KorAP: Find »[drukola/base=ecologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...1256 >

31,383 matches

Corola-llms4eu/Law/261211

măsură diferențiate regional. O atenție deosebită a fost acordată caracterizării staționale în regiunile în care vegetația naturală a fost puternic modificată (în special în regiunile de câmpie, de coline, în luncile râurilor interioare și în Lunca Dunării ). Pentru fiecare grupă ecologică s-au stabilit mai întâi compoziții-țel, care iau în considerare atât specificul ecologic al grupei, cât și funcțiile atribuite arboretelor. După caz, în raport de starea arboretelor și posibilitățile de regenerare (naturală sau artificială), s-au stabilit două până la

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
în care vegetația naturală a fost puternic modificată (în special în regiunile de câmpie, de coline, în luncile râurilor interioare și în Lunca Dunării ). Pentru fiecare grupă ecologică s-au stabilit mai întâi compoziții-țel, care iau în considerare atât specificul ecologic al grupei, cât și funcțiile atribuite arboretelor. După caz, în raport de starea arboretelor și posibilitățile de regenerare (naturală sau artificială), s-au stabilit două până la trei compoziții-țel, astfel: a 1 - compoziții-țel pentru arboretele care se regenerează natural în

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
se pregătește înainte de împădurire prin arături și, după caz, se reconstituie compoziția tipului fundamental de pădure sau se introduc alte specii mai valoroase. În același mod s-a procedat și cu compozițiile de regenerare, stabilindu-se pentru fiecare grupă ecologică două până la trei compoziții de regenerare (b 1 , b 2 și b 3 ), corespunzătoare compozițiilor-țel menționate anterior, respectiv compoziției-țel a 1 îi corespunde compoziția de regenerare b 1 , compoziției a 2 îi corespunde compoziția-țel b 2 și compoziției

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
cazul completării regenerărilor naturale, procentele de participare ale speciilor principale prevăzute variază între limite mai largi decît în cazul împăduririi terenurilor goale sau neregenerate, întrucât gradul de regenerare naturală pe specii care se obține în practică în cadrul aceleiași grupe ecologice poate să difere sensibil. În legătură cu nerealizarea limitelor respective, se fac următoarele precizări în cazul în care gradul de regenerare, atât pe ansamblu, cât și pe specii, nu este asigurat: în FM 3 , FM 2 , FM 1 , FD 4

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
și arbuștii, depășește limitele prevăzute se vor introduce speciile principale de bază și de amestec, în limitele prevăzute în compoziția de regenerare. Concepția care a stat la baza elaborării compozițiilor de regenerare și ponderea acordată unor specii din fiecare grupă ecologică reflectă intenția de a menține pe cât posibil ecosistemele naturale sau cvasinaturale, precum și de a crea ecosisteme cât mai stabile, cu funcții complexe, ceea ce înseamnă în primul rând respectare principiului biodiversității. În acest scop s-au avut în

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
într-o proporție mai mare a unor specii forestiere producătoare de fructe și semințe preferate de vânat (scoruș, cireș, castan comestiobil, stejar roșu, păr, corcoduș, mălin. etc) și a unor specii pentru frunzare (salcie căprească, plop tremurător, mesteacăn ș.a.)  . Grupa ecologică (GE) se identifică pe baza: determinării etajului sau zonei bioclimatice (în acest scop folosindu-se harta vegetației forestiere din amenajament, tabelul sintetic diagnostic și de identificare a grupelor ecologice - Anexa 6A, precum și date specificate în capitolul II privind tipul

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
unor specii pentru frunzare (salcie căprească, plop tremurător, mesteacăn ș.a.)  . Grupa ecologică (GE) se identifică pe baza: determinării etajului sau zonei bioclimatice (în acest scop folosindu-se harta vegetației forestiere din amenajament, tabelul sintetic diagnostic și de identificare a grupelor ecologice - Anexa 6A, precum și date specificate în capitolul II privind tipul de stațiune și tipul de pădure); datelor din amenajament (descrierea parcelară). Tipul de stațiune (TS) se determină pe baza: elementelor obținute prin întocmirea fișei staționale și eventual prin cartare

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
informațiile din amenajamentele avizate etc.) iar încadrarea lor se va face în sistematicile existente, actualizate prin Ghidul privind amenajarea pădurilor și Ghidul privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate. După stabilirea grupei ecologice și a factorilor limitativi, se trece la stabilirea compoziției și schemei de regenerare. În situații cu totul speciale, care nu și-au găsit soluționarea optimă prin compozițiile de regenerare prezentate în lucrarea de față, pe baza experienței locale, unitățile silvice

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
sistematica ar avea caracter regional Pentru eliminarea neajunsurilor constatate până în prezent în ceea ce privește încadrarea neconformă (necorelată) a unor suprafețe forestiere sub aspectul grupei  În unitățile silvo-cinegetice, lucrările de împădurire se vor efectua pe bază de studii speciale. ecologice, tipului de stațiune și tipului de pădure, se impune ca la elaborarea proiectelor de amenajarea pădurilor în Planul lucrărilor de regenerare să fie introdusă grupa ecologică și să fie corelate grupa ecologică, tipul de stațiune și tipul de pădure conform

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
În unitățile silvo-cinegetice, lucrările de împădurire se vor efectua pe bază de studii speciale. ecologice, tipului de stațiune și tipului de pădure, se impune ca la elaborarea proiectelor de amenajarea pădurilor în Planul lucrărilor de regenerare să fie introdusă grupa ecologică și să fie corelate grupa ecologică, tipul de stațiune și tipul de pădure conform prevederilor prezentului ghid. În cazul pădurilor proprietate privată de mici dimensiuni (cu suprafața mai mică de 10 ha, care nu constituie obiectivul activității de amenajarea pădurilor

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
se vor efectua pe bază de studii speciale. ecologice, tipului de stațiune și tipului de pădure, se impune ca la elaborarea proiectelor de amenajarea pădurilor în Planul lucrărilor de regenerare să fie introdusă grupa ecologică și să fie corelate grupa ecologică, tipul de stațiune și tipul de pădure conform prevederilor prezentului ghid. În cazul pădurilor proprietate privată de mici dimensiuni (cu suprafața mai mică de 10 ha, care nu constituie obiectivul activității de amenajarea pădurilor), încadrarea în grupa ecologică va fi

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
corelate grupa ecologică, tipul de stațiune și tipul de pădure conform prevederilor prezentului ghid. În cazul pădurilor proprietate privată de mici dimensiuni (cu suprafața mai mică de 10 ha, care nu constituie obiectivul activității de amenajarea pădurilor), încadrarea în grupa ecologică va fi realizată pe baza prevederilor prezentului ghid, dar aplicarea compozițiilor de regenerare va fi simplificată conform unor specificări mai detaliate precizate în Normele tehnice nr. 1 (care vor apărea ulterior), în sensul restrângerii acesteia la speciile forestiere de bază

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
de împădurire Schemele de împădurire reprezintă dispozitivul de amplasare pe teren a speciilor din compoziția de împădurire și numărul de puieți pe unitatea de suprafață (la ha). Factorii care influențează alegerea unei scheme de împădurire pot fi de natură silvobiologică, ecologică, tehnico-economică etc. În general, numărul de puieți sau de cuiburi (vetre) la hectar, variază în funcție de caracteristicile speciei principale, de etajul sau zona de vegetație, de bonitatea stațiunii, de tipul de cultură și de categoria de teren (terenuri goale

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
se va putea cultiva în amestec cu mălin, glădiță, soforă și, în unele stațiuni (cu soluri reavene, bogate în humus), cu soc sau păducel. METODE ȘI TEHNOLOGII DE ÎMPĂDURIRE În Capitolul II al lucrării s-au prevăzut pentru fiecare grupă ecologică tehnologiile de lucru pentru pregătirea terenului, pregătirea solului și împăduriri. Tehnologiile de împădurire sunt sistematizate și codificate conform celor specificate în anexa 4. Precizări referitoare la lucrările de pregătire a terenului și a solului Pregătirea integrală (pe toată suprafața) se

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
naturale Compoziția de regenerare se referă la întreaga suprafață a unității staționale, prin împădurire urmând să se introducă speciile care nu s-au regenerat natural sau cele care se recomandă a fi utilizat, în scopul creșterii productivității arboretelor din grupa ecologică respectivă. În toate cazurile, este necesar ca să se procedeze mai întâi la determinarea desimii, compoziției și viabilității semințișului instalat în mod natural, a modului de răspândire (uniform pe toată suprafața sau neuniform, în grupe de diferite mărimi etc.) și

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
deosebită se va acorda și introducerii și menținerii speciilor arbustive (inclusiv aninul verde, ienupăr, jneapăn) GRUPA ECOLOGICĂ 2 (GE 2) Subalpin de rariști (laricete-cembrete) (i), puternic vântuit, soluri brune feriiluviale - podzoluri, V. ed. mic Condiții staționale: Altitudini ca la grupa ecologică 1, în special în munții Călimani, Ceahlău, Bucegi, Lotru, Parâng, Retezat ș.a., versanți cu pante diferite, predominant umbriți; substraturi de regulă dure, acide și intermediare; soluri brune feriiluviale (prepodzoluri litice) și podzoluri litice (podzoluri litice), litosoluri (litosoluri), cu moder-humus

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
de protecție deosebit, care trebuie încadrate în consecință și excluse de la tăieri GRUPA ECOLOGICĂ 4 (GE 4) Presubaplin de molidișuri (i), vântuit, podzoluri - brune feriiluviale, V. ed. mic - mijlociu Condiții staționale: Altitudini și condiții climatice ca în cazul grupei ecologice precedente; versanți de regulă puternic înclinați, expoziții diferite; substraturi dure, predominant acide; soluri * Specia indicată în paranteză înlocuiește specia precedentă numai în cazuri particulare. spodice (podzoluri și prepodzoluri), mai frecvent podzoluri (podzoluri) cu humus brut, mijlociu profunde, semischeletice sau scheletice

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
împăduriri. 21111 întrețineri anexa 4a Notă: Deși fagul este de productivitate în general mijlocie, în condițiile staționale menționate acesta se menține sau se introduce ca specie cu rol silvicultural deosebit atunci când lipsește din compoziția de regenerare, desigur în nișe ecologice favorabile GRUPA ECOLOGICĂ 17 (GE 17) Montan de amestecuri (s-m), soluri brune (diverse), V. ed. mare Condiții staționale: Altitudini cuprinse între 600 și 1100 m în Carpații Orientali de Nord și în Munții Banatului și 650-1250 (1350 m) în Carpații

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
împădurire: pregătirea terenului. 3 pregătirea solului. 11 împăduriri. 21111 întrețineri anexa 4a Notă: Cireșul, frasinul, paltinul, teiul se vor introduce în completarea regenerării naturale 1 - Arboret cu caracter derivat care se întâlnește local, în condițiile staționale menționate, însă fără stabilitate ecologică GRUPA ECOLOGICĂ 39 (GE 39) Deluros de făgete (m), soluri brune luvice cu drenaj imperfect, V. ed. mijlociu- mare Condiții staționale: Altitudini care ajung până la 700 m; terenuri așezate, versanți slab-moderat înclinați (cu tăpșane), semiumbriți-umbriți sau adăpostiți (baze

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
sau 12 21211 sau 11 sau 12 - întrețineri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............ anexa 4a Notă: Stațiuni labile (cu soluri argiloase, grele, cu regim de umiditate puternic alternant) Arborete afectate frecvent de fenomenul de uscare Carpenul, precum și celelalte specii de ajutor, prezintă un rol ecologic foarte important și se vor introduce pe cale artificială pentru îmbunătățirea condițiilor de sol și vitalizarea arboretului GRUPA ECOLOGICĂ 51 (GE 51) Deluros de gorunete (i-m), soluri cenușii, V. ed. mijlociu Condiții staționale: Răspândire predominantă la altitudini de 250-400

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
psamosoluri molice-lamelare și/sau gleizate (psamosoluri molice și var. gleice în adâncime sau freatic umede), uneori slab - moderat salinizate (salinice), cu nivelul apei freatice la peste 1.5-2 m, în prezent cu tendință de coborâre, ceea ce determină modificări importante în specificul ecologic al solurilor, apropiindu-le de cele fără aport freatic. Tipuri de stațiuni: 8711* - Câmpie forestieră - interdună Pi(m), psamosoluri tipice (± gleizate) 8712* - Câmpie forestieră - versant inferior de dună și interdună, dune aplatizate Pm, psamosoluri molice (± gleizate) 9711* - Silvostepă din Câmpia

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
sau 11 întrețineri anexa 4a Notă: În condițiile descrise, stațiunile se pot considera ca având caracter specific determinat de plusul de apă freatică și de reacția solului. În condițiile drenării continue a teritoriului stațiunile pot evolua către cele din grupele ecologice precedente, situație în care vor fi modificate compozițiile de regenerare în acest sens D 2 . DUNE FLUVIO - MARINE - SILVOSTEPĂ / STEPĂ Întâlnite în Delta Dunării, în zonele grindurilor fluvio-marine Letea (C. A. Rosetti) și Caraorman; relief vălurit, determinat de prezența dunelor

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
pe marile grinduri în curs de formare, se instalează și crește vegetația lemnoasă, alcătuită din plopi, salcie (uneori cătină roșie), pune în evidență marea importanță a factorului apă (ea însăși încărcată cu nutrienți, în cazul de față) în ansamblul factorilor ecologici din ecosistemele forestiere dunărene  F 2 . LUNCA ȘI DELTA DUNĂRII - REGIM ÎNDIGUIT Reprezintă aproximativ 10500 ha în Lunca Dunării și 6700 ha în Delta Dunării; substraturi de natură aluvială minerală, la care se adaugă și depozite organice, mai ales în

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
fiziologică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ......................... Eroziune-alunecări. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................... ....................................................................................... ................................................................. Climatul zonal și local. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . ............................................................................................................ Nivelul apei freatice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............ …… Regimul hidrologic și de umiditate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . ............................................................................................................ Caracterul inundațiilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ................ ................................................................................................................. ................................................................................................... 8. Tipul și subtipul de sol. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .......... 9. Tipul și subtipul de humus. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............... …………………………………………………. . 0. Propuneri de lucrări. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . ...................................................................................... ...................................................................................... ...................................................................................... ............................................................................... ipul de stațiune Tipul de pădure Grupa ecologică Grupa stațională Diagnoză-observații 131 Data: Întocmit În cazuri speciale (uscarea vegetaţiei, poluare, decopertări ş.a.) se solicită analize cantitative în laborator 1 Pe verso se prezintă schiţa şantierului (a u.a.) şi a unităţiilor staţionale identificate 2 ANEXA 1 (continuare) P RECIZĂRI

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
alnus (Rhamnus frangula) Pț Porumbar - Prunus spinosa Po Soc (negru) - Sambucus nigra So Salcie de nisipuri - Salix rosmarinifolia Sa.n Salcie moale - Salix sp. Sa.m Sânger - Cornus sanguinea Sâ Scumpie - Cotinus coggygria Sp Tabel sintetic diagnostic și de identificare a grupelor ecologice ANEXA 6 TS Denumirea TS TP Denumirea TP GE Denumirea GE A. REGIUNEA MONTANĂ ȘI PREMONTANĂ A1. Etajele subalpin (FSa) și subetajul superior (presubalpin) de molidișuri (FM 3 III) 1310 Montan subalpin de molidișuri Pi, turboscheletic cu Vaccinium – Polytrichum 1181

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]