2,401 matches
-
le-a schimbat regimul materialității discursive și le-a caligrafiat într-o bună zi pe o farfurie la un olar din Vallauris. Odată cu schimbarea regimului materialității, se schimbă și sensul. Enigma-ghicitoare înscrisă pe farfurie plasează textul într-o situație de enunțare ușor de interpretat: întrebarea este atribuită obiectului însuși, frumos, deoarece este decorat, și putem vorbi despre o prozopopee a farfuriei care stabilește o indentitate a "eu"-lui. Cît despre acțiunea de a "spăla" farfuria, acesta este un gest cît se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
elementele care completează sau care asigură interpretarea globală a unui enunț", cît și "zonele din care provin aceste elemente, fie direct, fie indirect, adică prin inferență" (Kleiber 1994, p. 14): • Mediul extralingvistic: context sau situație de interacțiune sociodiscursivă, situațiile de enunțare și de interpretare decalate sau nu în timp și/sau în spațiu. • Mediul lingvistic imediat: cotext și cunoștințe construite din punct de vedere lingvistic prin text. • Cunoștințele generale presupuse a fi comune: cunoștințe lexicale, preconstrucții enciclopedice și culturale, locuri comune
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
durată. Din punct de vedere cotextual, o unitate lingvistică, odată apărută, devine suport potențial pentru reluări. Altfel spus, entitățile textuale sînt tot atîtea antecedente posibile ale anaforei și "a folosi un anaforic nu înseamnă altceva decît a semnala că o enunțare este legată de o anumită stare a memoriei." (Berendonner 1983: 231) Noțiunea de memorie discursivă (MD) ne permite să adăugăm faptul că propozițiile enunțate într-un enunț anterior (în altă parte a textului sau în alt text) fac parte tot
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ne permite să insistăm asupra caracterului progresiv și parțial al construcției, prin text, a unei schematizări sau reprezentări discursive. MD nu este alimentată în permanență atît de evenimentele extralingvistice, cît de enunțurile despre acele evenimente, constituind ele înseși evenimente. Orice enunțare, odată săvîrșită, este de asemenea obiectul unei tranzacții: "O enunțare care nu este recuzată pe loc, este validată automat, și nu numai ea și conținutul ei literal, ci și toate concluziile logice, argumentative, etc., care pot decurge din ea." (Berrendonner
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
construcției, prin text, a unei schematizări sau reprezentări discursive. MD nu este alimentată în permanență atît de evenimentele extralingvistice, cît de enunțurile despre acele evenimente, constituind ele înseși evenimente. Orice enunțare, odată săvîrșită, este de asemenea obiectul unei tranzacții: "O enunțare care nu este recuzată pe loc, este validată automat, și nu numai ea și conținutul ei literal, ci și toate concluziile logice, argumentative, etc., care pot decurge din ea." (Berrendonner 1983: 231) A nu nega o propoziție înseamnă a o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a produccerii co(n)textuale a sensului care trebuie să fie întemeiată pe analiza de texte concrete (sarcina analizei textuale). Fiecare text se prezintă ca un enunț complet, dar nu izolat, și ca rezultat întotdeauna unic al unui act de enunțare. El este prin excelență unitatea interacțiunii umane. Confruntată cu un eveniment unic de vorbire, analiza textuală a discursului nu se poate dispensa de articulația text(a)-discurs(b), deoarece aceste două puncte de vedere complementare nu sînt separate decît din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se poate dispensa de articulația text(a)-discurs(b), deoarece aceste două puncte de vedere complementare nu sînt separate decît din motive metodologice. Separarea este legată de programe de cercetare care pun accentul pe articularea enunțului cu o situație de enunțare unică (dimensiune discursivă) sau care insistă mai curînd asupra a ceea ce conferă textului o anume unitate, asupra a ceea ce-l face un întreg, și nu o simplă inșiruire de fraze. În practica analizei textuale a discursurilor, această distincție este chemată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de realizare pe care acest concept le conține în aceeași măsură ca unitate sinactică intrînd în componența frazelor complexe (unități legate sintactic și unități periferice). Avem nevoie de o unitate textuală care ține seama de natura de produs al unei enunțări (enunț) căreia să-i adăugăm denumirea de micro-unitate sintactico-semantică (propoziție)4. Fie că o numim "enunțare", fie "clauzulă" (Berrendonner 1990 și 2002) sau "act textual" (Roulet 2001), această micro-unitate semantică este menită să fie introdusă în memoria discursivă. Vom ilustra
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
componența frazelor complexe (unități legate sintactic și unități periferice). Avem nevoie de o unitate textuală care ține seama de natura de produs al unei enunțări (enunț) căreia să-i adăugăm denumirea de micro-unitate sintactico-semantică (propoziție)4. Fie că o numim "enunțare", fie "clauzulă" (Berrendonner 1990 și 2002) sau "act textual" (Roulet 2001), această micro-unitate semantică este menită să fie introdusă în memoria discursivă. Vom ilustra decupajul unităților textuale minimale prin exemplul construcțiilor detașate și al relativelor. Pertinența remarcilor "prudente și relativiste
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vedere al enunțătorului, punctul de plecare al enunțului. Acest grup este mai puțin informativ, deoarece este înscris în cotextul unei reluări (un element deja citat este tematizat: fenomenul anaforei), sau înscris în contextul unui reperaj deictic legat de situația de enunțare. În cazul din urmă, elementul tematizat este absent din discurs, însă legat de contextul schimbului, prezent în situația de interacțiune sau presupus prezent în memoria enunțătorului sau co-enunțătorului. Punct de sprijin al enunțurilor, partea tematică este deci co(n)textual
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și favoritul Europei (R2). În pofida punctului, aici avem de-a face cu o structură nominală al cărei mod de funcționare este studiat de Benveniste în indo-europeană și în greaca veche (2000: 142-158). Benveniste consideră că există două moduri distincte de enunțare care formează un enunț asertiv finit. În această ipoteză, enunț nominal și verbal sînt două tipuri concurente și complementare de aserțiune: Fraza nominală are un verb. Ea este la fel de completă ca oricare alt enunț verbal" (2000: 150). Atît timp cît
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
noțiunea de frază grafică, definită printr-o structură completă Subiect + Verb, încadrată de o majusculă și de un punct final, nu redă suficient multiplele proprietăți și posibilități ale scrierii. Proprietățile eterogene ale punctuației constau în a marca atît intonația și enunțarea, cît și unitatea logico-gramaticală, ritmul și punerea în relief a unui segment textual (Dahlet 2003). Printre proprietățile tipografice, nu trebuie uitată forma, mărimea, culoarea literelor și locul enunțului în spațiul grafic. Am văzut mai sus că titlurile din presă și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
INT a adverbului deictic "maintenant" [acum] din "si vous saviez quelle confiance la France [...] porte maintenant vers vous" [dacă ați ști cîtă încredere își pune acum Franța în voi ] (ANC), este totodată o urmă de scoatere din contextul situațional al enunțării proprie scriiturii și o modificare importantă a sensului. Această suprimare atenuează decupajul temporal între un înainte și un după acum. Să reținem mai ales restabilirea foarte gramaticală și normativă a ordinii nume + adjectiv + nume propriu în "la ville française de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Paris, Verdier, 1999. Capitolul 3 UNITATEA TEXTUALĂ ELEMENTARĂ: PROPOZIȚIA-ENUNȚ 1. Propoziția-enunț ca propoziție enunțată Unitatea minimală pe care o vom adopta va fi propoziția-enunț. O numim "enunț(ată)" pentru a sublinia faptul că este vorba de produsul unui act de enunțare: este enunțată de către un enunțător la adresa unui destinatar-interpretant cu valoare de co-enunțător1. O numim totodată "propoziție" pentru a sublinia faptul că este vorba în același timp de o micro-unitate sintactică și o micro-unitate de sens desemnată convențional mai departe prin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și al valorii sale ilocuționare [C2]. Putem rezuma aceasta printr-un triunghi care nu ierarhizează cele trei componente, ci situează [A] și [C] pe aceeași linie (ceea ce corespunde cu codajul clasic F(p) al pragmaticii actelor de discurs) și plasează enunțarea [B] în poziție mediană, între [A] și [C]: Schema 9 Înainte de a detalia cele trei componente ale propoziției enunțate, să exemplificăm pe scurt legăturile lor strînse, în lumina a două texte scurte de Félix Fénéon citate mai sus: T9 [P1-e1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T10 este mai complexă enunțiativ și mai interesantă. Predicația nominală monoremă Niște nebuni, care recategorizează subiectele din P1 și P2, este atribuită unui enunțător al cărui locutor se distanțează net prin formula impersonală: se pare. Ne aflăm în prezența unei enunțări relatate dintr-un punct de vedere anonim (PdV al lui SE) și a unei judecăți. Axiologizarea [C1] descalifică actele judecate drept deviante social, atribuindu-le unor "nebuni". Acest exemplu ne permite să subliniem importanța problemei asumării enunțiative [B] și a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
influența fiecărui după sînt prezentate ca neaparținînd experienței sensibile sau cognitive a enunțătorului. La valoarea mediatoare a lui conform și după-nach se adaugă o distanță temporală (după). Enunțătorul relatează faptele totodată conform și după. Distanța temporală dintre faptele relatate și enunțarea prezentă o situează pe aceasta din urmă într-un raport de distanță față de cele patru adevăruri ale tradiției. Gradele acestei distanțe nu sînt semnalate. Cele patru micro-povestiri corespund unor PdV succesive a patru enunțători-tradiții ce se pierd în noaptea timpurilor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aduce o îndreptare; are o scuză, cum să priceapă oare, în primul ceas al digestiei, că pe undeva se poate muri de foame? (1966: 282-283) Întrebarea retorică finală intră în conflict cu aserțiunea are o scuză. Se distinge o dublă enunțare și locutorul, ironic, nu pare să asume aserțiunea formulată sub întrebarea retorică. Ironia, ca dedublare a unui PdV, reiese din caracterul excesiv al explicației. Gradul de asumare enunțiativă a unei propoziții poate fi marcat printr-un număr foarte mare de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
asta, deschideți ușa aceea), grupuri prepoziționale (peste zece minute), adjective (săptămîna trecută), unele pronume (el se gîndește la mine), anumiți determinanți (sosirea mea). • Timpurile verbale corespund diferitelor tipuri de reperaj în raport cu poziția enunțătorului și se repartizează pe diverse planuri de enunțare. Am văzut aceasta mai sus în opoziția dintre prezent și condițional (T15) sau în cea dintre prezentul adevărului general și cuplul imperfect-perfect simplu (T16). Capitolul 7 va dezvolta acest punct important. Modalitățile: modalități sintactico-semantice majore (de ordinul tezei: aserțiune și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în bun și prost, rău). Trei tipuri de unități gramaticale intră în această categorie textuală: adverbul (sincer/genial), grupul prepozițional (Între noi / Din fericire n-am înțeles nimic), propoziția subordonată (" Nimic nu-i pierdut / din moment ce mă iubești"). În timp ce modalizatorii de enunțare se referă la faptul de a spune (Sincer, este o idioțenie = Îți spun sincer că P; Dacă vrei să știi, mă duc să dau o raită = Dacă vrei să știi, îți spun că P), modalizatorii de enunț se referă la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
spre ce mergeai O, tu cea pe care-aș fi iubit-o, o, tu care știai!12 Cele două catrene sînt dominate de imperfect (v. 1 și 6), perfect simplu (v. 4) și prezentul adevărului general (v. 8), fie o enunțare situată la distanță față de momentul enunțării în care EU-l este subiectul enunțului, subiect al amintirii. Desigur, adjectivele din rima maiestuoasă și fastuoasă, adjectivul statuare și sintagma descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe care-aș fi iubit-o, o, tu care știai!12 Cele două catrene sînt dominate de imperfect (v. 1 și 6), perfect simplu (v. 4) și prezentul adevărului general (v. 8), fie o enunțare situată la distanță față de momentul enunțării în care EU-l este subiectul enunțului, subiect al amintirii. Desigur, adjectivele din rima maiestuoasă și fastuoasă, adjectivul statuare și sintagma descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui narator care nu este complet absent
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Desigur, adjectivele din rima maiestuoasă și fastuoasă, adjectivul statuare și sintagma descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui narator care nu este complet absent din narațiunea sa. În schimb, în cele două terține subiectul enunțării lirice este foarte prezent. Trecătoarea, situată morfologic la distanță față de catrene prin persoana a treia (voalurile-i, ochiul ei, privind-o) este situată, prin numele calității (Făptură fără drum) apoi prin apostrofă, în postura unei interlocutoare imaginare (tu, te, o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
versului 9 cu întreruperea (Un fulger...) și structura nominală a versurilor 9 și 12. Aceste modalități frastice, alături de forța apostrofei, corespund cu ceea ce Bally așază în rîndul sintaxei afective. Schimbarea timpurilor verbale este semnificativă din punct de vedere enunțiativ. Timpurile enunțării istorice, distanțate și narative (imperfect și perfect simplu) sînt urmate de timpurile enunțării actuale: perfect compus (v. 10), viitor (v. 11), condițional perfect (v. 14), indicativ prezent (v. 13) ancorat în momentul și locul enunțării (deicticele acum și aici din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
12. Aceste modalități frastice, alături de forța apostrofei, corespund cu ceea ce Bally așază în rîndul sintaxei afective. Schimbarea timpurilor verbale este semnificativă din punct de vedere enunțiativ. Timpurile enunțării istorice, distanțate și narative (imperfect și perfect simplu) sînt urmate de timpurile enunțării actuale: perfect compus (v. 10), viitor (v. 11), condițional perfect (v. 14), indicativ prezent (v. 13) ancorat în momentul și locul enunțării (deicticele acum și aici din v.11 și v.12). Vom reveni mai departe asupra structurii narative a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]