16,546 matches
-
să scrie despre multiplele chestiuni ale iudaismului, continuate la publicații de acelasi profil precum Hatikvah, Lumea evree, dar și în altele trecînd de aceasta, să-i spunem, specializată fizionomie, dar păstrîndu-se în limitele aceleiași preocupări. S-a întîmplat ca primul eseu din Mîntuirea (mai toate scurte și pe teme strict cultural iudaice) să fie un necrolog despre unchiul său Elias Schwarzfeld, expulzat din țară în 1885, odată cu Moses Gaster. Și unchiul său fusese un publicist, în gazete evreiești, pentru apărarea coreligionarilor
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
a vrut altfel. Fundoianu a murit, gazat, la 2 octombrie 1944, la Auschwitz (avea numai 46 de ani) și urma să n-a rămas într-un cimitir ci s-a risipit în fumul văzduhului. A comentat, desigur, iudaismul. Revelator e eseul Utopie și teritoriu, în care, vorbind de sionismul de început, surprinde statutul antinomic al iudaismului: "Un popor contradictoriu. Ni se atribuie cel mai jos materialism și iudaismul e istoria moralei, istoria idealismului. O contradicție, care e poate temelia existenței noastre
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
ele își impun voința. Voința unui conglomerat, care are același trecut, aceleași interese și aceleași aspirații viitoare - se numește popor.". Antropologia modernă, de astăzi, confirmă opiniile sagace ale lui Fundoianu tînărul. În august din același an 1919 într-unul din eseurile din serialul Iudaism și elenism (care dă titlul ediției pe care o comentez) scria: "spunem clar: morală iudaica e incompatibilă cu viața instinctelor - cu viața. Străină în seria organismelor europene, ea a fost izgonita ori reformata. Dar daca aiurea morală
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
nu face caz de jubileu ci propune o temă implicată subtil în chiar împlinirea numărului rotund: raportul dintre orgoliu și vanitate. Colaboratorii - poeți, prozatori, critici - și-au făcut tema după chipul și asemănarea fiecăruia, de la "de exemplu, Eu", pînă la eseul filosofic, si de la aplicații subiective la lumea literară românească pînă la aforisme. Cele mai bune pagini, care duc în trena tot sumarul, ni s-au părut cele semnate de Ștefan Borbely și Marin Tarangul. Pornind de la o experiență inedită - o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
resentimentare. Vanitosul e mereu singur, în lupta cu toți ceilalți; dimpotrivă, orgoliul e o formă superioară de comunicare." * Dintre cei doi termeni puși în raport pe coperta revistei, Marin Tarangul și-l alege pe al doilea că tema a unui eseu filosofic în stil Noica, intitulat Deșertul vanității. Raționamentele sclipitoare ating și vecinătățile vanității - prostia, stupiditatea, suficientă. Prostia este, după Marin Tarangul, folositoare: Dacă o recunoaștem că pe un dat, pentru că e omenească prin excelență, ea ne poate ajuta; și ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
vină să-i sărute mîna în public ca să primească binecuvîntarea unui ..." (Acest citat prea lung nu dovedește decît dorința Cronicarului de a-i determina pe cititorii săi să-și procure Euphorionul nr. 10 fie și numai pentru a parcurge întregul eseu al lui Marin Tarangul. Merită.) * Hazardul face ca, după revista sibiana, să le vină rîndul la lectură "caietelor botoșănene" HYPERION nr. 4, unde peste ce titlu dăm? Orgoliul, structura liniștită și neagresiva a ființei mele - asa se definește Ilie Constantin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
ciudățeniile unei culturi dezordonate și cu dezamăgitoare ănclinatii spre impostura. Motivul pentru care am citit, totuși, Boala de moarte. Un expozeu de psihologie creștină an vederea edificării și a deșteptării, ăn traducerea Mădălinei Diaconu, deși nu am citit Maladia mortală. Eseu de psihologie creștină ăntru edificare și deșteptare an traducerea lui George Popescu, e strict retoric, ține de prestigiul Editurii Humanitas, un prestigiu dobândit tocmai prin traducerile din filozofie. Povară persuasiunii, ansa, ăn acest caz, e mult mai mare. Altfel spus
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
dar un mai puțin creditabil exponent al ei, ăn jurnal. Are dreptate să se prezinte că eseist al degradării și nu ca poet al ei: ăSingurul lucru care ar putea să mă pasioneze acum ar fi să scriu un interminabil eseu asupra Decăderii, sub toate formele pe care le ia; dacă n-o fac, e pentru că tot ce am scris până an prezent se referă la asta. Ar ănsemna să degradez, să comprim an sistem fragmentele contradictorii pe care le-am
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
capitol - "Proba criticului" - se concentrează asupra scenariului critic lovinescian, asupra judecaților de valoare, metodei și stilului. Autoarea alătura expunerii sale și un corpus documentar, care cuprinde o schiță bio-bibliografică, o antologie de texte lovinesciene (atent selectate, ăn concordanță cu structura eseului și situându-se, ăntr-un fel, ăn prelungirea lui) și câteva decupaje din amplă exegeza lovinesciană. Această nouă lectură a operei lui Lovinescu reușește să depășească an multe privințe limitele unui demers didactic, "procustian" prin excelență, si incită, fără doar și
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
Andreea Deciu Dacă ai noroc, nu trebuie să te avânți prea departe pentru a te regăsi," scrie Iso Camartin, undeva pe la mijlocul volumului sau de eseuri Reflecții de la Sils-Maria. O privire de pe acoperișul Europei, o carte superbă, greu de tradus, din fericire meșteșugit adusă din condei de Magdalena Popescu-Marin, pentru Editură Humanitas. Citind eseurile lui Iso Camartin, ai sentimentul că aceste vorbe i se potrivesc, ăn
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
pentru a te regăsi," scrie Iso Camartin, undeva pe la mijlocul volumului sau de eseuri Reflecții de la Sils-Maria. O privire de pe acoperișul Europei, o carte superbă, greu de tradus, din fericire meșteșugit adusă din condei de Magdalena Popescu-Marin, pentru Editură Humanitas. Citind eseurile lui Iso Camartin, ai sentimentul că aceste vorbe i se potrivesc, ăn primul rand, autorului ănsusi. Un om norocos, cu alte cuvinte, care s-a găsit și continuă să se regăsească atât an lumea micii culturi din care vine, si
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
și unul de așteptare și proiecție fantastică. Deși nu despre călătorii e vorba an Reflecțiile de la Sils-Maria, fără să vreau mi-l ănchipui pe autor an ipostază de drumeț, cutreierând Europa, gata oricând să poposească acolo unde al ămbie inima. Eseurile lui constituie un fel de parcurs intelectual, cosmopolit prin dezinvoltura, și foarte intim totodată, prin calmul tonului, aproape confesiv uneori, si totusi detașat. Este calmul cuiva care a deprins, privind lumea de la ănăltimea unui acoperiș imaginar, dar și real, platourile
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
Cei mai mulți dintre noi o fac, pentru că e cumva an firea lucrurilor să ați transformi an punct de referință spațiul an care ai venit pe lume, care ati este cel mai familiar. Dar caracteristică grisonilor, grup din care provine autorul acestor eseuri, este tocmai faptul că lumea lor e, de fapt, o graniță an sine, un pliu, cum i-ar spune Deleuze, o ăntrepătrundere a mai multe universuri, care obligă la multiplicitatea perspectivei. Grisons (Graubuenden) e plasat la granița dintre nordul și
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
mai temeinice și intime totodată, casa, si totusi pe punctul de a ne desprinde, prin forță simplei aspirații de a cuprinde lumea și văzduhul, aspirația care ne-a și adus acolo. Cu toate acestea, prea puține aflăm despre Sils-Maria din eseurile lui Iso Camartin, așa cum acoperișul nu ne atrage niciodată privirile, pentru că ele șanț deja plecate an depărtări, rătăcesc an jur, hipnotizate de distanță, incapabile să mai repereze punctul din care au pornit. La fel, Sils-Maria devine, ăn scrierile cuprinse an
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
filozofic: vecinul, podul și drumul, taciturnul. Camartin glosează și pe temele "grele", consacrate, precum cele legate de religie și toleranța culturală, ori de xenofobie, evoluția limbilor, tabuuri culturale, semnificația unei culturi populare. Mie ansa cel mai mult mi-au plăcut eseurile despre ceea ce numeam un cotidian intercultural. Simmelian an subtilitate, dar mai agreabil stilistic prin ănsăsi forță formulei la care apelează, Iso Camartin elaborează o rafinată hermeneutica interculturală reflectând la rostul și morală celor mai simple gesturi ale fiecăruia dintre noi
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
umbrele de soare. Alteritatea, astfel percepută, e mai fericită și mai vie decât sinele, ea atrage irezistibil, farmecă și seduce. Anecdota această istorisita de autor mi se pare simptomatica pentru felul an care e alcătuit un subtext comun al tuturor eseurilor incluse an volum. Camartin provine dintr-o cultură mică și marginala, cea romanșa, asadar dintr-un spațiu care, conform propriilor sale concepții, implică granița, izolarea. Lumea pe care o descoperă el de pe "acoperișul Europei" este an mod fundamental un univers
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
lui Gheorghe Stratan pentru corectitudinea informațiilor și pentru exactitatea detaliilor, dublate de erudiție, dar mai ales de o pregătire de performanță an domeniul fizicii, al pun ăntr-adevăr an postura - semnalată, de altfel, si de H.R. Patapievici, cel care semnează postfața eseului - de a oferi, ăn sfârșit, publicului român o monografie judicioasa și competența a lui Galilei. Spun "an sfârșit", pentru că toate studiile monografice apărute până acum - ne arata tot Gheorghe Stratan - au fost fie aproximative, fie parazitate de ideologia comunistă. Spre
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
și copernician, cu un cuvant ănainte de Ștefan Bălan, nu se preocupă de aceste amănunte foarte importante. an plus, din textul efectiv șanț excluse unele pasaje. Sintaxa această nouă și arbitrară a expunerii denaturează, evident, sensul dezbaterii lui Galileu. Conținutul eseurilor lui Gh. Stratan e ănsăsi delimitarea și excluderea, prin operații precise, a erorilor de raportare la text. O precizare binevenită e și aceea că limbajul științific la Galileu avea o terminologie diferită de cea consacrată de istoria științelor și de
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
ăntre oameni de cultură poate să conțină dezbateri dificile și substanțiale, ăn ciuda improvizației facile și previzibile ce bântuie revistele noastre. an mod neașteptat, cum spuneam, fiind vorba despre o carte alcătuită din douăzeci și două de interviuri și un eseu, suntem an față a ceea ce va deveni cu siguranță un titlu de bibliografie critică postmodernă. Toate direcțiile importante ale criticii actuale sunt prezente și explicate aici, de pe cele mai diverse poziții - ăntrebarea predilecta a autoarei fiind "cum vi se pare
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
Antonie Plămădeală, fost coleg de facultate și bun prieten, așa că am fost impresionată recunoscându-i scrisul. Atmosfera era foarte plăcută, iar Alteța Sa, în timp ce-și bea ceaiul, m-a rugat să-i citesc ceva din noua mea culegere de eseuri „Gânduri pentru cei ce vin...” M-a ascultat cu atenție și la sfârșit mi-a spus: „Ascultă, draga mea, ți-o spun sincer! Trăiesc de mulți ani în Canada (1951 n.a.) și cunosc multă lume, dar pot număra pe degetele
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
număra pe degetele de la o mână, pe cei cu care pot discuta astfel de lucruri. Ce spui tu acolo e inedit și foarte interesant! Mă uimești! Vino să vezi!” S-a așezat în fața ordinatorului și mi-a prezentat selecțiuni din eseul, aproape terminat Secretul crizelor financiare. Era evident pentru amândoi că printr-o insolită coincidență, vehiculam aceleași idei despre societate actuală. La plecare mi-a dat, cu autograf, câteva dintre cărțile sale: romanul „Păienjeniș”, volumele de versuri „Bugeac Străbun” și „Bună
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
pe o perioadă de peste 1000 de ani, este remarcabilă. De ce nu apare cineva, care să spună că este descendent direct al lui Decebal, probând cu documente filiația? În anul 2009, la editura „Semne” din București, i-a apărut volumul de eseuri „Secretul crizelor economice”. Citez din prezentarea făcută de prof. univ. dr. Ion Ionescu: „Acest cavaler, cu nume exotic, venind din istorie, își propune să scoată la lumină, în mod logic, cauzele crizei financiare și... să-și inițieze conaționalii, pe români
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
aici spirituș rector această funcțiune o exercitase din plin Ibrăileanu, cel căruia i se datorează (ămpreună cu D. D. Pătrășcanu) meritul de a fi reluat ciclul revistei ăntrerupt an 1916. Importante, ăn luările de atitudine ale lui Ibrăileanu șanț, desigur, eseurile sale despre apusul poporanismului și clarificările oarecum postume despre fizionomia acestuia. Va reduce poporanismul la categoria specificului național, pe care a continuat să o apere câtă vreme (un deceniu ăntreg) a mai scris an revista. Din cauza acestui partizanat s-a
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
nedrept,valoarea, totuși excepțională, a Istoriei civilizației române moderne, acuzând-o și de plagiat), dar și cu de el apreciatul Paul Zarifopol. N-a avut, ce-i drept, antene pentru poezia modernă (ceea ce se vede cu ochiul liber și an eseul lui cu același nume). După cum istoria a invalidat opiniile sale exclusiviste despre postumele lui Eminescu, postulând, ăn polemici de pomina, că publicarea lor ar fi o blasfemie. Dar, important lucru subliniat bine de dl. Liviu Leonte, Ibrăileanu a continuat să
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
visate nu este, de altfel, atât de nouă, ea are ăndepărtate și nobile origini. Căile doar de a impune realitățile și ideologiile au fost diferite an secolul nostru, cel al tuturor totalitarismelor. "Clasicii vedeau idei, romanticii vedeau sentimente", susținea ăntr-un eseu din 1966 tânărul Nichita Stănescu, considerându-se astfel pe șine romantic. Se ănsela. Și unii și alții, cum ai "denunță" Lucian Blaga an numele modernismului căutător al esențialului an zariștea metafizica, fugeau deopotrivă de realitate an "ideea platonica" (Zări și
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]