29,871 matches
-
include în proiectul său recuperator. Tournier concepe, însă, un Robinson pe care insula îl transfigurează complet, cum spuneam. Este o insulă însuflețita, chiar erotizata intens (în Limburile Pacificului), un fel de suprapersonaj, semn al alterității absolute pe care o descoperă eroul. Ea îl înghite treptat, întocmai ca și florile pe care le studiază personajul, care țin captive diverse insecte pe durata polenizării. Vindecarea de nostalgie a lui Robinson se face pe masura ce el cedează, ca într-un sofisticat ritual erotic, insulei, iar
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
de pe pagina finală, o carte scrisă de un scriitor din exil după ce noțiunea de "exil" și-a pierdut sensul istoric dar nu și sensul moral. În căutarea Alexandrei este o carte tulburătoare, cartea unei sfîșieri și unei obsesii pe care eroul le trăiește sub apăsarea unor forțe obscure - ca în mai vechiul său roman Noaptea, din 1988 - dar nu o carte disperată; este românul unei experiențe care înseamnă și o devenire, deci o inițiere, pentru că eroul, revenit în țară ca să participe
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
și unei obsesii pe care eroul le trăiește sub apăsarea unor forțe obscure - ca în mai vechiul său roman Noaptea, din 1988 - dar nu o carte disperată; este românul unei experiențe care înseamnă și o devenire, deci o inițiere, pentru că eroul, revenit în țară ca să participe la părăstasul mamei sale, moartă cu șapte ani în urmă, puțin înainte de plecarea lui definitivă, trăiește în cele șapte zile, ca în basme, cît alții în șapte vieți. La sfîrșitul perioadei de inițiere, după cele
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
portoricana independentistă, ca o repetare - de cealaltă parte a baricadei - a asasinatului Alexandrei. Toată cartea este construită pe astfel de simboluri care au un rol precis în structura ei și amintesc diferite formule mitice ale narațiunilor folclorice, obstacolele din calea eroului, prietenii năzdravani, caracterul premonitoriu al unor întîmplări etc. (C. Eretescu este și un cunoscut folclorist, care a publicat, înainte de plecarea să în S.U.A., lucruri esențiale despre elementele mitologice din folclorul românesc), dar ele nu devin vizibile decît treptat și niciodată
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
de firească și de discretă încît devine aproape transparență; și autorul posedă în cel mai înalt grad artă de a înregistra fluxul amestecat al gîndului, atît rostit cît și nerostit, pentru a arunca cititorului în chiar mijlocul procesului urmat de erou, la care parcă participa și-l poate structura el însuși: "Nicola murise pe front a doua zi de Crăciun, undeva pe malul Bugului, iar ea, Ioana, îi făcu în sat slujba de îngropăciune, cu racla, pînză și lumînare cu tătusîi
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
îl mustra sever pe cel tînăr, îndrăgostitul, reproșîndu-i atașamentul pentru figură seducătorului. A fi un Don Juan echivalează, pentru protagonist, nu doar cu o gravă imoralitate, ci chiar cu o chestiune de prost-gust. Cum se explică, însă, remarcabilă longevitate a eroului Don Juan, analizat, între alții, de Kierkegaard însuși? Răspunsul poate părea prea simplu ca să mulțumească, dar cred ca e valabil: prin faptul că seducătorul reprezintă un mit. Jean Rousset dedică un studiu pasionant acestei întrebări, justificînd printr-o analiza aplicată
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
a Comandorului. Prezent în dramă (chiar dacă nu în toate variantele ei), Mortul este cel ce stabilește legătură dintre mundanul simbolizat de seducător și sacrul, lumea de dincolo. În felul acesta, el e cel ce contribuie la formarea unei transcendente a eroului, propulsîndu-l la un alt nivel de semnificație decît cel pe care i-l conferă aventurile sale amoroase. Revin îndată cu detalii. Deocamdată, rețin acest element, care mi se pare esențial în logica argumentației lui Rousset: mitul lui Don Juan este
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
trei: mortul, statuia Comandorului, care, așa cum am spus, este ingredientul mitic esențial al poveștii, grupul feminin, adică seria fără număr a victimelor seducătorului, al căror rol este de a-i dovedi nestatornicia, precum și de a acționa că acuzator principal, si eroul, Don Juan însuși, cel care își va primi pedeapsă pentru faptele sale. Acest dispozitiv triunghiular minimal, ca să rămînem în limitele vocabularului structuralist, determină un triplu raport de reciprocități. Cu alte cuvinte, există mai multe combinații posibile și relaționări ale celor
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
îi sînt numărate. Moartea lui nu poate fi împiedicată, pentru că în joc se află o chestiune de onoare. Iar apropierea ei este o imensă povară care îi apasă pe toți locuitorii satului, toți legați, într-un fel sau altul, de erou. Singurul care nu știe că va fi ucis e chiar Santiago. Din contrastul care se stabilește între seninătatea lui, nepăsarea cu care își trăiește ultimele clipe tocmai pentru că nu știe că sînt ultimele, si groază crescîndă a celorlați, combinația lor
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
de unde și acest straniu echilibru între patimă și resemnare, ca principale coordonate ale universului din român. De îndată ce se află de iminentă moarte a lui Santiago, personajele intra într-un fel de psihoza colectivă: fiecare trăiește ultimele ceasuri de viață ale eroului ca si cum ar fi ale sale. Universul acesta se contaminează de un spirit al morții, e bulversat de oroarea crimei care va fi comisă. Apropierea morții da un fel de claritate dureroasă evenimentelor: fiecare gest, fiecare întîmplare de dinaintea crimei, oricît de
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
uneori dintr-un "marsupiu de disperare". Cotidianul apare frecvent că un decupaj dintr-o bolgie travestita în grădina zoologică. Gîtuirea elocventei - solicitată de presantul imperativ al autenticității - lasă în urmă peisajul unui discurs plin de contondente și asperități, prin care eroul liric rătăcește abulic, nemaiținînd neapărat să se afișeze cu mîna sănătoasă a insolentei. "Paradisele de mucava", opulenta răposata a Titanicului și peliculă pe sfîrșite, imagini recurente în volumul de față, si care au constituit și criteriile implicite ale selectării poemelor
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]
-
scriitor și chiar o comedie a actului creației literare. Unele personaje - o femeie de moravuri ușoare, Ana, un neamț pasionat de șah, Furhmann - îi trimit scrisori autorului, iar acesta, la rândul lui, intră în conflict cu unii dintre propriii săi eroi și încearcă, nu întotdeauna cu succes, să le schimbe destinul. Pe de altă parte, în român pătrund, ca rafalele de vânt într-o casă cu ferestrele uitate deschise, fragmente de texte din presa română și franceză, scene din viața cotidiană
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
o astfel de evocare romanesca. Pretinzîndu-se mare istoric, (n-a fost, el, contemporanul lui Hașdeu; de pe urma să n-a rămas nimic iar a sa Istorie a românilor e, azi, inutilizabila. Să notez și observația autorului nostru că mai toți acești eroi din elită liberală au fost înmormîntați la cimitirul Belu, cimitir creat - lucrul merită a fi reținut chiar dacă nu-l pomenește dl. Rădulescu - pe un teren imens donat municipalității bucureștene de un...grec. Un alt capitol din cartea d-lui Rădulescu
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
Lăsînd deoparte interesul strict erudit, cred că prin această afinitate de mentalitate se poate motiva interesul actual pentru operele lui Gracian (aproape toate traduse în românește de Sorin Mărculescu), ale căror titluri sînt grăitoare: Oracolul manual, Criticonul, Cărțile omului desăvîrșit: Eroul. Politicianul. Discernătorul. Cuminecătorul. Ascuțimea și arta ingeniozității, una dintre lucrările din prima parte a vieții lui Gracian, publicată la Madrid în 1642, e greu de clasificat, pentru că ar putea figură la fel de bine alături de manuale de retorica, de tratate de critică
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
fragilitatea și inoportunitatea. Dacă spunem că sîntem optimiști, se înțelege de la sine că mințim. Că exageram. Căci nicăieri nu se văd, nu se simt încă semnele, fie cît de firave, ale vitalității. Ale normalității. Ale decentei. Ale firescului/.../ Săpăm oricum, eroi fără normă, fîntîni în deșert". Că nu e deșertul chiar așa deșert și dracul atît de negru, ne-o dovedesc chiar paginile Faclei, pline de vitalitate literară, de culoare și nuanțe, de bucurie a literaturii și de proiecte de anvergură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
multipremiatul sau film unde rîsul înfrunta oroarea. Actualitatea mesajului acestei pelicule se verifică indirect printr-o altă care alătura Holocaustului de ieri Balcanii de azi, zguduitorul Lamerica a lui Gianni Amelio. Stupiditatea sloganului nazist al "superiorității rasiale" persiflat burlesc de eroul lui Benigni revine enunțata că "diferența congenitala": indivizii sînt precum părțile corpului, inferiori și superiori. "Teoria" absurdă aparține unui personaj detestabil ce vrea să lansez o afacere profitabilă într-o Albanie la pămînt. Debutînd cu secvențe documentare ce recapitulează istoria
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
dintotdeauna, grav și lucid - grav până la patetism și lucid până la sarcasm. Cartea sa are mai mult dramatism decât o mie de cărți ale altora la un loc. Și, spre deosebire de cărțile anterioare ale autorului însuși, este scrisă și foarte clar. Un erou al timpului nostru Personajul-narator și, în același timp, protagonistul românului este ziaristul Matei Popa, proprietar și editorialist al ziarului de atitudine Cronică zilei. El trăiește o criză morală înțelegând că articolele sale, în care investește foarte multă energie sufletească, nu
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
o scurtă prezentare, tânărul poet-prozator continuă și duce până la ultimele consecințe experiență literară făcută (cu mult farmec) de regretatul Cristian Popescu. Este vorba de eroizarea, în glumă, a unor existente banale, dintre cele mai puțin potrivite pentru o evocare solemnă. Eroul lui T.O. Bobe este frizerul Gică: "Nea Gică e cel mai mare frizer din lume. Are un metru șaizeci și doi și cincizeci și opt de kilograme. El deține recordul mondial de viteză la tuns plastic și este triplu
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
în jur "subiecte" pentru un scriitor. El remarcă, de exemplu, faptul că un frizer trăiește aproape exclusiv într-o ambianța artificială și încearcă să înțeleagă cum răzbat până la el evenimentele din lumea de afară. Nu înainte de a face precizarea că eroul sau nu cunoaște natură nici prin intermediul literaturii: "Nea Gică n-a auzit niciodată vocea lui Sadoveanu spunând Sară pe deal și, chiar dacă o fi auzit-o, demult, în clasele primare, a uitat-o. El e cel mai mare frizer din
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
o dată camerele în sine reprezintă catalizatori ai memoriei. Prefacerea imobilului în care s-a născut marchează prima criză importantă în viața naratorului. Transformarea casei aici înseamnă însă, practic, adăugarea unui etaj care copiază identic parterul. În altă parte (Caiet pentru...), eroul intra într-un vechi conac boieresc alterat definitiv de stăpânii noului regim. Dintre figurile memorabile, unchiul Petrus, un puști năstrușnic până la bătrânețe reprezintă modelul secret al tânărului. Mama, fragilă, discretă și puternică deopotrivă, prezența clorotica, dar cu atat mai obsesiva
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
și cel introspectiv-retrospectiv) se intersectează în cel mai recent român al său, Viața cu efect întârziat (Hasefer, 1998). Pornind de la o realitate prezenta (aceea a personajului central, Obradovici, scriitorul român exilat în Israel și traversând o gravă depresie - aici biografia eroului cărții se varsă în autobiografia autorului ei), românul plonjează, ulterior, în trecut, pentru a reînvia o poveste de dragoste din tinerețe. Cum, de altfel, și mărturisește Obradovici, în ceea ce putem deopotrivă consideră o profesiune de credință și o "punere în
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
pentru verosimil și semnificativ. Sau măcar pentru una dintre aceste ambițioase ținte, deloc ușor de atins". Viața cu efect întârziat e, cum spuneam, o autobiografie ocultata a scriitorului dezrădăcinat, ducerea la bun sfârșit a proiectului de român autobiografic pe care eroul cărții mărturisește că a vrut să-l scrie în tinerețe. Dar și autobiografia unei situații limită a sa (depresia care-l împinge până în pragul sinuciderii). Este motivul pentru care Obradovici resimte permanent acea "invincibila senzație de frustrare", indusă de faptul
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
balcanic". Nimic peiorativ, firește, în această caracterizare (dimpotrivă); deși ea e departe de a putea epuiza substanță unei opere mult mai bogată în înțelesuri. Istrati a putut recrea acest univers pentru că era al său. Se ivise aici și trăise aidoma eroilor săi. Dintr-o astfel de lume ies uneori caractere. Dar adesea apar suflete labile, de revoltați rătăciți care eșuează acolo unde n-aveau ce găsi. E, desigur, o prejudecată că opera să e autobiografie nuda, mereu reluată și reconstituita. Scriitorul
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
climat în care artistul s-a format și s-a individualizat. Organizat pe mai multe planuri, concepute, la rîndul lor, ca fluxuri narative, textul lui Dobrian este un adevărat român al formației, un român interesat în același timp de evoluția eroului sau și de propria să constituire. Dacă întreaga narație urmărește devenirea personajului, trecerea să prin experiențe și prin medii diferite, permanent se abat de la discursul principal o sumedenie de povestiri care nu au o legătură directă nici cu viața exterioară
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
Instinct și un puști de culoare. Comedia romantică Forces of Nature, cu Sandra Bullock și Ben Affleck, ne trece de urît și ne îndruma pe drumul cel bun. Peripețiile și forță destinului, pe lîngă cea a naturii, îi ghidează pe eroi către un happy-end far^ de care nu se poate. Tot o comedie, Ed. TV, cu Mathew McCnoughy, Woody Harrelson, ne explică forță mass-media (în caz că nu ne-am lămurit pînă acum). O variantă amuzantă pe tema din Truman Show, filmul este
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]