18,112 matches
-
aflați pe arpegiile acestei teme, ce definește esența destinului uman, autori care au deplâns firea vremelnică a ființei trăitoare, au meditat la deșertăciunea lumii, și-au pus întrebări, s-au răzvrătit. Ion Cocora a asimilat intelectual și, totodată, a experimentat estetic această dezbatere. Textele noului său volum arată însă o schimbare de unghi. Autorul se află în fața unui adevăr izbitor, trăiește nemijlocit propria dramă, este martor. Sufletul, încă tânăr, receptează urmele uzurii, ochiul vede semnele pe care moartea le trimite (“Moartea
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_ascuns_in_poem_ca_sub_o_lespede_olimpia_berca_1353572084.html [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
ne revine marea datorie de a ne afla în serviciul Logosului, pentru a ne salva conștiințele și a ne feri de suferința comună a celorlalți muritori. Tânăra scriitoare(meditează): - Nu cred în sinceritatea lor și în intențiile lor de natură estetică. Mă uit la chipurile lor imobile și nu văd nici o dimensiune înaltă a propriilor gânduri. Sunt foarte aproape de jocul actorilor, de dialogul verbal al acestora care nu le solicită emoțiile inimii. Un spectacol desuet care nu mai seduce pe nimeni
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1423553107.html [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
care, din păcate, s-a scris și se scrie mai puțin decât ar merita), așa cum ni se înfățișează ea în recentul volum bilingv (română - greacă)*, se caracterizează printr-o pronunțată coloratură intelectuală, fapt ce nu impietează, ci dimpotrivă, asupra performanței estetice. Un lirism rece, distant, aristocratic, foarte original, ce comunică prin enunțuri controlate sever de intelect, evitând, programatic, pare-se, orice sentimentalisme și orice brutalități. Ea nu este nici descriptivă, nici confesivă, nici afectiv-sentimentală, ci contemplativă, reflexivă și interpretativă. Pe scurt
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1478621067.html [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
într-o bătaie de inimă” (Extemporal, p.63) Ionuț Caragea mânuiește cu artă diluțiile unui veritabil homo 80/20 descris de logica principiului omonim al lui Richard Koch ; autorul posedă o adevărată știință a suprinderii prin metafore a dozării eficienței estetice a morții, la fel cum un sinucigaș desăvârșit duce măiestria gustului fatal pe culmile unei multiplicări infinite a tentativelor degustării: « numai poetul știe când frigul pătrunde/ în casa cuvintelor sale/ când inima i se strânge într-o poemă și-așteaptă
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/Un_imaginar_artistic_original_semnat_de_ion_caragea.html [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
rușinoase, imorale Decât la ipocriți... Așa-s perverșii...! 32. Nulla dies sine linea (Să nu treacă o zi fără un rând scris) Celor ce cred în harul lor poetic, Le recomand, de nu le pare silnic, Să iși cultive spiritul estetic Citind din zi în zi și scriind... zilnic. 33. Non solum armis șed libris Nu numai prin forță, dar și prin cultură) Filon de aur pentru duh și minte Și aripi pentru zbor cu anvergură De pește timp a viilor
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1406644962.html [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
recunoaștere. Simțirea poemelor sale depășește actul descrierii, dovedind că Marius HRISCU este însă un bun arhitect al miniaturalului, un fin observator, un bun îmbinător al lumii ideilor cu concretul. Experiența descoperirii de sine prin refugiu este psihologia salvatoare, imaginarul devine estetic, verosimil. Poetul ajuns pe insula cuvintelor, nu uită să precizeze ora exactă, ziua, luna, anul acestor stampe care dau impresia unor note de jurnal sentimental. Putem. ca argument al pledoariei noastre, aduce focusată chiar ambiția ''golirii golurilor'' din existență: '' În
DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/De_la_istorie_la_poezie_sau_curajul_de_a_pompiliu_comsa_1331622032.html [Corola-blog/BlogPost/348382_a_349711]
-
răscolitor. Poetul, în general, nu are cum să nu semene cu nimeni, vorba regretatului Ioanid ROMANESCU: ''Dincolo de Dumnezeu m-a așteptat Poezia/ dincolo de Poezie nu există nimic''. Cartea sa de aceea e un manifest de existență și mai puțin unul estetic. Asta poate și pentru că autorul a surprins corect tehnica cuprinderii timpului-eră, privirea poetică fiind îndreptată spre sus, iar ''pașii spre nemărginire'' sunt pe verticală. Surprinzătoare este și imaginea din oglinda creației sale de moralist obiectiv ce respinge cu luciditate efemerul
DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/De_la_istorie_la_poezie_sau_curajul_de_a_pompiliu_comsa_1331622032.html [Corola-blog/BlogPost/348382_a_349711]
-
de veac în București”, de Marin Sadoveanu. Este un personaj care ruinează o întreagă familie prin patima jocurilor de noroc. Personajele sunt oameni obișnuiți, nici eroi de epopee, nici săraci, nici sfinți. Romanul acesta răspunde, parcă, cerinței autenticității din gândirea estetică a lui Camil Petrescu. Prin vivacitatea acțiunii, prin cultul amănuntului în analiza comportamentului personajelor din felurite cupluri, romanul Rodicăi Elena Lupu este un roman modern, realist, cu admirabile analize psihosociale și discrete note de roman polițist ceea ce sporește interesul cititorului
PUTEREA DESTINULUI de ION DODU BĂLAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_dodu_balan_1401371607.html [Corola-blog/BlogPost/357473_a_358802]
-
Artiștii contemporani modifică atmosfera și stilul, sugerând o posibilă finalitate în libertate. Ei strecoară o discretă miză politică și socială, practicând o largă democrație a interpretărilor. Uneori abordarea subiectului, cu trimiteri la actualitate, este temerară și neconvențională. Frumusețea senzuală și estetică, miracolul formelor, texturii și culorilor, uneori sfidarea convențiilor sau combinația de idealism cu un soi de primitivism naiv, sugerează discret realitatea existentă. Dintre foarte numeroșii pictori care au fost atrași de subiectul generos al răpirii mitologice a Europei, se detașează
RĂPIREA EUROPEI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1413455555.html [Corola-blog/BlogPost/383823_a_385152]
-
în care identitatea se pierde și locul de viață al omului, iar numărul devine notă identificativă a bipedului uman, care și-a pierdut umbra: ”un tip ce și-o face cu mâna lui / se autodistruge, / delincventul.” Bibliografie: Adorno, Theodor, Teoria estetică, Editura Paralela 45, Pitești, 2005. Bourdieu, Pierre, Regulile artei, Editura Art, București, 2007. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodenism, Editura Polirom, Iași, 2005. Elias, Norbert, Procesul civilizării: cercetări sociogenetice și psihogenetice, Editura Polirom, Iași, 2002
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1407407584.html [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
sau copiere pe scară industrială a unor opere artistice, multiplicate și valorificate comercial; obiect (carte, tablou, statuie, statuetă, etc.) de proastă calitate. Răspândit azi și în lumea apuseană, definește un fenomen ce s-a impus pe primul plan al discuțiilor estetice - creația de nivel scăzut, arta de prost gust. Se spune că termenul de fapt este german și a apărut cu un secol în urmă, la Munchen, în cercul pictorilor academiști, semnificând inițial o schemă, ceva ce nu era finisat. „Astăzi
CABOTINUL ŞI MÂRLANUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 by http://confluente.ro/_cabotinul_si_marlanul_vavila_popovici_1336060253.html [Corola-blog/BlogPost/358579_a_359908]
-
de scris, și năvălesc la tot felul de manifestări, în mână cu hârtii chinuite de penibile însăilări, ei nefiind prezenți, în niciun fel, până atunci, în viața culturală, aglomerând, inutil, spațiile cenaclurilor, care sunt, totuși, ateliere de creație, de expertiză estetică. Harul poetului se așează natural pe/în poezie ca o amprentă. Când citesc o poezie, eu simt că lira este a poetului acela, căci sună o anumită notă, inconfundabilă, precum, cristalul de Boemia, care, la atingere vibrează în nota sol
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” by http://uzp.org.ro/doresc-o-romanie-cu-o-cultura-competitiva-lume/ [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
incitat de muzică și plăcerea de a dansa pe acorduri de maximă gălăgie, într-o aglomerație de trupuri informe în alternanța întunericului cu flama. Pentru unii, acesta e extaz, pentru alții e atac lipsit de menajamente la sensibilitate, armonie și estetic. Spunea Mirabela Dauer cândva, la o ocazie, despre Anna: „Veți mai auzi de ea!”. Auzisem, o întâlnisem, mi-a plăcut, am admirat-o... Dar spusele artistei în dreptul de a o spune cel mai credibil, mi-a subliniat un prestigiu mai
ANNA. VEŢI MAI AUZI DE EA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396120680.html [Corola-blog/BlogPost/353533_a_354862]
-
drept creație. E.D.: Iată o împrejurare întru totul concretă, determinată empiric. Cu un an și ceva în urmă, în criza existențială prin care treceam, nu-mi era mie gândul la creație, la poezie, la imagini, la abateri stilistice, la invenții estetice. Trăiam, și atât. Cu o zdrobitoare intensitate. Ei bine, atunci s-a impus Litovoi. Mai real decât eram eu însumi. M.-I.B.: Singurul avatar care apare în poezia Domniei Voastre cu numele... E.D.: Nu am nicio îndoială că, artisticește
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452529323.html [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
eludat al culturii, al istoriei și al demnității naționale” (Adrian Păunescu ); un reprezentant strălucit al,,școlii de poezie de la Chișinău”(Ioan Alexandru) . Urmează apoi aprecieri ale altor nume grele ale criticii literare românești, așezate într-o ordine aleatorie: ,,o conștiință estetică modernă”, un ,,foarte bun avocat (nu numai înflăcărat, ci și rațional, elocvent) al cauzei naționale” (Alex Ștefănescu, alt prieten al literaturii române de dincolo de Prut); poet situat între ,,neoromantism și militantism” (Adrian Dinu Rachieru, unul dintre cei mai buni cunoscători
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413258889.html [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
bine cunoscuta-i izolare. Scriitorul Nicolae Breban în volumul Confesiuni violente (Dialoguri cu Constantin Iftimie) (Editura Du Style, București, 1994, pg. 322) ne spune urmatoarele: „ ... exilul lui Cioran în '36, când a ajuns la Paris, era un exil de tip estetic, de tip individual ... era o fugă individuală. El nu fugea de România sau de vre-un sistem politic din România ... nu știu dacă spune undeva de ce-a fugit. Nu știu dacă el știe de ce-a fugit.” Autorul „confesiunilor
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_cioran_cel_singu_george_roca_1389961188.html [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
a făcut mare / și el marinar Laurențiu Ghiță - Marinarii / Ei sunt veșnic mușteriii / Unor bârfe de import:/ Își deosebesc copiii / După vorbă, ... după port! Polisemia unei expresii Ildiko Juverdeanu / călcând strâmb -/ la vecina-n casă / ortopedul Gheorghe Constantinescu - După operația estetică / Mi-a spus-o fără ezitare,/ Cu aroganță și tupeu: / "Iubitule, ce rău îmi pare,/ Dar nu mai ești de nasul meu!" Calamburul Dan Norea / un brad prost crescut -/ arată nordul unde / vrea mușchiul lui Petru-Ioan Gârda - La botezul navei
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1410934225.html [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
realitatea în imagini artistice bidimensionale, create cu ajutorul culorilor aplicate pe o suprafata (pânză, hârtie, lemn, sticla etc.). Scopul este de a obține o compoziție cu forme, culori, texturi și desene, care dă naștere la o operă de artă în conformitate cu principiile estetice. O mare parte din pictură artei occidentale și orientale este dominată de motive religioase; exemple ale acestui tip de pictură sunt scenele biblice luate din pereții catacombelor și din plafonul interior al Capelei Sixtine, iar ale artei orientale sunt scenele
Expoziţia de pictură – sculptură “Citadine” by http://uzp.org.ro/expozitia-de-pictura-sculptura-citadine/ [Corola-blog/BlogPost/94117_a_95409]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2345 din 02 iunie 2017 Toate Articolele Autorului 2 Elogiul crimei prin prisma imanenței tragicului din literatura populară-o eroare morală și estetică Mitul Meșterului Manole, din
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496378734.html [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2345 din 02 iunie 2017 Toate Articolele Autorului 2 Elogiul crimei prin prisma imanenței tragicului din literatura populară-o eroare morală și estetică Mitul Meșterului Manole, din balada cu același nume văzut ca elogiu adus jertfei de sine; al “Mioriței”ca act al acceptării tragicului,adică asumarea conștientă a limitei; al baladei ”Toma Alimoș”, unde crima este justificată prin obținerea dreptății în afara legii
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496378734.html [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
dat, comunitatea omenească acceptă acea crimă ca pe o necesitate eroică, în alt timp dat, aceasta poate să fie renegată și infierată. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Elogiul crimei prin prisma imanenței tragicului din literatura populară-o eroare morală și estetică.Eseu de AL.FLORIN ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2345, Anul VII, 02 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496378734.html [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
degajă. Tu ești cu un picior în lumea muzicală și cu unul în lumea literară. Cu cine te înțelegi mai bine - cu cîntăreții sau cu scriitorii? Unde e mai mare mîncătoria? Muzicienii trăiesc într-o lume mai eterată și mai estetică. Parcă sînt pe jumătate păsări, te aștepți să descoperi la radiografie că au oase mai ușoare decît noi... sau că au înăuntrul lor cutii de rezonanță. Sînt mai aproape de îngeri decît noi, ceilalți. Cînd petrec o zi cu ei la
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu by http://www.zilesinopti.ro/articole/3696/haosro-interviu-cu-florin-dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
arhitecții de la Lama Arhitectura, care au avut curajul să treacă de la un birou de 47 mp la unul de 14 mp! Cum amenajarea a fost finalizată într-un timp record (14 zile), OSB-ul, de multe ori subestimat ca potențial estetic, a fost o soluție rapidă. Da, încap și bicicletele! Povestea pe larg aici. 22 mp. București. Tot garaj, tot birou de arhitectură. Garajul se află la parterul unui bloc de locuințe din anii ’60, iar noul rol dat de arhitecții
Dăm note mari unor superamenajări în spații mici. Toate made in RO by https://republica.ro/dam-note-mari-unor-superamenajari-in-spatii-mici-toate-made-in-ro [Corola-blog/BlogPost/338047_a_339376]
-
stadii; un stadiu=184,18 m), deci, spuneam, o șopârlă de șapte miliarde de oameni înlănțuiți și puși “cap la cap”, care înconjoară acum pământul în toate sensurile posibile, apoi puneți-vă întrebarea firească: de unde ar trebui începută această “operație estetică”, de la coadă sau de la cap? Evident, veți spune cu toții, de la capul Șopârlei - că-i urât ca vai de lume lui acum! Ș-apoi și un copil de clasa a IV-a știe acum că, dacă îi tai coada reptilei, va
SCRISOAREA NR. 69. CUM SE COMITE UN ATENTAT FINANCIAR ASUPRA OMENIRII PRIN EXTRATEREŞTRI ET-Y-X- de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1366047922.html [Corola-blog/BlogPost/345889_a_347218]
-
acum că, dacă îi tai coada reptilei, va crește mereu la loc. Și cu cât i-o tai mai des, trupul Șopârlei se va îngroșa și mai mult. Ajungem, așadar, la concluzia naturală că, pentru a executa cu eficiență “operația estetică”, trebuie să tăiem, dacă nu tot capul urât al Șopârlei uriașe, măcar o parte din cap sau o incizie ceva trebuie făcut. Dar cum putem noi, ajunși acum în halul asta de “șopârle aristocratice” fărâ șimbrie, să ajungem la capul
SCRISOAREA NR. 69. CUM SE COMITE UN ATENTAT FINANCIAR ASUPRA OMENIRII PRIN EXTRATEREŞTRI ET-Y-X- de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1366047922.html [Corola-blog/BlogPost/345889_a_347218]