2,971 matches
-
a luat sânge lui Viky și l-a trimis la analiză la Constanța. În două zile, sau cel mult trei, vom afla adevărul. Avem un moment de optimism, ca și cum am afla că Viky merge spre bine. Doamna Axente este mai elocventă ca niciodată. După ce doctorul Petroff și-a dat sentința, ea s-a dus imediat la Viky să-i spună "vestea bună". A găsit-o dormind și a trezit-o din somn. l-a spus cu cea mai blândă voce: "Știi
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
suspende - fie și provizoriu - acele reguli care-i limitează libertatea de exprimare. Caută forme de expresie libere, alternative. Se bucură de posibilitatea lor și de ceea ce singur descoperă în acest joc. În exercițiul literar o face adesea, probabil dintotdeauna. Sunt elocvente în acest sens cuvintele pe care Goethe, în prima parte din Faust, i le atribuie lui Mefistofel: . A vorbi despre griul unei teorii și verdele a ceva auriu ține de dorința exprimării celor „absurde“. Pare destul de curioasă această năzuință a
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
pu țin așa ne lasă a crede. Să amintesc, într-o paranteză, un episod din lumea modernă. După ce observă că Montaigne însuși a fost reținut de afirmația lui Cicero, Pascal o rescrie pentru sine (Cugetări, VI, 363). Probabil o consideră elocventă pentru maniera duplicitară în care gândesc oamenii, mai ales filozofii. Acest lucru îl îndreptățește să spună, într-o altă însemnare, că omul este un étrange monstre, un amestec între fiară și înger (VI, 406). Nu te poți aștepta atunci la
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
64. constați că el persistă în această idee? Să spui doar că este „nedemn de alte corectări și respingeri“? Firesc ar fi, probabil, să te întrebi dacă nu cumva nonsensul afirmațiilor sale are o justificare, dacă nu cumva este mai elocvent decât sensul oferit în aceeași chestiune de simțul comun. Mai târziu, când va distinge cu destulă rigoare între a gândi și a cunoaște, atitudinea lui Kant față de cele absurde se clarifică în alte privințe. Faptul este vizibil, de exemplu, în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
atunci, în grabă, că unele nu pot fi socotite nici măcar rezonabile. Iar dacă dorim să dăm exemple de idei absurde, ne orientăm imediat către zona de viață a celuilalt, a celui străin, convinși fiind că acolo vom găsi destule absurdități elocvente, strălucitoare. s-a impus deja un reflex vechi, ce constă în a identifica absurdul ca atare în lumea mentală a celuilalt. Adică a celui străin de limba în care vorbim, de credințele noastre sau de timpul în care trăim. Când
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
certitudine de acest fel. Să fac o mică paranteză în acest loc. Este știut că Franz Kafka a avut o adevărată admirație pentru Søren Kierkegaard, fără a prelua neapărat temele teologice ale scriitorului danez. Unele locuri din corespondența sa sunt elocvente în această privință. Cunoaște deopotrivă unele pagini ale lui Nietzsche, felul în care acesta devine martor al fenomenului numit 188 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 195. nihilism. Doar că nihilismul, între timp, a cunoscut și destui profeți populari, expuneri naive
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
suspende - fie și provizoriu - acele reguli care-i limitează libertatea de exprimare. Caută forme de expresie libere, alternative. Se bucură de posibilitatea lor și de ceea ce singur descoperă în acest joc. În exercițiul literar o face adesea, probabil dintotdeauna. Sunt elocvente în acest sens cuvintele pe care Goethe, în prima parte din Faust, i le atribuie lui Mefistofel: . A vorbi despre griul unei teorii și verdele a ceva auriu ține de dorința exprimării celor „absurde“. Pare destul de curioasă această năzuință a
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
cel pu țin așa ne lasă a crede. Să amintesc, întro paranteză, un episod din lumea modernă. După ce observă că Montaigne însuși a fost reținut de afirmația lui Cicero, Pascal o rescrie pentru sine (Cugetări, VI, 363). Probabil o consideră elocventă pentru maniera duplicitară în care gândesc oamenii, mai ales filozofii. Acest lucru îl îndreptățește să spună, întro altă însemnare, că omul este un étrange monstre, un amestec între fiară și înger (VI, 406). Nu te poți aștepta atunci la gesturi
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
64. constați că el persistă în această idee? Să spui doar că este „nedemn de alte corectări și respingeri“? Firesc ar fi, probabil, să te întrebi dacă nu cumva nonsensul afirmațiilor sale are o justificare, dacă nu cumva este mai elocvent decât sensul oferit în aceeași chestiune de simțul comun. Mai târziu, când va distinge cu destulă rigoare între a gândi și a cunoaște, atitudinea lui Kant față de cele absurde se clarifică în alte privințe. Faptul este vizibil, de exemplu, în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
atunci, în grabă, că unele nu pot fi socotite nici măcar rezonabile. Iar dacă dorim să dăm exemple de idei absurde, ne orientăm imediat către zona de viață a celuilalt, a celui străin, convinși fiind că acolo vom găsi destule absurdități elocvente, strălucitoare. Sa impus deja un reflex vechi, ce constă în a identifica absurdul ca atare în lumea mentală a celuilalt. Adică a celui străin de limba în care vorbim, de credințele noastre sau de timpul în care trăim. Când citești
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
certitudine de acest fel. Să fac o mică paranteză în acest loc. Este știut că Franz Kafka a avut o adevărată admirație pentru Søren Kierkegaard, fără a prelua neapărat temele teologice ale scriitorului danez. Unele locuri din corespondența sa sunt elocvente în această privință. Cunoaște deopotrivă unele pagini ale lui Nietzsche, felul în care acesta devine martor al fenomenului numit 188 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 195. nihilism. Doar că nihilismul, între timp, a cunoscut și destui profeți populari, expuneri naive
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
altă atenție specială. Cum isprăvea cântecul, alerga în odaia ei și-mi aducea o rochiță nouă, roșie ca o creastă de cocoș, cu aplicații de fir aurit, pe care mi-o punea pe genunchi, trimițîndu-mi din ochii ei albaștri priviri elocvente, care spuneau lămurit: "Admiră! Ai mai văzut așa ceva?" Dar rochița s-a învechit foarte repede... Fericirea ei cea mare însă era s-o ridic "în pod", fericire exprimată întîi cu râsete gâlgâitoare de hulubiță mică, pe urmă cu țipete ascuțite
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
simplă senzație tactilă. Atingerea mâinii Adelei îmi răspândește în sânge și în suflet otravă. Trăsura mergea acum repede la vale, zvârlind pietrele în lături. Am început să-i țin Adelei o prelegere de astronomie sentimentală și cât am putut mai elocventă, țesând expunerea cu melancolii după anii de altădată. Dar în momentele acele cochetam, ori exprimam, din inerție, stări de suflet inactuale. În realitate, nu mă mai simțeam omul cu părul brumat. Problema încetase, pentru că întunericul mă oprea să văd fața
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pentru ceea ce avea "animalul" în adevăr "superb". Doamna M..., lipsită de orice interes pentru ancheta noastră estetică, stătea cu o mână pe tejghea, resemnată. Adela ne privea pe rând, pe negustoriță și pe mine, zâmbind subțire. Fata de după tejghea arăta elocvent prin toată atitudinea ei că nu înțelege deloc pentru ce stăm acolo în fața ei, spectatori imobili și muți. Trebuia să ne justificăm prezența. Dar nu puteam cere trei rachiuri - pentru cele două doamne și pentru mine... Și nici o garafă de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
micuț. S-a întors iar spre soț: — Poți să-ți scoți țigările? În felul în care suntem înghesuiți aici, n-aș putea să le scot pe-ale mele. Când a rostit cuvântul “ânghesuiți“ l-a săgetat cu o privire scurtă, elocventă, pe micul vinovat care-i uzurpase cei câțiva centimetri cuveniți ei. Dar personajul a rămas sublim de inaccesibil. Continua să se uite drept în față, spre parbriz. Doamna de onoare i-a aruncat o privire doamnei Silsburn și și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
trecătoare, dar intensă că știa că sunt fratele lui Seymour. — Ce o face pe doamna Fedder să creadă că Seymour e un homosexual latent și un schizofrenic? Doamna de onoare s-a zgâit la mine, apoi a pufnit disprețuitor de elocvent. S-a întors spre doamna Silsburn, întrebând-o cu o maximă ironie: — Ați putea pretinde că un om normal e în stare de o asemenea ispravă ca asta de azi? Și-a înălțat sprâncenele și a așteptat. Ați putea pretinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
are un punct de la care începe exasperarea, or eu nu mai pot să-mi descui cutia poștală fără să trepidez la gândul că, printre reclamele de echipament pentru fermă și facturile de la bancă, o să găsesc cuibărită o carte poștală lungă, elocventă, amenințătoare, de la unul dintre frații sau una din surorile mele, dintre care doi, mi se pare interesant să adaug, folosesc pixuri. Cel de-al doilea motiv important care m-a făcut să mă despart de poeme și să le dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
O clădire abandonată vizavi marcată pentru demolare. X-uri mari, albe pe geamuri. Pe vitrina magazinului gol erau cifre sau non-cifre groase albe. Majoritatea mâzgălelilor puteau fi ignorate. Acestea pentru un motiv oarecare se lipiră de Sammler ca fiind pertinente. Elocvente. Pentru ce? Pentru viitoarea nonființă. (Elya!) Dar și pentru măreția eternității ce ne va ridica din superficialitatea prezentă. În momentul de față forțe, energii ce ar fi putut duce omenirea În sus o duceau În jos. Pentru scopuri mai bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Da. Nu-i așa, domnișoară? Fata luă cu mișcări rigide ibricul de pe aragazul din fața rafturilor și turnă apa fierbinte Într-un ceainic mare din porțelan. Nu făcu nici cel mai mic gest de a răspunde. Dar tăcerea ei era mai elocventă decît orice răspuns. Fratele clientei mele continuă calm: — I-am prevenit oricum, așa că sper că au pregătit cecul pentru astăzi. Șeful a Întins-o și habar n-am unde e. Și fata asta o ține una și bună că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și cooperării europene, au depășit așteptările pe care și le-ar fi putut imagina autorii. Se cuvine a fi relevat în mod aparte faptul că aria reverberațiilor a depășit zona discuțiilor științifice, reținând atenția cancelariilor diplomatice. O ilustrează în mod elocvent dezvoltările următoare: ● Redacția prestigiosului cotidian francez Le Monde a solicitat autorilor o sinteză a studiului apărut în revista "Lumea", pentru a fi publicată în rubrica sa de mare rezonanță în cercurile politice și diplomatice "Tribune internationale". Sub titlul sugestiv "Pour
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Evident, această interpretare era totalmente eronată, o asemenea perspectivă nefiind evocată nici direct, nici de o manieră implicită în proiectul autorilor români. Evoluția ulterioară a evenimentelor și consensul celor 35 de state participante privind crearea C.S.C.E. se constituia într-o elocventă demonstrație a caracterului aparte al acesteia, ca instituție de dialog și cooperare în afara celor două blocuri militare N.A.T.O. și Organizația Tratatului de la Varșovia. Din fericire, "punerea în gardă" ori mai degrabă "semnalul alarmant" al secretarului general al N.A.T.O.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
premergătoare plenarei amintite. Ea se integrează unei suite de măsuri luate de decidenții politici de la București pentru a contracara tentativele U.R.S.S. din anii 1962-1963 de a instaura un control total asupra celorlalte state aliate prin intermediul C.A.E.R. Deosebit de elocvent în acest sens ne apare următorul pasaj din aprecierile fostului ministru de externe Corneliu Mănescu. Spunea demnitarul român: "Cel mai periculos lucru mi s-a părut existența unei edituri pentru manuale școlare. Voiau (sovieticii n.n.) televiziune internațională, studiouri comune pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cu un ton. M-am străduit să-l liniștesc: — Mi-ar plăcea, într-una din zile, să-ți vizitez atelierul. Dacă m-aș hotărî să-ți fac portretul, ar fi o nelegiuire? — Deloc. Pentru mine, ar fi ca și cum cel mai elocvent dintre poeții noștri mi-ar scrie un elogiu. Nu găsisem comparație mai potrivită. A fost însă mulțumit. — Foarte bine. Vino la mine când vei dori. Îmi făgăduisem s-o fac, dar moartea fusese mai iute. De la Raffael nu mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de zeu. În cele tragice... Ai pățit ceva? — Hă? am repetat eu. Tocmai îmi înfipsesem un covrigel în măseaua mea suspectă de sus. Revăzând cu ochii minții acest mărunt ghinion, cred că mai întâi am tresărit cât se poate de elocvent, după care a urmat un spasm mic și obosit. Mi-am consultat măseaua cu vârful limbii. Martin îi dădea înainte cât se poate de încântat. Stomatologii sunt exact ca scenografii, cowboy-ii sau instalatorii cârpaci. Atâta timp cât ești tânăr, crezi că lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pentru lovitura finală, i-am văzut fața prea târziu - prea târziu, pentru că gheata prinsese deja o asemenea viteză, și când am izbit fața aia (și n-am vrut s-o fac, n-am vrut) s-a auzit sunetul atât de elocvent al distrugerii totale, lovitura sau pocnitura pe care o face tăblia mesei la întâlnirea cu bolul de argint: Trosc! Știi ce am făcut? Am izbit fața unei femei. — Hei, am spus eu, sau: Okay, sau: Ai pățit ceva? Așteaptă. Fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]