1,706 matches
-
spus că "cei doi membri ai Ambasadei nu au făcut nimic pe linia activităților politico-diplomatice și economice, că nu aveau relații... A afirmat că în perioada cât a lucrat la Ambasada din Chile a reușit să realizeze unele acțiuni cu emigrația română, căreia, conform afirmațiilor sale, nu i se acordase nici o atenție în ultimii ani... Arăta că a realizat aceste acțiuni în special pentru a depista membri ai emigrației care au posibilități să contribuie la dezvoltarea relațiilor economice dintre România și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
lucrat la Ambasada din Chile a reușit să realizeze unele acțiuni cu emigrația română, căreia, conform afirmațiilor sale, nu i se acordase nici o atenție în ultimii ani... Arăta că a realizat aceste acțiuni în special pentru a depista membri ai emigrației care au posibilități să contribuie la dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Chile și a-i atrage în realizarea unor astfel de afaceri comerciale... N.B. Sursa "Fănică" a furnizat materialul în baza instructajului primit. Alin Săvescu, secretar I în cadrul DRV
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Sursa "Fănică" a furnizat materialul în baza instructajului primit. Alin Săvescu, secretar I în cadrul DRV din MAE, a fost semnalat de UM 0195 cu comportări necorespunzătoare în timp ce se afla la post în Chile și în special cu relații neprincipiale cu emigrația română. Aspectele relatate de sursă verifică parțial semnalările UM 0195. Sursa a fost instruită ca în discuțiile cu Săvescu Alin să obțină noi date cu privire la activitatea acestuia în Chile... Săvescu Alin va fi luat în verificări complexe. Căpitan Nica A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
acestuia au întreținut relații particulare cu cetățenii chilieni de origine română Nicolas și Sandu, de care au fost invitați în repetate rânduri la restaurant sau acasă la aceștia.( NB: Bravo lor, dacă au reușit să-și apropie persoane din rândul emigrației, aceasta fiind una din sarcinile unui diplomat român. Ceilalți "diplomați ai ambasadei" nu beneficiau de atare relații, întrucât nu le cultivaseră și, prin felul de a gândi, a se comporta, a discuta, nici nu prezentau pentru emigrația română din Chile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
persoane din rândul emigrației, aceasta fiind una din sarcinile unui diplomat român. Ceilalți "diplomați ai ambasadei" nu beneficiau de atare relații, întrucât nu le cultivaseră și, prin felul de a gândi, a se comporta, a discuta, nici nu prezentau pentru emigrația română din Chile interes.) soții Săvescu obișnuiau să frecventeze cu regularitate restaurantul lui Sandu, unde consumația era gratuită, stând de dimineață până seara. De asemenea, sus-numiții mergeau cu regularitate în vizită la familia V... (NB: Nu știu cum Sandu, un evreu român
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nu știu dacă acesta era Imnul Cooperativei, dar era o deviză folosită nu numai în "Bărbierul din Sevilla", ci și de cooperatorii cu ochi albaștri, ca șoferul subsemnatului. În afară de cunoscutele "variațiuni" cu relațiile neprincipiale, cu acțiunile protocolare cu persoane din emigrație, cu cadouri primite..., Don Basilio, respectiv șoferul..., mai introduce două noi și inedite "capete de acuzare": în unele situații, Săvescu A. pleacă în excursii cu soția (ex. la 15 octombrie a fost la Ligua și Valparaiso în interes personal) și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
au", incluzându-mă și pe mine la câștig, în loc de singularul... "a" câștigat!) Și acum o găselniță de tot hazul a lui Don Basilio de la Institutul din Salcia: Întrucât Săvescu și soția erau invitați, la sfârșit de săptămână, de membri ai emigrației, acasă la aceștia sau la restaurant, uneori deplasarea efectuându-se cu mașinile acestora având ca motiv că după orele de program și mai ales la sfârșit de săptămână șoferul ambasadei era deja "în Nirvana", deci "nefolosibil", șoferul a raportat "colectorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
din Salcia, cu care "întrețineam statistici particulare" (Decriptând "Codul lui Da Vinci" de la UM 0544, cred că e vorba de evrei originari din România, stabiliți la Santiago, cu care cultivam relații ce se înscriau în recomandările MAE privind raporturile cu emigrația de menționat că Nicolas nu era "de origine făgărășană", ci "pursânge" român din Târgoviște!) și la alte persoane, inclusiv șoferului și soției sale, care "nu dădeau bine" din nici un punct de vedere cu locurile și persoanele unde eram noi invitați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
vrut foarte mult să-l vadă pe el, deoarece nu se știe cum trece vremea... ...transmite salutări lui Alin. Redactat de Lt. col. C. Gr. 19.VI.87 În josul Notei apare o "explicație": "Este o legătură a familiei Săvescu din rândul emigrației din Chile"! Aprob pozitiv, vorba lui Conu Iancu! Cu fiecare filă a Dosarului descopăr lucruri noi și minunate, ca un copil care face primii pași (sau ca Alice în țara minunilor-hidoase): Cum un Lt. col. era de serviciu la "Cabinetul ORL
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
s-a ocupat de încheierea și derularea contractului încheiat cu firma Dr. L... Din verificările efectuate a rezultat că... în perioada 1973-1978 a fost la post în Chile, ocazie în care a fost semnalat că a întreținut relații neoficiale cu emigrația din Chile, cât și cu persoane semnalate a fi în slujba unor servicii de informații. Pentru a stabili dacă Săvescu Alin a fost racolat cu ocazia aflării sale la post, precum și a stabilirii naturii relațiilor cu proprietarul firmei Dr L.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
tinerețe, aveam să călătoresc în misiuni diplomatice în SUA, Canada, Franța, Germania, Spania, Olanda, Italia, Austria, Suedia, Danemarca, Polonia, Ungaria, Republica Moldova, Albania, Bulgaria, Israel..., unde am negociat Acorduri și Programe de colaborare cultural-științifică, am stabilit punți noi de dialog cu emigrația românească și am inaugurat, alături de înalte oficialități, Institute Culturale. Deci "Moira", cum îi spuneau vechii greci, "soarta", avea să fie generoasă cu mine, ajutându-mă să refac de astă dată cu fruntea sus și plin de bucurie și satisfacție Via
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
-mă să refac de astă dată cu fruntea sus și plin de bucurie și satisfacție Via Dolorosa Drumul durerii, revenind în Ministerul Afacerilor Externe, călătorind în repetate rânduri la Santiago (unde aveam să mă reîntâlnesc cu vechile cunoștințe din "dușmănoasa emigrație"), trăind și lucrând ca diplomat ani buni la Rio de Janeiro și Madrid trimis în calitate de "consilier-observator" al Președinției Spaniei la UE, în perioada 1995-1996... Pensionându-mă în 2005, la "68 de primăveri" și după 43 de ani "în câmpul muncii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nepotul unui celebru director, Gheorghe Mazăre. Folosit la cârpitul golurilor didactice, Sașa preda de toate, permanent având câte o dirigenție. Se și străduia să-și merite locul, ducând muncă de lămurire cu copiii de evrei, să nu depună actele pentru emigrație; încerca să zugrăvească în colori sumbre situația din Israel și în una roz pe cea de la noi. Strădanie zadarnică, căci nu copiii, ci familiile hotărau plecarea. Unul dintre colegii lui Labiș, Groper, îi ripostase într-un catren: Ei și ci
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și o dorință sinceră de a trăi în pace cu toată lumea, care îl animă pe omul de rînd italian, erau încă mai puternice și în măsură să reziste chemărilor zgomotoase ale conducătorilor pe drumuri greșite. Dar după legile restrictive privind emigrația în Statele Unite cauză primordială a problemelor cu care erau confruntate economiile germană și italienă, și pregăteau convulsiile care au adus, în mare măsură, catastrofa din 1939 o neliniște tot mai mare agita spiritele în Italia, unde natalitatea mereu crescîndă și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pot să pară prea riguros derivate din idealismul german, deși n-au nici o legătură cu el și sunt venite de-a dreptul de la Mazzini și mazzinieni, de la Cantù de pildă, pe care Bălcescu îl citează. Ele erau locuri comune ale emigrației. Însă Mazzini combina, e adevărat, propoziții enciclopediste și vichiene cu altele caracteristice spiritualismului german, dîndu-le un ton sacerdotal creștin. În umbra acestei filozofii de carbonari mesianici, Bălcescu admitea răsturnarea civilizației după Hristos. De aci încolo ea se întemeia pe "principiul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
doctorului V. Vineș, în Adevărul, ziar de direcție în epocă. Nu găsim textul autentic, din 27 iunie 1933 (trimitere greșită în „Bibliografia Eminescu”) dar îl preluăm din ziarul America, foaie a românilor din Cleveland, S.U.A. (un ziar foarte elegant al emigrației, extrem de atent la ce se petrece în țară) care, la 6 septembrie 1933, îl retipărește. Textul românilor americani se cheamă „Cum a murit Eminescu” și este următorul: „Fel de fel de versiuni au circulat până acum asupra cauzelor morții lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Anii tinereții, îngr. Ion Manea, Berkeley (SUA), 1991; Rapsodii de vacanță. Călătorie în America de Sud, pref. Constantin Mihăescu, București, 2002; Rapsodii de vacanță. Călătorie în Italia, pref. Constantin Mihăescu, București, 2003. Repere bibliografice: Sasu, Dicț. scriit. SUA, 292-293; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 324; Manolescu, Enciclopedia, 686-687. L. Cr.
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
care, apoi, în străinătate, uită de țară, ba își schimbă și numele, fac tot ce e posibil pentru a uita de țară. Pe aceștia îi sprijiniți dvs.? De ce? Aveți dvs., din acești fericiți care au scăpat de iadul comunist, o emigrație unită, un punct de sprijin al țării din exterior? Dvs. Înșivă și colaboratorii dvs. au spus-o în repetate rânduri că nu, și așa este. Nu pot să vă oblig, dar emisiunea dvs. România și drepturile omului, dacă este oferită
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în voiaj cu defecțiuni la bord care-i periclitau existența, fără reparații și, după câteva ore, la bordul navei a avut loc o explozie și apoi alta și astfel de a fost pierdută nava Unirea... Scrisoare despre 12 candidați la emigrație, primăvara 1983, difuzată la 10 aprilie 1983 Domnule Vlad Georgescu, Dorim să vă aducem la cunoștință amănunte foarte importante privitoare la grupul celor 12 persoane arestate în perioada 30 aprilie-8 iunie 1982, în legătură cu apelul întocmit în luna martie 1982 în cadrul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
greu de recunoscut și să rămână nepedepsit. El coordonează asuprirea, maltratările și persecuțiile împotriva preotului Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Mihai Botez, Dorin Tudoran, dr. Cană, Gheorghe Brașoveanu, Iuga Dumitru și Radu Filipescu. Securitatea stipendiază pe Michael Titus și pe alții aflați în emigrație care scriu că în România au loc inundații cu lapte și miere de Scornicești, iar oponenții au înnebunit iremediabil de prea mult bine. Acești aliați obiectivi ai regimului nu cunosc teroarea declanșată de Nicolae Ceaușescu prin înscenări, pseudoprocese și condamnări
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
aceste recuperări îmbogățesc semnificativ reliefurile literaturii scrise mai întâi în țară, instituindu-se și ca un act de restituție morală. Cărțile lui F. se sprijină documentar pe informații adunate cu multă stăruință în biblioteci și în întâlniri cu scriitorii din emigrație. Acest tip de cercetare este promovat și în Resemnarea Cavalerilor (2002), realizată în colaborare cu Ileana Corbea. Cele zece interviuri, cu Constantin Amăriuței, Theodor Cazaban, Adriana Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, L. M. Arcade, Nicu Caranica, Al. Ciorănescu, Dan Petrașincu
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
a salvat spiritual și moral de comunism”. De profil și cu finalitate similare, Convorbiri prin timp (2003, în colaborare cu Ileana Corbea) întregește seria „biografiilor posibile”. Structurat pe tiparul interviului, privind opinii, atitudini, opere și scriitori din țară sau din emigrație, în viață (Pavel Chihaia, Barbu Brezianu, Adrian Marino, Paul Goma, Gheorghe Grigurcu, Al. Paleologu, Octavian Paler, N. Stroescu-Stînișoară ș.a.) ori dispăruți (Adolf Armbruster, Vasile Băncilă, Ion Caraion, Ștefan Aug. Doinaș, Anton Dumitriu, Radu Tudoran, Mircea Zaciu, I. Negoițescu ș.a.), volumul
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
care ocupantul străin - ajutat de uneltele din țară - încearcă să înăbușe elementul național din cultura românească, vom stărui asupra dreptului imprescriptibil al culturii noastre de a fi românească.” Și, mai departe, observând „o sovietizare culturală” și remarcând incapacitatea firească a emigrației, ce „nu poate crea valori culturale care să înlocuiască lenta elaborare a culturii naționale a unui popor”, se precizează sarcinile ce îi revin revistei, menite „să contribuie la păstrarea valorilor existente și la pregătirea celor de mâine”. Cele patru numere
GANDURI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287155_a_288484]
-
Din programul revistei, expus într-un Cuvânt înainte, se reține: „Inițiatorii [...] țin să mărturisească, înainte de orice, o atitudine pe care ei ar vrea s-o fixeze ca îndreptar al scrisului lor. Această atitudine constă în aceea că ei consideră fenomenul emigrației drept o atitudine spiritualmente stearpă. Elitele intelectuale românești constituie, pe măsura autenticității lor, nu simple mănunchiuri sau individualități, deplasate din spațiul lor normal de creație în spirit, ci adevărate frânturi de țară, reprezentând întreg universul românesc, am putea spune un
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
traduceri la mai multe periodice, între care „Adevărul literar și artistic”, „Basarabia”, „Cugetul românesc”, „Cuvântul”, „Dreptatea” (Chișinău), „Flacăra”, „Gândirea”, „Hiena”, „Sfatul țării” (Chișinău), „Țara noastră”, „Universul”, „Viața românească” ș.a. Spre sfârșitul anului 1924 pleacă la Paris, unde scrie în ziarele emigrației ruse și conduce un ziar propriu. Moare la doar 39 de ani, în spitalul St. Louis din Paris. Nichifor Crainic, sprijinit de Octavian Goga, întreprinde demersurile necesare pentru ca trupul lui D. să fie adus și reînhumat la Chișinău, potrivit dorinței
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]