2,114 matches
-
de la Paris, care spune: "Condițiile reuniunii Comisiei Riverane, stabilită prin articolul 17 al Tratatului de la Paris din 30 martie 1856, vor fi fixate printr-o înțelegere prealabilă între puterile riverane, fără a se prejudicia clauza referitoare la cele trei Principate Dunărene; și, atât timp cât va fi vorba despre o modificare a articolului 17 din numitul tratat, aceasta din urmă va face obiectul unei convenții speciale între puterile cosemnatare". Ajungem, în sfârșit, la Congresul de la Berlin 13. Aici nici măcar nu mai este vorba
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
personal în uniformă austriacă, depozitele lor bogate în materiale și frumoasele lor magazine, denotă călătorilor care străbat Dunărea nu numai stadiul prosper și înfloritor al acestei puternice întreprinderi austriece, ci în același timp modul larg și loial în care statele dunărene au înțeles și practică la ele acasă principiul liberei navigații proclamat de Tratatul de la Paris. Nu există până la porturile fluviale guri ale Dunării care să nu aibă aproape același aspect, ca pentru a atesta faptul că Marile Puteri europene nu
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
chiar și după cedarea către Turcia a gurilor Dunării, lucru care s-a petrecut în 1857. Dar asta se explică de la sine, înțelegând că Tratatul de la Paris plasa integritatea Imperiului Otoman sub garanția europeană, cu același titlu ca autonomia Principatelor Dunărene. Este adevărat, pe de altă parte, că mandatul acestei Comisii a fost prelungit, în mai multe reprize, de Conferințele de la Paris, în 1858 și 1866, și de Conferința de la Londra în 1871, și că Congresul de la Berlin chiar a extins
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
mai mult decât evident faptul că, dacă propunerea Barrère devenea regulamentul definitiv de navigație pe Dunărea de Jos, ea ar fi pus literalmente această parte a fluviului la dispoziția Austro-Ungariei, care ar fi devenit astfel o putere preponderentă asupra statelor dunărene și și-ar fi stabilit pentru totdeauna supremația economică și politică. Dacă proiectul francez nu ar fi avut decât acest inconvenient, acesta ar fi fost în sine mai mult decât suficient pentru a-l face inacceptabil nu numai pentru statele
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
dispoziții ale acestui regulament, care au ca obiect să asigure acțiunea Comisiei Mixte, punând autoritățile teritoriale la discreția ei. Ceea ce precede este suficient, credem noi, pentru a arăta că rezultatul adoptării proiectului Barrère va fi acela de a pune statele dunărene, și România în special, sub dependența directă și absolută a Austro-Ungariei, care ar obține pe Dunăre, contrar tratatelor și dorințelor puterilor, o poziție excepțională și privilegiată, după ce va fi îndepărtat tot controlul european de pe cursul superior al fluviului, unde ea
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
dublu limitată în ceea ce privește puterile și durata ei și trebuind să dispară în ziua în care ea și-ar fi îndeplinit sarcina. După ea, Comisia Riverană, compusă exclusiv din delegații statelor ale căror maluri erau stropite de apele Dunării, reprezentând comunitatea dunăreană în ansamblul ei și suveranitatea teritorială a statelor traversate de fluviu, trebuia să exercite într-o manieră absolută și independentă, pentru întreg parcursul navigabil al fluviului, totalitatea prerogativelor pe care dreptul public fluvial le recunoaște, în general, statelor riverane. Două
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
a fi mai puțin liberale în bazinul Dunării decât pe malurile Rinului? Dunărea a fost întotdeauna unul dintre principalele drumuri între Orient și Occident, între Asia și Europa. Numeroasele războaie care, în diferite epoci ale istoriei, au însângerat teritoriile țărilor dunărene, ca și partea pe care diversele puteri au luat-o la evenimentele care s-au succedat, dovedesc suficient existența unor mari interese europene pe cursul inferior al Dunării. Dacă una singură dintre aceste puteri ar reuși să obțină o influență
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de a fi terminată. Ea trebuie să continue să-și exercite mandatul, până în ziua în care își va fi terminat complet lucrările tehnice privind navigația la gurile maritime ale Dunării, și mai ales până în ziua când situația politică a statelor dunărene îi va putea oferi Europei niște garanții suficiente de ordine și securitate. Toate puterile au înțeles importanța acestor interese superioare care impun ca o necesitate de prim ordin menținerea Comisiei Europene în plenitudinea puterilor și prerogativelor sale și aceasta explică
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
pe malul drept al fluviului trebuie să fie demolate, însă fără nici o întârziere, pentru ca o eră de pace și de securitate să poată, conform dorințelor solemne ale Europei, să fie în sfârșit inaugurată pentru toate popoarele care locuiesc pe meleagurile dunărene. Conferința de la Londra nici n-ar putea mai bine încorona opera de dreptate și de conciliere la care este ea chemată. România la Conferință Nu am tratat până în prezent chestiunea participării României la lucrările Conferinței (s.tr.), căci această chestiune
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
care fac indiscutabilă admiterea reprezentantului român la conferință. România i s-a substituit, prin Tratatul de la Berlin, Turciei, în posesiunea Deltei Dunării. Cu acest titlu, ea a intrat cu drept deplin în Comisia Europeană, de unde au fost excluse alte state dunărene, ca Serbia și Bulgaria. Ea are o coastă maritimă și proprietatea asupra Insulei Șerpilor, al cărui far domină apele Mării Negre. Ea a semnat Actul Adițional din 28 mai 1881, referitor la navigația la gurile Dunării și care aducea modificare Actului
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de asemenea, semnatar al tratatului de alianță din 15 aprilie 1856, declarând casus belli orice infracțiune comisă asupra tratatului din 30 martie, al tratatului de delimitare a Basarabiei (1857) și al Convenției de la Paris (19 august 1858) privind statutul Principatelor Dunărene. Ibidem, p. 1193. 6 Lordul Clarendon. George-William-Frederic Villiers, baron Hyde, conte de Clarendon (1800-1870). Om politic, de stat și diplomat englez. Atașat la Sankt Petersburg (1820-1823). Ministru la Madrid (1833). Membru al Camerei Lorzilor (1839). Lord păstrător al Sigiliului Privat
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
A fost semnatar al tratatului de alianță din 15 aprilie 1856, declarând casus belli orice infracțiune comisă asupra tratatului din 30 martie, al tratatului de delimitare a Basarabiei (1857) și al Convenției de la Paris (19 august 1858) privind statutul Principatelor Dunărene. De asemenea, a fost delegat la Conferința de la Paris (martie-mai 1857), însărcinată cu reglarea diferendului intervenit între Prusia și Elveția în chestiunea apartenenței cantonului Neufchâtel. Ibidem, p. 254. 8 Baronul Hübner. Joseph-Alexander, baron apoi conte Hübner (1811-1892). Diplomat și om
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Austriei la Paris, iar în 1854 este înnobilat conte (până atunci fusese baron). A fost plenipotențiarul Austriei la Congresul de la Paris (februarie-martie 1856) și semnatarul Tratatului de Pace din 10 martie 1856. Adversar neîmpăcat al unificării Italiei și Unirii Principatelor Dunărene. În 1859 a fost numit prefect de poliție, dar, din cauza neînțelegerilor avute cu contele Agenor Goluchowski, a demisionat. În perioada 1865-1868 a fost ambasador la Roma, iar în 1879 a fost ales membru pe viață al Camerei Seniorilor. Ibidem, pp.
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
rezoluțiile Congresului de la Berlin. O moarte subită a pus capăt unei cariere diplomatice aflate la apogeu, în anul 1881. Ibidem, pp. 472-473. 15 Până la 24 Ianuarie 1859, la Unirea Principatelor, denumirea oficială a fost, de la 1774 (Pacea de la Kuciuk-Kainargi), Principatele Dunărene ale Moldovei și Țării Românești. Principatele Unite a fost denumirea noii entități statale în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Din anul 1870, în raporturile politice internaționale este folosită denumirea oficială de România. 16 Lordul Granville. George Leveson-Gower, al II
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
martie) și Tratatul de Pace de la Paris. Împăratul Franței, Napoleon al III-lea, și ministrul francez de externe, Alexandre Walewski, au favorizat, în timpul lucrărilor congresului și în anii următori, realizarea unificării teritoriale a Italiei și a unirii celor două Principate Dunărene, Moldova și Țara Românească, la 24 Ianuarie 1859. Era politica liberală a împăratului Franței, de sprijin acordat statelor care luptau pentru realizarea unificării teritoriale și naționale. 21 Este vorba despre cele trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Editura Machiavelli, București, 2007, p. 594. În aceeași colecție au apărut (selectiv): Cazul Wallenberg, Jacques Derogy Chestiunea Dunării, Nicolae Iorga Din istoria diplomației europene, Leonid Boicu Diplomatul, Jules Cambon Emigrația română din lumea anglo-saxonă, Valeriu Florin Dobrinescu Franța și Principatele Dunărene (1789-1815), Principele Dimitrie I. Ghika Imagini ale identității naționale. România la expozițiile universale și internaționale de la Paris, 1867-1937, Laurențiu Vlad La sfîrșit de ciclu, Al. Zub Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei, Constantin Iordan Misiunea mea la Londra, Karl
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
tr.). * Moldovei adică, deoarece România nu exista la 1856 (n.tr.). * Adică la 10/22 iunie 1875 (n.tr.). * Regatul Olandei, adică (n.tr.). * Denumirea antică a Mării Negre (n.tr.). ------------------------------------------------------------------------- CHARLES J. VOPICKA Secretele Balcanilor 2 1 EMANOIL PORUMBARU Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra 2 213
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
184 3.2.2.4 Natura reziduală a gramaticii V2. O perspectivă statistică 188 3.2.2.5 Alte valori ale inversiunii. Construcțiile V1 193 3.2.3 Concluzii. Rezumat 196 3.3 Dinspre latină înspre limbile romanice. De la latina dunăreană la româna veche 198 4Dislocarea nucleului verbal și deplasarea joasă a verbului 205 4.1 Dislocarea nucleului verbal: fenomen romanic 207 4.2 Dislocarea nucleului verbal în limba română veche 209 4.2.1 Delimitarea fenomenului 209 4.2.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
limbi romanice vechi, vom conchide că structurile la V-la-C reprezintă instanțierea unei gramatici V2 reziduale (cu deplasare la FIN), specifică fazelor vechi ale limbilor romanice. Pe lângă datele din română, vom aduce în discuție, pe scurt, și unele date din latina dunăreană pe care le-am extras din "culegerea de inscripții cu vulgarisme" întocmită de Stati (1961: 120-145); latina din această zonă, care stă la baza românei, prezintă caracteristici ale latinei din alte arii care au condus la apariția unei gramatici V2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
românei. În §3 vom analiza gramatica V2 a românei vechi, raportându-ne la cercetările asupra gramaticii V2 a altor limbi romanice vechi și extinzând diagnosticele sintactice propuse în aceste cercetări la datele românei vechi și, pe scurt, la datele latinei dunărene. În §4 discutăm și analizăm fenomenul dislocării nucleului verbal, propunând o analiză care implică rămânerea verbului în domeniul lexical vP și ACORD la distanță cu centrele din domeniul flexionar IP; disponibilitatea ACORDULUI la distanță în româna veche a fost susținută
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
romanice vechi; vom extrage principalele diagnostice sintactice care justifică includerea limbilor romanice vechi în categoria limbilor cu gramatică V2, pentru ca în secțiunile următoare (§3.2) să extindem aceste diagnostice asupra românei vechi; în §3.3 examinăm, pe scurt, contribuția latinei dunărene la apariția unei gramatici V2 în română; statistica va arăta că gramatica V2 a românei vechi este opțiunea reziduală, marcată din punctul de vedere al frecvenței, în comparație cu gramatica V-la-I, opțiune dominantă în româna veche. Înainte de a trece la analiza datelor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai flexibilă, care permite deplasarea neconstrânsă a verbului în domeniul C nu suprinde constrângerile asupra inversiunii și trebuie abandonată în favoarea unei analize mai constrângătoare: deplasarea verbului la C în poziție fixă. 3.3. Dinspre latină înspre limbile romanice. De la latina dunăreană la româna veche 43 În această secțiune ne propunem să aducem în atenție unele fapte ale latinei târzii și ale variantei sale folosite în teritoriul danubian, latina dunăreană (v. Fischer 1985 și bibliografia), care au fost considerate ca prefigurând sintaxa
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în poziție fixă. 3.3. Dinspre latină înspre limbile romanice. De la latina dunăreană la româna veche 43 În această secțiune ne propunem să aducem în atenție unele fapte ale latinei târzii și ale variantei sale folosite în teritoriul danubian, latina dunăreană (v. Fischer 1985 și bibliografia), care au fost considerate ca prefigurând sintaxa V2 relaxată a limbilor romanice vechi. Ne vom baza mai ales pe rezultatele din Salvi (2001) și Ledgeway (2012) - de unde au fost și preluate unele dintre exemplele propuse
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
V2 relaxată a limbilor romanice vechi. Ne vom baza mai ales pe rezultatele din Salvi (2001) și Ledgeway (2012) - de unde au fost și preluate unele dintre exemplele propuse spre ilustrare - și le vom pune în paralel cu date din latina dunăreană pe care le-am extras din "culegerea de inscripții cu vulgarisme" întocmită de Stati (1961: 120-145). Se impune să facem observația că citatele din latina dunăreană reproduc integral textul din Stati (1961); am evitat să extragem exemple din inscripții versificate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
exemplele propuse spre ilustrare - și le vom pune în paralel cu date din latina dunăreană pe care le-am extras din "culegerea de inscripții cu vulgarisme" întocmită de Stati (1961: 120-145). Se impune să facem observația că citatele din latina dunăreană reproduc integral textul din Stati (1961); am evitat să extragem exemple din inscripții versificate în chip evident, pentru a înlătura pe cât posibil situațiile în care topica este influențată puternic de factori prozodici. De la bun început, insistăm asupra faptului că materialul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]