1,271 matches
-
a lucrării se ocupă de proiectul orașului, a cărui "reușită depinde de solidaritatea urbană": "la proba concurenței, se naște orașul strateg", în condițiile în care începe "marea frică de săraci și de imigranți". În această parte a cărții, Oblet urmărește "emergența guvernanței urbane" și arată de ce în aceste noi condiții "democrația riscă". În partea de concluzii, autorul încearcă să rezume "căile urbane ale democrației moderne". Putem identifica trei mari perioade istorice în devenirea politicilor urbane în Franța. Lucrările baronului Haussmann la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
impactul schimbării domiciliului, a locului de muncă, ritmurile mobilității, interacțiunile, schimbările de rol și statut, efectele mobilității produse de "dorința de a evada" etc. 4. Ce fel de oraș vrem? Specialiștii 1 ne spun că ar trebui să asistăm la emergența unui nou tip de sistem urban, în care orașele să fie noduri de importanță decisivă pentru coordonarea internațională, transnațională, că ar trebui să gândim o nouă "strategie de reconstrucție a semnificației sociale a orașelor" prin proiecte spațiale și sociale, prin
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
s-o agraveze ne oferă o idee despre dificultățile cărora trebuie să le facă față conducerea orașului. Trebuie încurajat spiritul întreprinzător al "forțelor sale vii" și difuzat un mesaj de solidaritate a cărui importanță nu mai vine de la sine. Oare emergența orașului perceput, în același timp, ca nou actor colectiv și ca entitate pe cale de dezintegrare inaugurează o nouă manieră de conducere? Odată cu "întoarcerea orașului 3", asistăm oare la o reînnoire a acțiunii publice, la o detașare față de formele tehnocrate și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acelor momente excepționale în care oamenii se angajau să decidă laolaltă și în cunoștință de cauză normele ce urmau să le ghideze pentru un timp viața 1. Astfel, din secolul al XV-lea până în secolul al XVIII-lea, în Franța emergența statului-națiune are loc în detrimentul funcționării politice a orașelor. Sigur, construcția statului modern fusese facilitată de faptul că revoluția urbană din secolele al XI-lea și al XII-lea fusese mult mai timidă decât în alte părți. La fel ca în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și companiile private concesionare ale serviciului public (gaz, electricitate, omnibuze, tramvaie, căi ferate), ale căror prestații, considerate scumpe și de calitate nesatisfăcătoare, au provocat protestele utilizatorilor. În concepția ultraliberală a serviciului public, rentabilitatea financiară nu ținea seama de calitatea serviciului. Emergența planificării urbane corespundea astfel grijii principale de a asigura dezvoltarea industrială și de a găsi soluții sociale. Planificarea urbană pusă la proba proprietății funciare Făcând un bilanț al acestei perioade, Alain Cottereau concluziona: "În ansamblu, planificarea urbană a anilor 1920
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dozându-și subtil formele de angajare sau dezangajare. Urbanul contra orașului Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii Michel Foucault 45 a fost primul care a desemnat prin termenul de "biopolitică" proliferarea tehnicilor puterii care, în coerență cu emergența logicii industriale, vor tinde, începând cu secolul al XVIII-lea, să amplifice forțele populației fără să le facă mai dificil de controlat. Intervenția asupra orașului este condiționată de această practică de guvernare 46. Problema urbană este în secolul al XIX
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Convingerea că liberul arbitru al pieței nu garantează nici solidaritatea, nici o guvernare eficace a dezvoltării urbane nu este doar a comuniștilor și a solidariștilor. Este una împărtășită și de un mare număr de conservatori, juriști, igieniști, ingineri, care așteptau de la emergența unei științe urbane enunțarea "raționalității superioare globale, care să exprime adevăratele interese ale corpului social"71. Recurgerea la știința orașului era asociată cu depolitizarea în tratarea problemelor urbane, adică evitarea confruntării punctelor de vedere politice în determinarea alegerilor publice. Ar
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dispar în fața regiunii urbane"99. Nu există politici de dezvoltare regională sau de amenajare teritorială care să nu caute sprijin în polii de creștere. În practică, este vorba de favorizarea "metropolelor regionale de echilibru" capabile să antreneze dezvoltarea regiunii lor. Emergența acestor metropole trebuia să revigoreze armătura urbană a Franței. Această operațiune a "constat în alegerea orașelor bine plasate pentru a echilibra influența Parisului, apoi în aflarea mijloacelor de acțiune care permit dezvoltarea în aceste orașe a funcțiilor care vor asigura
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rezuma Henri Lefebvre -, departe de a favoriza legăturile de vecinătate și sociabilitate, le-a distrus"196. Într-un articol devenit de referință, Jean-Claude Chamboredon și Madeleine Lemaire au elaborat, în 1970, o critică a lucrărilor "sociologice" care plecau de la ipoteza emergenței în marile ansambluri a unei noi societăți structurate de cultura de masă care avea să atenueze diferențele dintre clase. Ei au arătat că proximitatea spațială a unei populații eterogene, "preconstituită" prin reguli de distribuire a locuințelor, a fost departe de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
profesiunilor socioeducative va antrena profesionalizarea definitivă a animației socio-culturale urbane 259. Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale Vestitorii Educației populare nu văd profesionalizarea în domeniu ca pe ceva făcut la repezeală. Scopul animatorilor profesioniști era acela de a favoriza emergența unei elite în cadrul populației noi a marilor ansambluri, animând localul în același timp cu construcția imobilelor și a locuințelor. Acești profesioniști trebuiau să învețe locuitorii să-și exprime nevoile. Din momentul în care locuitorii se arătau capabili să-și ia
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
explicitat în declarațiile directorului acțiunii culturale a epocii. Echipamentul cultural al Franței trebuia să permită democrației să reziste efectelor vătămătoare ale propagandei subversive a societății de masă și acaparării noii vieți politice de către vechii notabili. Acțiunea culturală viza explicit 261 emergența unei noi clase de notabili "culturali", capabili nu numai să aplice politicile înaltei administrații, ci și să dea dovadă de inițiativă. Fenomenul apare flagrant în conflictele care opun notabilii și Casele Tineretului și Culturii. În aceste dispute, încă din 1968
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și urbanizării 271. Atunci apare discursul care face din comună o entitate substanțială, nu ultima piesă a decupajului teritorial"272. Totuși, în contextul în care consistența puterii statale 273 asupra urbanului contrasta cu caracterul insesizabil al punerii sale în practică, emergența acestei noi puteri locale ridica întrebarea dacă ea putea inaugura o adevărată dezbatere asupra politicii urbane. În loc să impună sau să opună orientări posibile ale guvernării orașului, noii actori urbani s-au lăsat în voia luptelor pentru putere sau pentru păstrarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
loc care, pe de o parte, încă nu e structurat de votul universal și, pe de alta, scapă birocrației verticale a statului sunt învestite cu speranța de schimbare"276. În anii 1970, "asocierea" a câștigat titlul de noblețe politică odată cu emergența asociațiilor contestatare de tip nou, care în domeniul urban respingeau urbanizarea decretată de sus. Desigur, majoritatea asociațiilor rămâneau cel mai adesea strict gestionare, limitându-și misiunea la animarea anumitor sectoare ale vieții sociale, fără să-și asume o funcție critică
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
marketing, miza fiind vinderea cât mai profitabilă a teritoriului. Analogia între întreprinderi și orașe trebuie însă limitată. Dacă întreprinderile au concediat adesea masiv pentru a câștiga în competitivitate, populația "supranumerică"309 devine o problemă nevralgică pentru orașe. La proba concurenței, emergența orașului-strateg O concepție lărgită despre intervenția economică a comunelor De fapt, descentralizarea nu a creat concurența între orașe, ci le-a pus pe acestea într-o competiție fără sfârșit pentru atragerea întreprinderilor care oferă locuri de muncă și beneficii bănești
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în dezvoltarea economică. Însă ar trebui, pentru a aprecia acest elan, să nu ne luăm doar după textele legislative, rubrica "intervenții economice". Formal, intervențiile economice ale comunelor nu depășeau, în 1985, 1 % din bugetul lor316. În practică însă, se remarcă emergența unor politici globale de dezvoltare economică ale căror elemente nu răspund posturilor bugetare specifice. Intervenția economică nu se mai disociază acum de campaniile de marketing teritorial, de operațiile culturale de prestigiu, de investițiile comerciale, de programele de renovare urbană, care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a prăbușit odată cu alegerile locale din 1983. Fără îndoială, alegătorii marilor ansambluri au votat în majoritate cu stânga, însă s-a înregistrat o scădere semnificativă a celor înscriși pe listele electorale, o creștere a absenteismului 382 și, în același timp, emergența votului de extremă dreaptă. Marile ansambluri pierd această rentabilitate electorală care explica o parte din îngăduințele față de gestionarea HLM. Acestea devin acum "o sursă de probleme pentru municipalitățile care le găzduiesc, ca și o creștere a propagandei de dreapta, care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
radicale care afectează ceea ce ne reprezentăm că ar fi "un oraș". Ele ilustrează acuitatea acestei probleme politice caracteristice democrațiilor moderne: găsirea acelor modalități de comunicare între guvernanți și guvernați care ar putea împăca eficiența deciziei politice cu respectarea suveranității populare. Emergența unei guvernări urbane Intervenția crescândă a marilor grupuri de servicii urbane Identificarea noilor forme de guvernare urbană necesită parteneriatul public-privat asociat emergenței marilor grupuri industriale implicate în serviciile urbane. Implicarea operatorilor privați în conceperea, realizarea și gestionarea anumitor politici urbane
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
modalități de comunicare între guvernanți și guvernați care ar putea împăca eficiența deciziei politice cu respectarea suveranității populare. Emergența unei guvernări urbane Intervenția crescândă a marilor grupuri de servicii urbane Identificarea noilor forme de guvernare urbană necesită parteneriatul public-privat asociat emergenței marilor grupuri industriale implicate în serviciile urbane. Implicarea operatorilor privați în conceperea, realizarea și gestionarea anumitor politici urbane s-a intensificat și a devenit mai vizibilă 409 de când cu descentralizarea, dar ea datează de mai bine de un secol. Marile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe care marile grupuri îl refuză pentru a privilegia "piețele negociabile"446. Aceste negocieri sunt adesea rapide și secrete. Există însă analiști ai politicilor publice care nu împărtășesc opinia că aceste contracte lichidează serviciul public, ci disting aici mai degrabă emergența unui nou mod de reglare a puterii locale. Acesta, mai complex decât "reglarea încrucișată" a puterii periferice, ar poziționa orașul ca "autoritate organizatoare delegantă" a politicilor concepute la primărie. Gestionarea delegată nu semnifică abandonarea competențelor sugerată de accepțiunea termenului de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu caracter asociativ. Sylvain Petitet este de părere că, de-a lungul anilor 1980, raporturile dintre comună și asociații s-au transformat radical în jurul acestei chestiuni a gestiunii serviciilor publice locale. Mediul asociativ "nu mai este considerat un loc de emergență pentru inițiativele locale, care sunt încurajate, urmate și controlate destul de informal (prin prezența aleșilor în sânul asociațiilor), ci un veritabil partener răspunzător de producția de servicii publice locale căruia i se poate reproșa lipsa de profesionalism, dacă este cazul. Astfel
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
452, ridică întrebarea dacă în cadrul constituirii unui monopol există "și alte mijloace de a evita explozia prețurilor decât de a încredința autorităților publice mijloacele de a o controla"453. Democrația locală se acomodează greu cu profesionalizarea administrării orașului, care însoțește emergența guvernării urbane. Personalizarea (mediatică, dacă-i posibil) a puterii primarului, caracterul din ce în ce mai tehnic al administrării urbane și complexitatea sistemelor acțiunilor municipale (adesea contingente și determinate de problema de rezolvat) dau naștere la nivel local unor nemulțumiri asemănătoare celor iscate în jurul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de o supra-reprezentare rurală și de o strânsă complicitate între prefect și notabili 492. Finalitatea acestor proiecte moderniste de reformă a colectivităților locale evidenția cu precădere căutarea scalelor pertinente susceptibile mai curând să înlocuiască acțiunea statului, decât să incite la emergența unor veritabile contraputeri locale. Prizonieri ai unui cadru prea îngust pentru ambițiile lor, primarii marilor orașe au încercat, cu dificultate, încă din anii 1970, să joace un rol federator în cadrul aglomerației lor. Astăzi, în prelungirea unei "interco-munalități a proiectului", intens
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
clare simptome ale unei societăți în care, chiar dacă asigură o relație fizică a cetățenilor și teritoriilor, regulile comune nu mai sunt împărtășite. În inima acestei noi probleme urbane, "cercul închis devine un principiu de dezorganizare a societății"533. Asistăm la emergența unui "oraș cu trei viteze", separate unele de altele: gentrificații noilor cartiere șic, pavilionarii unui periurban din ce în ce mai extins și marea majoritate a populației de origine imigrantă din cartiere sensibile. Aceste "fracturi urbane" distrug continuitatea socială și spațială a orașului industrial
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
produsă de utopia asociativă / 192 Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării rolului primarului / 198 Partea a treia Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății / 205 Capitolul 5. Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane / 207 La proba concurenței, emergența orașului-strateg / 211 O concepție lărgită despre intervenția economică a comunelor / 211 Licăririle și momelile comunicării / 215 De la planificarea urbană la proiectul orașului: dificila căutare a unei coerențe politice / 220 Marea frică de săraci și de imigranți / 226 Situația locuințelor gospodăriilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
căutare a unei coerențe politice / 220 Marea frică de săraci și de imigranți / 226 Situația locuințelor gospodăriilor modeste / 226 Politici de excludere a populațiilor indezirabile / 233 Carențele politice ale dreptului la locuință / 237 Capitolul 6. Conducerea orașului, republica și democrația Emergența unei guvernări urbane / 244 Intervenția crescândă a marilor grupuri de servicii urbane / 244 Primarul antreprenor politic? / 252 Democrația supusă riscului guvernării urbane / 255 Profesionalizarea gestionării urbane: eficacitatea pusă în pericol de depolitizare și corupție / 255 Punerea în scenă a democratizării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]