1,349 matches
-
pentru înțelegerea etiopatogeniei multor malformații renale, produse prin mutații ale unor gene implicate în nefrogeneză, sau a patogeniei unor boli renale care sunt considerate a fi rezultatul unei dediferențieri celulare sau reversiei la un fenotip embrionar, prin activarea unor gene embrionare care în mod normal sunt represate (4, 6, 8). A) DEZVOLTAREA SISTEMULUI URINAR Sistemul excretor la mamifere trece prin trei stadii embrionare: pronefros, mesonefros și metanefros (fig. 2.1). Toate aceste structuri se dezvoltă în sens craniocaudal din mesodermul intermediar
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sunt considerate a fi rezultatul unei dediferențieri celulare sau reversiei la un fenotip embrionar, prin activarea unor gene embrionare care în mod normal sunt represate (4, 6, 8). A) DEZVOLTAREA SISTEMULUI URINAR Sistemul excretor la mamifere trece prin trei stadii embrionare: pronefros, mesonefros și metanefros (fig. 2.1). Toate aceste structuri se dezvoltă în sens craniocaudal din mesodermul intermediar, într-o ordine temporală precisă, care amintește de evoluția filogenetică a rinichilor (de la speciile inferioare de vertebrate până la cele superioare și om
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
3. în metanefros, nefronii exprimă VEGF factorul de creștere endotelial vascular (un factor mitogen și de diferențiere a endoteliului), precum și PDGF factorul de creștere derivat din plachete (un mitogen pentru celulele mesangiale). 4. Experimental, s-a găsit că celulele neurale embrionare pot determina formarea nefronilor în mesenchimul renal izolat, dar semnificația acestui fenomen pentru embriogeneză este neclară (Sariola et al., 1989). S-a mai observat că malformațiile renale se asociază frecvent cu defecte majore ale tubului neural. Fenomenele implicate în nefrogeneză
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
confirmată scăderea sintezei inițiale a proteoglicanilor de tip heparan-sulfat, concomitent cu creșterea sintezei de proteoglicani cu greutate moleculară mai mare, de tip condroitin-sulfat. O astfel de inversare a raportului în favoarea condroitin-sulfaților are similitudini cu procesul de sinteză proteoglicanică din rinichiul embrionar și poate sugera un defect de maturație (2). Alte studii experimentale au examinat expresia componentelor MB pe model de șobolan linie Han: SPRD cy/+ și pe model de șoarece linie pcy/pcy, modele care realizează leziuni apropiate cu cele din
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
poate conține mușchi neted sau insule de cartilagiu hialin (planșa 5). 3. ARPKD Tabloul morfologic este caracterizat prin afectarea renală bilaterală, asociată cu fibroză hepatică congenitală (lărgirea spațiilor porte, lărgirea masei de țesut conjunctiv, proliferarea de ducte biliare). în perioada embrionară, în uter, este tipică apariția de oligohidramnios, urmată, consecutiv, de hipoplazie pulmonară. Macroscopic, rinichii sunt foarte mari, având tendința de a umple spațiul retroperitoneal și de a disloca/înlocui conținutul abdominal; suprafața externă este netedă. Chiștii sunt localizați și în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
datorită conectării la tractul biliar, aglomerate în mici focare în spațiile porto-biliare și înconjurate într-o stromă fibroasă; macroscopic: noduli de culoare alb-gri, cu diametrul de maximum 1 cm), susține ipoteza patogeniei printr-o creștere progresivă a ductelor biliare intrahepatice embrionare, care devin hiperplazice, nu involuează și se separă complet (26). O altă ipoteză patogenică pledează pentru originea lor directă din epiteliul căilor biliare sau dintr-o celulă precursoare acestui epiteliu (26). Uneori, leziunile chistice pot coexista cu fibroadenomatoza biliară difuză
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și este înconjurat de o capsulă fină, fibroasă; cavitatea este plină cu un lichid clar sau tulbure, de consistență seroasă sau mucoasă, cu activitate enzimatică. Formarea lor implică anomalii de dezvoltare, mai precis insuficiența de regresare și ulterior obstruarea ductelor embrionare, pe măsura apariției celor cu caracter permanent. 3. Diverticuloza colonică Diverticulii congenitali, a căror frecvență de apariție crește în contextul ADPKD, reprezintă accesorii tip buzunar sau pungă, atașate la peretele tubului digestiv, cu al cărui lumen comunică (3, 14, 15
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
hepatici par a deriva din epiteliul căilor biliare sau dintr-o celulă precursoare acestui tip de epiteliu. Majoritatea autorilor consideră că formarea chiștilor se realizează prin dilatarea progresivă a unor microhamartoame biliare care apar prin hiperplazia ductelor hepatice biliare intrahepatice embrionare, care nu involuează (2, 3); ulterior, pe măsură ce chiștii cresc, se separă de ductele biliare. Identificarea genei PKD1 și a proteinei pe care o codifică a permis studiul localizării acestei proteine în diferite țesuturi. Imunolocalizarea policistinei cu anticorpi monoclonali a evidențiat
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la altele. Rezultatele diferite pot reflecta originea diferită a chiștilor în variate segmente ale tubului renal. Recent, se încearcă obținerea unor animale transgenice la care gena PKD1 umană, cu diferite mutații, este introdusă în zigot sau primele stadii de dezvoltare embrionară. Aceste animale vor dezvolta o polichistoză renală asemănătoare sau identică cu cea umană. Pe aceste animale vor fi experimentate diferite intervenții terapeutice. c) Măsuri pentru încetinirea progresiei afectării renale spre IRC în cap. 9 au fost prezentați determinanții genetici și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
întîmpla. De aceea și e poezia mai filosofică și mai aleasă decît istoria: pentru că poezia înfățișează mai mult universalul, cîtă vreme istoria mai degrabă particularul". Metodica rimbaldiană este a omului de știință și are ca obiect increatul cosmic: "adică existențele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile. Alegîndu-și ca domeniu al operațiilor poetice punctele critice ale unei naturi întregite prin adaosul unor existențe ideale, Rimbaud se dovedește încă o dată om de știință. Căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
diverticulectomie, sau se pot video-asista rezecțiile esofagiene. Alte țesuturi și celule La nivelul mediastinului se găsesc celule și țesuturi mai mult sau mai puțin structurate, care pot sta la originea unor tumori rare [11]. Tot aici pot exista resturi celulare embrionare, din care se dezvoltă tumorile germinale [18]. Țesutul grăsos Țesutul gras este răspândit difuz în mediastinul visceral, mediastinul anterior, fiind bine structurat în unghiurile cardio-frenice și mai slab reprezentat în șanțurile paravertebrale. Din țesutul gras se dezvoltă lipoamele, care pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
creasta urogenitală, care au rămas în poziție ectopică, necoborând în regiunea scrotală;celule secundar mediastinale dintr-o tumoră primară ocultă testiculară. Aceste ipoteze sunt incerte în timp ce tumorile mediastinale cu celule germinale sunt o certitudine: teratomul benign, seminomul, carcinomul cu celule embrionare, coriocarcinomul, tumora de sinus endodermal și teratocarcinomul. Celulele hematopoietice Extrem de rar, în mediastin se întâlnesc celule hematopoietice, care pot fi singurele funcționale din organism. Se pot dezvolta tumoral în șanțurile paravertebrale, având o componentă situată la nivelul găurii de conjugare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
rarele ei momente detensionate, Sylvia Plath se amuză să relativizeze până și obsedanta mască a morții, care se colorează și ea În funcție de micile bucurii ale vieții. O propoziție aparent banală („Sucul de portocale și cafeaua imprimă până și unei sinucideri embrionare o strălucire vizibilă”) trădează mai mult decât ar vrea autoarea să ne spună: obsesia autosuprimării e permanent prezentă dacă nu În acțiunile, măcar În gândurile ei. La 24 august 1953, cuvintele - simple sunete Înfuriate - prind o consistență tragică. Sylvia Încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
la etiologia sindromului Loretta Bender precizează natura organică a autismului infantil afirmând că este vorba despre o disfuncție organică asemănătoare unei encefapatii dismaturative, difuze astfel încât creierul sugarului ar rămâne în continuare la nivelul unui creier fetal, cu oprire în etapa embrionară, având o plasticitate primitivă care împiedică maturarea funcțională a ariilor integratoare. Larna, Wing, Ritter, ca și alți cercetători susțin concepția biologic-constituțională a ariilor integratoare și organic cerebrală, invocând factori predispozanți care au acționat precoce în timpul sarcinii sau au intervenit în timpul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deși există o soluție formală în sistem și ea funcționează în alte comunități. De exemplu, în mediul rural nu există servicii de asistență socială specializate (centre de zi pentru bătrâni și copii neglijați etc.) sau, dacă există, sunt cel mult embrionare, fapt ce îi exclude pe unii cetățeni de la dreptul de a beneficia de aceste forme de suport social; - auto-excluziunea (opțiunea este a individului, modelul cultural, dezinteresul, diverse alte elemente care țin de decizia personală determinându-l în primul rând să
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
rapid, devenind producătoare de anticorpi specifici față de antigenul a cărui memorare au păstrat-o. În condiții normale, sistemul imunitar nu răspunde la constituenții normali ai propriului organism. Această proprietate poartă numele de AUTOTOLERANȚĂ. Toleranța față de self se instalează în timpul dezvoltării embrionare și constă, în esență, în eliminarea celulelor T potențial autoreactive în timus. Receptorii celulelor T pentru antigen sunt generați în timpul maturării acestora, în timus. Dacă celulele T interacționează puternic cu peptidul self, asociat moleculelor proprii de histocompatibilitate, ele sunt distruse
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
țesuturile nelimfoide (tegument, intestin), dar și în situsurile inflamatorii. Limfocitele T γ/δ se aglomerează în focarele inflamatoare cronice (membrana sinovială, leziunile asociate cu lupusul eritematos diseminat). 1.2.1.4. Dezvoltarea ontogenetică a limfocitelor În ultima parte a vieții embrionare, funcția hematopoietică este preluată de măduva osoasă, chiar dacă ficatul și splina mai păstrează o activitate hematopoietică, aceasta este limitată doar la un scurt interval, după naștere. Celulele limfoide diferențiate în măduva osoasă, la păsări, migrează inițial în splină și ficat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Metazoa, fagocitoza este în primul rând, funcția unor celule specializate, precum macrofagele și neutrofilele, ea evoluând ca un mecanism care susține o varietate de procese biologice: înglobarea și distrugerea agenților infecțioși și a celulelor senescente, remodelarea tisulară în cursul dezvoltării embrionare, răspunsul imun, procesul inflamator. 1.2.4. SISTEMUL FAGOCITAR MONONUCLEAR (SFM) Fagocitele mononucleare se găsesc în toate țesuturile, dar în condiții obișnuite, proliferarea lor are loc numai în măduva osoasă. SFM reunește toate tipurile de celule cu capacitate fagocitară bine
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de ADN purtătoare de gene pentru catena L a imunoglobulinei de șoarece, într-un fag al bacteriei Escherichia coli, realizându-se amplificarea acestui ADN cu obținerea unei cantități suficient de mari de gene codificatoare de catene L, atât din limfocite embrionare, cât și din celule de mielom, producătoare de imunoglobulină de un sigur tip (anticorp monoclonal). Existența mecanismului de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice a fost dovedită experimental de Hozumi și Tonegawa (1976). Protocolul acestei experiențe este prezentat în figura 3
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un sigur tip (anticorp monoclonal). Existența mecanismului de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice a fost dovedită experimental de Hozumi și Tonegawa (1976). Protocolul acestei experiențe este prezentat în figura 3.2. În cadrul acestui experiment s-a extras ADN din limfocite embrionare normale de șoarece, în care dispunerea segmentelor genice imunoglobuli-nice este similară aceleia din linia germinală. În același timp, s-a extras ADN din limfocite B malignizate (transformate malign) de la un șoarece cu mielom. Cele două eșantioane de ADN au fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fiecare probă eluată de ADN este hibridizată cu markeri moleculari cADN, marcați radioactiv, sintetizați pe matriță de ARNm, purtător al mesajului genetic pentru regiunile VK și CK ale catenei ușoare LK, a imunoglobulinei. ARNm a fost extras atât din limfocite embrionare, cât și din celule mielomice (limfocite transformate malign). Marcarea acestui cADN se realizează în însuși procesul de revers transcripție, prin utilizarea deoxiribonucleotidtri-fosfaților marcați cu 32P sau cu timidina tritiată (3H-ti-midina). În revers transcripție s-a folosit ca matriță ARNm integral
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
tritiată (3H-ti-midina). În revers transcripție s-a folosit ca matriță ARNm integral sau doar un fragment de ARNm (jumătatea 3’ a ARNm) ce poartă mesajul genetic parțial și anume acela pentru regiunea carboxil a catenei Ig. În cazul analizei ADN embrionar, marcajul radioactiv asociat prin hibridizare moleculară restrictelor BamHI ale acestui ADN, a putut fi identificat în două asemenea fragmente de ADN genomic (restricte) distincte (fig. 3.3). Astfel, marcajul pentru regiunea V a apărut într-un fragment ADN cu GM
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
grele. Datele de hibridizare moleculară ADN-ADN și ADN-ARN atestă absența secvențelor repetitive la nivelul segmentelor genice imunoglobulinice, dar susțin implicarea fenomenului de duplicație genică. 76 Cap. 3. Informația genetică pentru imunoglobuline Experiențele de hibridizare moleculară au dovedit că în celulele embrionare, segmentele genice pentru regiunea variabilă sunt localizate la distanță mare față de segmentele genice pentru regiunea constantă a catenei imunoglobulinice. Dimpotrivă, în limfocitele mature, segmentul genic VK este localizat în același fragment de restricție cu segmentul genic CK, ceea ce înseamnă că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Ulterior experimentului clasic al lui Hozumi și Tonegawa (1976), rearanjamentul de segmente genice imunoglobulinice a putut fi studiat prin compararea structurii genelor imunoglobulinice clonate, izolate din limfocite B mature (diferențiate), funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice, din celule pre-B sau embrionare, în care genele imunoglobulinice nu sunt încă funcționale, precum și din alte tipuri de celule somatice în care, în condiții normale, asemenea gene nu sunt niciodată funcționale (silențiere genică), segmentele genice rămânând aici, într-un același aranjament pe care ele l-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
transcrierea prin situsul de rearanjare reprezintă factorul cheie de control care determină accesibilitatea acestui locus. Transcrierea într -un substrat integrat mărește rata rearanjării acestuia, iar transcrierea reglată în cursul dezvoltării lui VH, DJH sau VK este decelată în celulele B embrionare care suferă rearanjarea. În unele cazuri, stimularea transcrierii în linia germinală conducel a o creștere a ratei rearanjării. Astfel, inducția transcrierii din linia germinală a JK-CK sub acțiunea lipopolizaharidului într-o linie celulară pre-B transformată viral a condus la un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]