4,229 matches
-
Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, studiu introductiv de Lucia Berdan, Iași, Editura Polirom, 1996, indicele (p. 458): armăsar ~, câine ~. ficat ~, găină ~, noatin ~, ochi negri ~, pisică neagră ~, puică neagră ~, semn ~. 126. Émile Lotbé, loc. cit. Vezi și Dicționar enciclopedic ilustrat, București, Editura Cartier, 1999, p. 628. Culoarea de doliu a voievozilor era roșul. 127. Ivan Evseev, Enciclopedia ..., p. 310. Contribuțiile sunt numeroase. Citez (după Thomas Lüttenberg, La Veuve était en soie. L’habit des veuves et la construction de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vezi Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 477). 155. Vezi Ștefan D. Grecianu, op. cit., p. 293-294. 156. Vezi, S. B. Dașkov, Dicționar de împărați bizantini, traducere de Viorica Onofrei, și Dorin Onofrei, București, Editura enciclopedică, 1999, p. 104, 179-182, 202-203. 157. Alice-Mary Talbot, Femeia, în Omul bizantin, volum coordonat de Guglielmo Cavallo, traducere de Ion Mircea, postfață de Claudia Tița-Mircea, Iași, Editura Polirom, 2000, p. 150. Vezi și Eurico Valdo Maltese, Dimensione bizantine. Donne, angeli
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bizantin, volum coordonat de Guglielmo Cavallo, traducere de Ion Mircea, postfață de Claudia Tița-Mircea, Iași, Editura Polirom, 2000, p. 150. Vezi și Eurico Valdo Maltese, Dimensione bizantine. Donne, angeli e demoni vel Medioevo greco, Torino, Paravia, 1995. 158. Vezi Dizionaria Enciclopedico Italiano, vol. XII, Roma, 1970, p. 654. 159. Vezi Joëlle Beaucamp, Le statut de la femme à Byzance (IV-e - VII-e siècle), vol. II, Paris, 1992, p. 172-175. 160. Alice-Mary Talbot, în Omul bizantin, [vers. rom.], p. 151. Comițând - zisese Fericitul Augustin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
op. cit., vol. I, p. 555. 219. în Trecute vieți de doamne și domnițe, vol. I, 220. Vezi Nicolae Stoicescu, Note și comentarii, la A.D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană, ediția a IV-a, vol. II, București Editura științifică și enciclopedică, 1986, p. 467, nota 10. 221. Vezi Al. Alexianu, op. cit., vol. I, p. 189. 222. Constantin Razachevici, op. cit., vol. I, p. 192. 223. A. D. Xenopol, op. cit., vol. II, p. 407. 224. Constantin C.Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor, vol
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
221. Vezi Al. Alexianu, op. cit., vol. I, p. 189. 222. Constantin Razachevici, op. cit., vol. I, p. 192. 223. A. D. Xenopol, op. cit., vol. II, p. 407. 224. Constantin C.Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. II, București, Editura științifică și enciclopedică, 1976, p. 206, 233. 225. Vezi A. D. Xenopol, op. cit., vol. II, p. 398. 226. Vezi și 19 Sfinții Apostoli, 54 Trulan și canoanele 23, 68, 76, 78, 87 ale Sfântului Vasile cel Mare. 227. Vezi Pravila bisericească numită mică, tipărită
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în călători străini ..., vol. II, p. 384). 230. Inscripțiile medievale ale României. Orașul București, vol. I., p. 700; vezi și Constantin Rezachevici, Cronologia ..., vol. I, p. 691-692. 231. Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, București, Editura științifică și enciclopedică, 1977, p. 113. 232. Vezi Philippe Ariés, Georges Duby, Istoria vieții private, [vers. rom.], vol. III, București, Editura Meridiane 1995, p și urm. Codurile de legi, în vigoare în Veacul de Mijloc, acordau și ele o deosebită atenție acestei probleme
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Indicele numelor de locuri, volum întocmit de Alexandru I. Goanță, Editura Academiei Române, București, 1990, p. 26. 411. Op. cit., p. 270. 412. Ibidem, pp. 222, 271, 167, 168. 413. Vezi Iorgu Iordan, Dicționar al numelor de familie românești, Editura științifică și enciclopedică, București, 1983, pp. 12, 481. 414. Vezi Iuliu A. Zanne, Proverbele Românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, vol. IV, Socec, București, 1900, pp. 403, 443, 677, 678 (vădană, p. 675, văduviță, p. 679). 415. Iuliu A. Zanne
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
79, 87, 96, 125 (surse citate la Șarolta Solcan, Femeile..., p. 261, notele 5-10. 428. Șarolta Solcan, op. cit., p. 265. în articolul din revista „Cultura” este vorba de Gabriel Báthori. 429. în Călători străini..., vol. VIII, București, Editura științifică și enciclopedică, p. 216; vezi și Șarolta Solcan, op. cit., p. 265. 430. I. Crăciun, Cronicarul Szamosközy și însemnările lui privitoare la români. 1566-1608, Cluj, 1928, p. 128; Șarolta Solcan, op. cit., p. 263. 431. Artur Gorovei, op. cit., p. 69 (cap. „Cununie”). 432. Ibidem
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Alba-Iulia, 1991, pp. 39, 43, 51. 507. Vezi Vasile Grecu, Cărți de pictură bisericească bizantină, p. 295. Manualul din care am citat este din 1805, dar reproduce modele vechi. 508. Călători străini despre țările Române, vol. VIII, Editura științifică și enciclopedică, București, 1983, p. 202. 509. Vezi Violeta Barbu, op. cit., p. 208. 510. Monica Breazu, „Studiu epigrafic”, în Pagini de veche artă românească, vol. V, București, 1985, p. 46; Dan Horia Mazilu, O istorie a blestemului, p. 396. 511. Violeta Barbu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Breazu, „Studiu epigrafic”, în Pagini de veche artă românească, vol. V, București, 1985, p. 46; Dan Horia Mazilu, O istorie a blestemului, p. 396. 511. Violeta Barbu, op. cit., p. 203. 512. Vezi Mircea Eliade, Mituri, vise și mistere, Editura Univers enciclopedic, București, 1998; Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991; Ioan Petru Culianu, Călătorii în lumea de dincolo, Editura Nemira, București, 1990; Georges Minois, Istoria Infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998. 513. Vezi Codex Sturdzanus, în Cuvente den bătrâni, tomul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se mândresc cu cunoașterea buruienilor și a virtuților lor, astfel încât la o boală știu cum să le folosescă, și chiar și în ciuda medicului, asupra căruia aruncă apoi toată vina, dacă bolnavul moare” (în Călători străini..., vol. VIII, Editura științifică și enciclopedică, București, 1983, p. 379). 544. Ibidem, vol. II, p. 416 (notă a francezului Jean de Saulx de la începutul secolului al XVII-lea); vezi și Nicolae Iorga, Medici și medicină în trecutul românesc, București, Tipografia „Cultura neamului românesc”, 1919. 545. Șarolta
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fișierele” sunt prin definiție înșiruiri de astfel de fragmente, literatura lui e totodată unificabilă într-un (virtual) ansamblu coerent și totalizant, o ambițioasă summa. Mai întâi, Dicționar onomastic parodiază, prin dispunerea textului și principiul de ordonare ales, lucrările lexicografice sau enciclopedice „serioase”: cuprinde nume de persoane, ordonate alfabetic și însoțite, fiecare, de o fișă caracterologică pretins „tipică” pentru purtătorii acelor nume. Procedeul permite desfășurarea neîngrădită a fanteziei, subiectivității, ironiei, „travaliului scriptural”. „Fișele” sau „articolele” pseudodicționarului pot avea de la câteva cuvinte (uneori
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Paris, 1975. 20. Charmont, F. L’humanisme ei l’homme. Ed. Spes, Paris, 1934. 21. Chevalier, J. La vie morale et l’au dela. Flammarion, Paris, 1938. 22. Cicero, M. T. Despre supremul bine și supremul rău. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983. 23. Damaye, H. Psychiatrie et civilisation. F. Alean, Paris, 1934. 24. De Beauvoir, S. La veillesse. Gallimard, Paris, 1970. 25. Delay, J. și Pichot, P. Abrege de psychologie. Masson, Paris, 1969. 26. Deploige, S. Le conflit de la morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
PUF, Paris, 1948. 47. Jankélévitch, V. Traité des vertus. Ed. Bordas, Paris, 1949. 48. Jankélévitch, V. Du mensonge. Ed. Confluences, Paris, 1942. 49. Jankélévitch, V. Le pur et l’impur. Flammarion, Paris, 1955. 50. Jankélévitch, V. Ireversibilul și nostalgia. Univers Enciclopedic, București, 1998. 51. Jankélévitch, V. La mauvaise conscience. Aubier, Paris. 52. Jaspers, K. Philosophie. Springer, Berlin, 1986. 53. Jaspers, K. Psychologie der Weltanschauungen Springer, Berlin, 1960. 54. Jaspers, K. La culpabilité allemande. Ed. du Minuit, Paris, 1948. 55. Kant, I.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care era foarte bolnav. Kannobin este situat pe o costișă; privind de aici În vale, o frumoasă priveliște se deschide dinaintea ochilor. Acesta nu este nicidecum un oraș, după cum se spune În mod eronat În a doua ediție a Dicționarului enciclopedic francez, fiind vorba doar de o comunitate monahală. Există un obicei curios În această țară și, de altminteri, În cele mai multe regiuni ale Asiei. Medicul chemat să Îngrijească un bolnav trebuie mai Întâi să negocieze prețul serviciilor sale; de Îndată ce s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nu e cunoscută Însă lui Yule și Burnell. Pentru terminologia botanică, am consultat și A.E.Vines, N. Rees, Plant and Animal Biology, Pitman Publishing, London etc., 19724 (abreviată Vines-Rees), și C. Váczy, Lexicon botanicum polyglottum (latino-dacoromanico-anglico-grmanico-gallico-hungarico-rossicum), Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1980 (Lexicon botanicum). 2. Diferite alte adresări apar În corespondența trimisă revistelor de expresie germană din Brașov sau București; cf. Johann Martin Honigberger, „Briefe”, Satellit des Siebenburgischer Wochenblattes, nr. 12 și 33 din 1850. Alte referințe În articolul celebrului
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
către Poartă de a avea o flotilă comercială proprie pe Dunăre, și care data tocmai din 1815, fusese respinsă; cf. Nicolae Bârdeanu, Dan Nicolaescu, Contribuții la istoria marinei române. I. Din cele mai vechi timpuri până la 1918, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1979, pp. 106-109. 63. Unele furtuni și naufragii nocturne din epocă, preluate În relatări mai mult sau mai puțin literare, par să constituie un fel de arhetip Întâmplător. Multe asemănări cu descrierea primei aventuri a lui Honigberger se vor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de Caraka (scr. hiògu), tocmai pentru că e probabil să fi trăit În aceeași regiune cu două milenii Înainte (G.J. Meulenbeld, HIML 1999, IA, p. 100). Ùoăa, ministru de Finanțe (la 1573-1599) al lui Akbar și autor al unui impunător tratat enciclopedic (inclusiv medical, În care apar și plante menționate de Honigberger), se născuse la Lahore. 290. În original: copperas. Cf. US Dispensatory, p. 1192. 291. Contaminare Între sensul ceremoniei rituale hinduse și cel al invocațiilor către diferitele divinități. 292. Termenul panjabi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pref. trad., București, 1992 (în colaborare cu Barbu Slușanschi); Georges Dumézil, Mit și epopee, București, 1993 (în colaborare cu Francisca Băltăceanu și Gabriela Creția); Homer, Odiseea, îngr. și postfața trad., București, 1997, Iliada, îngr. și postfața trad., București, 1998; Dicționar enciclopedic al Bibliei, București, 1999; Vergiliu, Eneida, introd. trad., București, 2000. Ediții: Dimitrie Cantemir, Incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae, pref. Virgil Cândea, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Ilieș Câmpeanu, Vocația sintezei - „mit și epopee”, „Dilema”, 1994, 57; Miruna Mureșanu, Actualitatea capodoperei, „Universul
SLUSANSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
ajunge să elaboreze cărți de structură complexă, cum sunt Civilizația japoneză tradițională (1984) și Dicționar de literatură japoneză (1994), volume care depășesc simplul interes exotic, autorul instruindu-și potențialii cititori cu o informație densă, distribuită în capitole riguros delimitate. Prezentarea enciclopedică predomină în prima lucrare, civilizația tradițională medievală - prelungită până la restaurația imperială din 1868, care va marca, de altminteri, începutul modernizării totale a Japoniei - fiind analizată pe multe paliere: mitologie, religie, valorile tradiției (datini, morală, legislație, familie), limba vorbită și scrisă
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
suicides, Calmann-Levy, Paris, 1975. Balint, M.; Balint, E., Téchniques psycho-thérapeutiques en médecine, Payot, Paris, 1970. Balint, M., Le médecin, son malade et la maladie, Payot, Paris, 1972. Banciu, D.; Rădulescu, S.; Voicu, M., Introducere în sociologia devianței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Banu, G., „Certificatul medical prenupțial”, în Rev. Ig. Soc., 5, 1936. Banu, G., „Eugenia poporului românesc”, în Rev. Ig. Soc., 11.12, 1941. Banu, G., „Eugenie, ereditate, rasă”, în Mari probleme de medicină socială, București, 1938. Banu, G.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale întreprinderii. Criteriile de apreciere a performanțelor economico- financiare impun o definire a conceptului de performanță. Dicționarul Larousse definește performanța ca fiind „un rezultat obținut într-o probă sportivă sau o realizare deosebită într-un domeniu de activitate.” Micul dicționar enciclopedic dă conceptului de performanță o interpretare similară, identificându-l pe acesta cu „un rezultat prestigios obținut de un sportiv sau de o echipă” și respectiv, cu „o realizare deosebită într-un domeniu de activitate practică”. Transpus în domeniul gestiunii firmei
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
a împiedicat această căsătorie, a trimis-o pe Regina Elisabeta la Neuwied într-un exil de doi ani. Ferdinand a fost și el trimis din țară la fel ca și Elena Văcărescu.<footnote Ioan Scurtu, Criza Dinastică din România, Ed. Enciclopedică, Buc., 1996, p. 33 footnote> Se pare că evenimentul cu Elena Văcărescu, precum și exilarea Măriei Sale, o marcaseră mai mult decât ar fi vrut ea să se vadă.<footnote Regina Elisabeta a devenit mai tăcută, mai retrasă. Va participa în continuare
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
redactor la Editura Politică, din 1956 șef de serviciu și director științific al Bibliotecii Centrale de Stat, din 1960 director al Editurii pentru Literatura Univesală, din 1962 director general al Centralei Editurilor și Difuzării Cărții, iar din 1969 al Editurii Enciclopedice Române. Începând cu 1971 devine funcționar în Ministerul de Externe, în 1983 trecând redactor-șef la revista „Cooperația în România”. Debutează în 1946 la „Menuet”, revista Colegiului „Carol I”, iar editorial în 1960 cu o traducere din Mark Twain. Prima
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
reflectat preocupările legate de Enciclopedia română, care începuse să apară sub auspiciile societății. Acțiunile Societății pentru Fond de Teatru Român sunt, de asemenea, popularizate. Profilul revistei este, astfel, cel de cronică a activității Astrei și de publicație având un caracter enciclopedic. Apar articole de economie (datorate agronomilor Ștefan Pop și Ion Ionescu de la Brad), de medicină (Pavel Vasici), pedagogie, știință popularizată (G. Barițiu, Teoriile lui Darwin), s-a avut în vedere tot ceea ce putea ajuta progresului material și dezvoltării culturii în
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]