de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 () [Corola-blog/BlogPost/373606_a_374935]
-
ceea ce a palpitat a viață cu o clipă în urmă. Sera: Nu mănânci? Malu (absent): Mi-a dat miezul. Coaja trebuia să rămână. E semnul celui ce-a răbdat durerea închisorii. (Gustă din măr.) E acru. Sera: Nu-i înțelegi dulceața. Malu: Dulceața lui, o clipă de zbucium într-un sicriu de borangic. Sera: Niciodată nu ai știut să te bucuri de tot ceea ce ai. Malu: Am avut o femeie. Nu am înțeles-o. Mi-a oferit un măr și am
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
palpitat a viață cu o clipă în urmă. Sera: Nu mănânci? Malu (absent): Mi-a dat miezul. Coaja trebuia să rămână. E semnul celui ce-a răbdat durerea închisorii. (Gustă din măr.) E acru. Sera: Nu-i înțelegi dulceața. Malu: Dulceața lui, o clipă de zbucium într-un sicriu de borangic. Sera: Niciodată nu ai știut să te bucuri de tot ceea ce ai. Malu: Am avut o femeie. Nu am înțeles-o. Mi-a oferit un măr și am urmat-o
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]