4,682 matches
-
Conjuncția are spațiu de joc egal cu o unitate. Spațiul de joc al unei propoziții este dat de numărul cazurilor în care propoziția este adevărată. Pe baza tabelei de adevăr putem compara conținutul informativ al propozițiilor complexe având conective implicația, echivalența și conjuncția sau conjuncția și disjuncția. O propoziție are un conținut informativ mai bogat decât o altă propoziție în condițiile în care conținutul informativ al primei propoziții include conținutul informativ al celei de-a doua propoziții. Deci, conținutul informativ este
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
conjuncția sau conjuncția și disjuncția. O propoziție are un conținut informativ mai bogat decât o altă propoziție în condițiile în care conținutul informativ al primei propoziții include conținutul informativ al celei de-a doua propoziții. Deci, conținutul informativ este: conjuncția > echivalența > implicația; conjuncția > implicația; conjuncția > disjuncția. Compararea conținutului informativ al propozițiilor complexe poate viza și ipotezele în care sunt puse în relație nu numai două, ci mai multe variabile. Validitatea ipotezelor Poetul mistic german Novalis spunea: Ipotezele sunt plase: numai cel
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
analizelor comparative. Termenul ca atare a fost creat de Barney Glaser și Anselm Strauss (1967), iar bazele tehnicilor și procedurilor pentru dezvoltarea teoriei întemeiate au fost expuse cuprinzător de Anselm Strauss și Juliet Corbin. Grounded theory sau teoria întemeiată (conform echivalenței propusă de Petru Iluț) este derivată din date, sistematic adunate și analizate în procesul cercetării...Colectarea datelor, analizele și eventuala teorie sunt în strânsă relațieă Teoria este emergentă din date. Autorii anterior citați apreciază că ceea ce denumesc teorie întemeiată s-
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
92'), conținând nominalul [+Indef] [-Abstract] modul. În aceste modele de analiză, cum funcționează ca un conector care și-a păstrat valoarea modală: (87') Văd √ modul cum se apropie. (92') Aud √ modul cum tresare. Conform acestei interpretări, nu se poate stabili echivalența semantică [verb de percepție + cum] - [verb de percepție + că]: (93) Văd cum se apropie "Văd √ modul cum se apropie" ≠ Văd că se apropie "Văd faptul că se apropie". Într-o interpretare diferită, Gheorghe (2003: 154-155) consideră că, deși relativul cum
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
desfășoară. Gheorghe (2011, ms) precizează că propoziția introdusă prin relativul cum are comportamentul unei pseudo-relative126 prin natura propozițională a constituentului încastrat sub verbul de percepție 127. Autoarea remarcă valoarea modală estompată a conectorului cum în favoarea unei semnificații aspectuale, care permite echivalența cu gerunziul: (146a) Îl văd cum ("în timp ce") înoată. ≡ (146b) Îl văd înotând. 5. Tipare de construcție cu verbe de percepție intențională. Trăsături generale ale clasei În primul capitol al lucrării am distins între verbele de percepție nonintențională, cu subiect Experimentator
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepția prezentată punctual preferă gerunziul durativ ca obiect al său: M-a văzut râzând. = M-a văzut cum râd. 124 Vom arăta (vezi infra, 4.4.7.3) că există situații în care, în contextul verbelor de percepție, se stabilește echivalența tiparelor [verb de percepție + GComplcă] = [verb de percepție + cum] = [verb de percepție + gerunziu]. Gawełko (2003: 53-67), urmărind vitalitatea propoziției infinitivale după verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin că, exprimând un proces în desfășurare (Îl văd că vine → Îl văd venind); (b) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin să, exprimând un proces ireal, fictiv (Nu-l văd să
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unitate, de această sete de a afla o soluție, de această exigență de claritate și de coeziune. Pot să contest totul în această lume care mă înconjoară, mă lovește sau mă înalță, în afară de acest haos, de hazardul-rege și de divina echivalență născută din anarhie. Nu știu dacă lumea are un sens care o depășește. Dar știu că eu nu cunosc acest sens și că-mi este cu neputință pentru moment să-l cunosc. Ce înseamnă pentru mine o semnificație în afara condiției
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Dacă trebuie să întâlnească noaptea, să fie mai curând acea noapte a disperării care rămâne lucidă, noapte polară, veghe a minții, în care va răsări poate lumina albă și intactă care desenează fiecare obiect la flacăra inteligenței. Pe această treaptă, echivalența se întâlnește cu înțelegerea pasionată. Atunci problema de a judeca saltul existențial nici nu se mai pune. El își reia locul în fresca seculară a atitudinilor umane. Pentru spectatorul conștient, acest salt este tot absurd. În măsura în care crede că rezolvă paradoxul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ocupă tălmăcirile din proza contemporană, incluse în mai multe antologii, ca și din scriitori moderni (Jaroslaw Iwaszkiewicz, Stanislaw Ignacy Witkiewicz, Witold Gombrowicz ș.a.) ori mai recenți (Czeslaw Milosz, Olga Tokarczuk). Traducerile se remarcă nu numai prin găsirea celor mai potrivite echivalențe stilistice, ci și prin reconstituirea atmosferei și a ritmului fiecărui text. SCRIERI: Pasiunea romantică, București, 1965; Henryk Sienkiewicz, București, 1972. Traduceri: Jerzy Putrament, Realitatea, București, 1950; Cântecul Varșoviei. Nuvele din noua literatură poloneză, București, 1951; Leslaw Bartelski, Oameni de dincolo de
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
de pioni. S-ar ajunge imediat în situația în care - dincolo de sentimentele care îngreunează calculele - o parte sau alta ar simți că, într-o simulare rațională a unui joc de șah, una dintre părți ar dobândi un avantaj asupra celeilalte. Echivalența teoretică dintre Minsk și Chicago presupusă aici nu ar fi evidentă pentru jucători în asemenea circumstanțe. Uniunea Sovietică ar considera, inevitabil, că Minskul este mai important decât Chicago - iar Statele Unite ar considera că Chicago este mai important decât Minskul. Cele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acestuia fiind nefavorabilă discriminării, discernământului și evaluării critice. O mare importanță o are și modul de percepere a dificultății sarcinii pe care subiectul o realizează. Dacă dificultatea sarcinii e percepută corect, atunci optimul motivațional se obține printr-o relație de echivalență univocă dintre mărimile celor două variabile (dacă dificultatea sarcinii este percepută ca fiind mare, înseamnă că este nevoie de o intensitate mare a motivației; dacă ea este percepută ca fiind medie o motivație de intensitate medie este suficientă etc.). Dacă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fost inițiate două proiecte de cercetare. Inițial, cercetările au inceput prin investigarea diferențelor intre interpreții experți și cei începători, cu diferite ocupații și profesiuni și în domenii specifice legate de interpretare. Evidența erorilor care definesc gradul de precizie in stabilirea echivalenței mesajelor dintr-un limbaj în altul a permis să se elaboreze o listă de priceperi observabile și măsurabile, necesare unui bun interpret. Între cele 59 de priceperi esențiale identificate pe parcursul cercetarii, s-a constatat că cele mai importante sunt competența
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
furnizează un „scor global”. Totuși, trebuie să fim foarte prudenți În interpretarea rezultatelor, căci același total nu va Însemna neapărat o sensibilitate identică, ba ar putea chiar să acopere situații foarte diferite. Alte postulate ă printre care cel referitor la echivalența gradelor de acceptare, indiferent de chestiunea În discuție ă ar merita și ele examinate. Așa-numita metodă a „scalogramei”, concepută de Louis Guttman În 1944, Încearcă să depășească aceste dificultăți. Întrebările sunt etalonate În funcție de reacțiile (da/nu) pe care le
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În realitate, una dintre limbi este stăpânită mai bine decât cealaltă sau În mod variabil, În funcție de context. Pentru a spori șansele de a ajunge la o situație mai puțin contrastantă, Döpke laudă meritele legii numite „a lui Grammont”, care prescrie echivalența absolută „o persoană ă o limbă” În contactele cu Învățăcelul (Döpke, 1992). Această lege are rațiunea sa de a fi și, În mod sigur, valoarea sa ca regulă. Se pare că Împrejurările În care se desfășoară Învățarea influențează și modul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
compensații bănești sau repartizarea pierderilor suferite la ansamblul semnatarilor etc. Din momentul În care organizațiile nu sunt nici un accident, și nici o formă marginală, ci o componentă majoră a sistemelor productive, Întrebările devin mai complexe: În ce condiții un principiu de echivalență poate deveni principiu superior comun? Ce se Înțelege prin „angajamente mutuale”? Mai general, de unde vin regulile? Cum se transformă ele? Desigur, dispunem deja de câteva piste interesante, dar unele probleme se pun În continuare. Convențiile sunt cel mai adesea considerate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Mill „societatea ar trebui să-i trateze la fel de bine pe toți aceia care merită un tratament la fel de bun din partea ei, cu alte cuvinte pe toți cei la fel de merituoși, vorbind În termeni absoluți” (citat de Hayek, 1995, p. 76), Hayek consideră echivalența Între „dreptate distributivă” și „dreptate socială” lipsită de sens și chiar periculoasă. Nu putem lega dreptatea socială de modul În care societatea tratează indivizii, pentru că „societatea este incapabilă să acționeze Într-un scop determinat”. Numai acțiunea individuală poate fi considerată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
două se Înscriu Într-o logică individuală a drepturilor, În vreme ce fraternitatea face parte dintr-o logică relațională a Îndatoririlor. Fără Îndoială că egalitatea presupune un raport Între termeni, dar este vorba despre un raport de simetrie, de paritate sau de echivalență, care rezultă din principiul identității. Libertatea naturală este și ea relațională, măsurându-se În funcție de exercitarea puterii și Întâlnindu-și limita În confruntarea cu o putere adversă. Fraternitatea, dimpotrivă, are nevoie de deschidere Înspre celălalt, de o trecere În planul secund
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Souriau prezintă o schemă cu șase tipuri de actanți: forța orientată, valoarea, obținătorul, opozantul, arbitrul și adjuvantul. Pornind de la principiul conform căruia coerența textuală poate fi definită la nivel macrostructural, gramaticienii textului ajung la concluzia că se poate stabili o echivalență între structurile profunde ale textului și cele ale frazei, totalitatea textuală putînd corespunde unei singure fraze mari. A. Julien Greimas, în Sémantique structurale (1966), alcătuiește o gramatică a povestirii, definind actantul drept un element care, în fraza de bază ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul acesteia o coerență la nivelul actului referinței și o coerență la nivelul predicației (elipsa, substituția, conjuncția). Coerența lexicală cunoaște trei sub-categorizări: a) echivalența (prin secvență strictă sau sinonimică; b) incluziunea (de tip generic, bazată pe termeni cu extensiune foarte largă, de genul: fapt, fenomen, obiect, lucru, idee, acțiune etc., și de tip hiperonimic, de ex. oscilograf-dispozitiv); c) intersecția (determinată de prezența aceleiași trăsături
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a fost atent analizată de Aristotel, de stoici și de alți logicieni antici, care i-au atribuit un rol important în organizarea și în comunicarea cunoștințelor, în construirea noțiunilor și în atribuirea numelor. O definiție exprimă în principiu egalitatea (sau echivalența) dintre un definit și un definitor, acesta din urmă, care reprezintă definiția propriu-zisă, fiind alcătuit, după Aristotel, din două elemente: genul (proxim) și diferența (specifică). Avînd un conținut mai bogat decît genul, prin adăugarea diferenței, definitul are o sferă mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al referinței deictice ilustrează fenomenul reflexivității enunțării (în logică deicticele fiind de altfel desemnate prin termenul token-reflexives). În literatura de specialitate, terminologia specifică acestei clase de cuvinte este departe de a fi unitară, numeroase etichete concurînd, cu diverse grade de echivalență termenul deictic: ambreior, shifter, token reflexive, expresie sui-referențială, indicator, simbol indexical. Unități indispensabile în orice limbă, asigurînd desemnarea vorbitorului ca atare și poziționarea sa față de ceilalți, în timp și în spațiu (eu, tu, aici, acum), deicticele se diferențiază din punct
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exactă, desemnarea este relația dintre forma respectivă și realitatea extralingvistică sau referentul semnului lingvistic, adică un obiect, un proces, o calitate etc.: clădirea din față; aleargă mai bine decît ieri; vinul alb este sec. Uneori, desemnarea constă în identificarea unei echivalențe între două unități lingvistice cu extensiune sintagmatică diferită sau aparținînd unor niveluri de limbă diferite. Desemnarea este astfel faptul de a asocia în mod ocazional o unitate (sau o secvență) lingvistică cu un element din realitate, fără a fi obiectul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
marca un cuvînt, o sintagmă sau un enunț care nu este luat în înțeles propriu, fenomenul fiind uneori și oralizat (Spun așa, între ghilimele, desigur!) sau pentru a semnala utilizarea ironică a unor segmente discursive (Ești foarte "deșteaptă"!). Există uneori echivalențe între redarea unui fragment grafic între ghilimele sau cu italice (litere cursive), precum și cazuri de înlocuire a lor cu liniuța. V. discurs, modalizare. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN GLOSEMATICĂ. Deși teoria lingvistică elaborată de Louis Hjelmslev sub denumirea glosematică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a interpreta semnul lingvistic, o traducere intralinguală ce constă în interpretarea semnelor lingvistice cu ajutorul altor semne din aceeași limbă. Apoi, la C. Fuchs, reformularea parafrastică reprezintă o strategie, definită în raport cu interlocutorii și cu situația de comunicare, și este considerată o echivalență de sens între două enunțuri. Este vorba de o echivalență dinamică, inerentă, pentru că ea nu cuprinde valori, care, în afara unui context, să arate o aceeași semnificație sau identitate referențială. Noile tendințe arată că parafraza este un fapt de limbă, generat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]