1,245 matches
-
din grecescul Μελίτη, fie o adaptare a pronunției dorice grecești a aceluiași cuvânt Μελίτα. O altă ipoteză sugerează că cuvântul "Malta" ar veni de la cuvântul fenician "Maleth," „sălaș” sau „port” cu referire la numeroasele golfuri ale Maltei. Alte câteva mențiuni etimologice apar în literatura clasică, termenul de "Malta" apărând în forma sa actuală în "Itinerarul Antonin" (Itin. Marit. p. 518; Sil. Ital. xiv. 251). Ceramica găsită de arheologi la se aseamănă cu cea găsită în Italia, și sugerează că insulele malteze
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
tratează cuvântul „Dragobete” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” ("Cicindela campestris"). În „Dicționarul etimologic al limbii române”, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat” ce se traduce prin „cumnat”. Alte teorii expuse de Lutic consideră proveniența numelui de la cuvintele din slava veche „dragu” și „biti”, care s-ar traduce prin „a
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
include serviciile de transport (transportul aerian, croazierele, taxiurile) și serviciile de ospitabilitate (cazarea, inclusiv hotelurile și stațiunile, veniturile din divertisment, cum ar fi parcurile, cazinourile, mall-urile, veniturile din muzică și teatrele). Theobald (1994) sugera că din punct de vedere etimologic, cuvântul „tur” derivă din limba latină (turnare) și din limba greacă (tornos), cu sensul de cerc - mișcarea în jurul unui punct central sau o axă. Preluat în limba engleză cuvântul tour a căpătat semnificația acțiunii de a se mișca în cerc
Turism () [Corola-website/Science/297475_a_298804]
-
este un raion din Republica Moldova. Reședința sa este orașul Criuleni. Și aici există, ca la Cimișlia, o variantă locală a legendei cu Romeo și Julieta ca "explicație" etimologică: aici sunt denumiți Criu și Lenuța. Ca în celelalte variante, cei doi îndrăgostiți sunt proveniți din localitățile vecine, și părinții le interzic să se căsătoreasca. Dar, în timp ce legenda Cimișleană are un sfârșit vesel, cea Criuleană are un sfârșit tragic: negăsind
Raionul Criuleni () [Corola-website/Science/297495_a_298824]
-
timpul, persoana și genul (masculin și feminin), acesta fiind limitat la modul participiu. O diferență importantă între cele două limbi este că în franceză formele temporale sunt mai numeroase. Dat fiind că ortografia limbii franceze este în foarte mare măsură etimologică, deci nu redă fidel pronunțarea, în conjugare trebuie să se țină seamă de faptul că în vorbire sunt mai puține desinențe personale decât în scris. Sunt de exemplu categorii de verbe la care, la anumite timpuri, patru desinențe se scriu
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
folosește Irineu de Lyon în scrierea sa "Contra Haereses" ("Împotriva tuturor ereziilor") pentru a descrie învățătura și pe cei care se opun Bisericii creștine, în opoziție cu poziția ortodoxă (de la "ortho-" "dreaptă" + "doxa" "gândire/credință") a Bisericii creștine. Aceeași filieră etimologică exploatează în zilele noastre teologul grec Christos Yannaras atunci când spune : "Erezia înseamnă a te opri numai la o parte din întreg și a o absolutiza, a o lua drept întregul în ansamblul lui. Cred că cea mai bună definiție a
Erezie () [Corola-website/Science/318172_a_319501]
-
zona dată se afla satul omonim, care în secolul al XX-lea își pierde statutul, fiind încadrat teritorial în raza orașului Cartierul a luat ființă pe locul fostei așezări rurale Muncești, menționate documentar Măncești, formă ce din punct de vedere etimologic ne trimite la un nume de persoană Mancu (Manciu), care, la derivarea cu formantul -ești, care a dat naștere denumirii Măncești, modificată apoi Muncești, prin apropiere formală de apelativul muncă. Primul act referitor la localitatea omonimă datează din 1642. Moșia
Muncești () [Corola-website/Science/315874_a_317203]
-
dezvoltat mai târziu teoria inițiată de Vulcănescu și a scris niște cărți care i-au adus celebritatea peste noapte, în special în cercurile literare. Cărți precum "Creație și frumos în rostirea românească" sau "Sentimentul românesc al ființei", capodopere de speculație etimologică și filosofie hermeneutică, ce au limitat valorile universale în interesul evident de a cerceta spiritualitatea românească per se. În aceste cărți, Noica ajunge la concluzia că limba română are un cuvânt, o prepoziție, ce mediază accesul ei unic la tărâmul
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
limba română își are originea în limba părinților daci - limba dacă, ca și latina, având origini comune într-un filon indo-european. Așezand pe 3 coloane cuvinte din dicționar corespunzatoare limbii române, latine și sanscrite, Dulcu ne arată apropierea fondului nostru etimologic de limba sanscrită, mai mult decât de limba cotropitorilor romani. Teoria se pierde în negura timpurilor, în migrația lui Rama, plecat de pe meleagurile hiberboreene (prin Tărtăria, via Summer), pe meleagurile Indiei de astăzi. Prin migrația indo-europeana, limba latina, provenind din
Elie Dulcu () [Corola-website/Science/316163_a_317492]
-
pot fi scurte sau lungi. Cele lungi se transcriu prin dublarea literei. Lungimea consoanelor are valoare funcțională: Scrierea limbii maghiare este fonemică, aproximativ în aceeași măsură în care este și cea a limbii române. Singurul element de ortografie pe principiul etimologic este redarea consoanei /j/ prin două grafeme: "j" și "ly", cel din urmă fiind cândva transcrierea consoanei . Întâlnirea a două consoane poate provoca schimbări în pronunțarea uneia dintre ele sau a ambelor. Una dintre schimbările fonetice este asimilarea, parțială sau
Fonologia limbii maghiare () [Corola-website/Science/316227_a_317556]
-
este un împrumut din limba franceză. Cuvântul din este împrumutat din latina medievală: "antrustio", "antrustionis" (la acuzativ singular: "antrustionem"), care este un derivat al cuvântului "trustis". Acesta, la rândul său, este împrumutat din vechiul german "Trost", „fidelitate”. De notat apropierea etimologică a cuvântului "antrustion" cu verbul din . Avem informații despre "antrustion" din una din scrierile lui Marculfus, precum și din diversele dispoziții din Legea salică. ""-ul s-a bucurat de multe avantaje, deosebit de valoroase, îndeosebi dreptul la asistență regală și la protecție
Antrustion () [Corola-website/Science/321833_a_323162]
-
now you lose old nipons " ( acum ați pierdut japonezi învechiți ), adică exact cele 5 inițiale N Y L O N. Toată lumea a fost cucerita de idee și astfel a aparut denumirea de "nylon" Explicația următoare, oferită de mai multe dicționare etimologice (între care cel al lui Dauzat) este destul de plauzibilă: potrivit acestei explicații, este vorba de acronimul format de inițialele prenumelor șotiilor celor cinci chimiști de la DuPont de Nemours care au colaborat la inventarea textilei, si anume : Nancy, Yvonne, Louella, Olivia
Nailon () [Corola-website/Science/316407_a_317736]
-
are la origine cuvântul latin "spatha", prin care se desemnează arma, folosită de cavalerie pentru lovit, din epoca romană și perioada migrației popoarelor, mai lungă decât gladiusul, cu lama dreaptă și prevăzută cu două tăișuri. Acest termen are ca bază etimologică cuvântul antic grecesc "spáthe", care a fost preluat în limba latină sub înțelesul de „obiect lung și plat” pentru amestecat diferite substanțe. Termenul a supraviețuit în limba română în cuvinte ca spate, spătar (partea superioară a scaunului) și spată (element
Spadă () [Corola-website/Science/316468_a_317797]
-
de dincoace de Carpați, avem astăzi să ne conformăm literaturii din România, căci în deșert ne vom împotrivi trecutului fonetic de acolo”." Printre cei care susțineau etimologismul au fost Iosif Hodoș și Partenie Cosma. Învățătorii care întâmpinau greutăți din cauza ortografiei etimologice, cer Consistoriului să întocmească și să tipărească manuale cu ortografie fonetică. În 1879, fonetismul își face intrarea și în redactarea proceselor verbale, atât în sinodul arhidiecezan de la Sibiu, cât și în cel de la Brașov. A scris lucrări cu caracter istoric
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
pleda prezenta radicalului "ard" (cu sensul de „înălțime”) în toponimia europeană ("Ardă, Ardal, Ardistan, Ardiche, Ardennes, Ardelt, Ardilla" etc.). În această ipoteză, "Ardeal" ar însemna „loc înalt și păduros”. Trebuie amintit aici și forma latină "Arduus" care aparține aceleiași rădăcini etimologice și forma indiană veche "ardhuka" "a prospera" și forma albaneză "ardh-" care cu extensia "na" a dat "ardhuna" însemnând "profit" "câștig" Cuvintele "aridica" și formele "rădica", "ridică", "ar(i)dică" aparțin acestei rădăcini și se poate aminti semantic și epitetul
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
transformă în "é", iar „a” inițial tinde să fie transcris „e”, potrivit sistemului fonetic maghiar. Limba maghiară nu aparține grupului limbilor indo-europene iar cuvântul “Ardeal” este de origine Indo-Europeană. Până în prezent, nici un lingvist nu a reușit să dea o lămurire etimologica plauzibilă numelui "Erdély" decât prin "erdő" "pădure" cu adaosul sufixal "-ély", acesta din urmă interpretat că distorsionare a cuvântului "elve". Totuși, etimoanele nu sunt atestate altundeva în limba maghiară. Problema etimologiei cuvântului "Ardeal" a fost tratată și de Paul Lazăr
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
Giraiesty" la 1790, "Griesti" la 1800, "Ghiriesti" la 1814, "Parochia Giriesti" la 1869. Forma "Gherăiești" apare, mai apoi, prin atracție paronimică (asociere cu cuvântul "ghera") în secolul al XIX-lea și este impusă prin actele oficiale de după anul 1864. Originea etimologică a denumirii acestei localități devine mult mai discutabilă întrucât prin același toponim sunt denumite mai multe sate din diverse părți ale țării și e greu de crezut că toate au avut aceleași origini: Forma Gherăești este oficială, dar nu și
Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/324487_a_325816]
-
normativ de limbă franceză. "Dictionnaire de la langue française" a fost publicat de Hachette între 1863 și 1872 pentru prima ediție și între 1873 și 1877 pentru ediția a doua în cinci tomuri, dintre care un supliment, urmat de un dicționar etimologic al tuturor cuvintelor de origine orientală (arabă, ebraică, persană, turcă, malaieză) de Marcel Devic. Dicționarul oglindește starea limbii franceze clasice și folosirea corectă a limbii literare între secolele al XVII-lea și al XIX-lea. Articolele prezintă o etimologie a
Dictionnaire de la langue française (Littré) () [Corola-website/Science/327020_a_328349]
-
a avut loc totuși treptat, după ce Schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici în 1780 și întărește lăcașul de cult, extinzându-i domeniile prin moșiile donate de boieri. Pe o asemenea moșie s-a construit și Schitul Locurele. Printre ipotezele etimologice, privind toponimia, există o primă interpretare etimologică a cuvântului „lainici” pe care unii îl consideră de origine grecească, afirmând fals că ar veni din greaca veche, unde “lainos” ar însemna „de piatră”. Ori, nu se poate vorbi de greacă veche
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
Atanasie vine de la Tismana la Lainici în 1780 și întărește lăcașul de cult, extinzându-i domeniile prin moșiile donate de boieri. Pe o asemenea moșie s-a construit și Schitul Locurele. Printre ipotezele etimologice, privind toponimia, există o primă interpretare etimologică a cuvântului „lainici” pe care unii îl consideră de origine grecească, afirmând fals că ar veni din greaca veche, unde “lainos” ar însemna „de piatră”. Ori, nu se poate vorbi de greacă veche în vremea lui Nicodim, grecii folosind cuvântul
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
satul în ruine de la Kenet-el-Jalil (cunoscut și sub numele de Khirbet Kana), aflat la aproximativ 9 km mai la nord, și Ain Kana, care este mai aproape de Nazaret și considerat de unii a fi un candidat mai bun din motive etimologice. În timp ce satul Qana, din sudul Libanului, este considerat un candidat probabil pentru locație, mulți creștini libanezi locali cred că satul este locul corect. Mulți arheologi din epoca veche și din cea modernă au căutat să găsească ulcioarele folosite la Cana
Nunta din Cana Galileii () [Corola-website/Science/324196_a_325525]
-
comună liberă în Scaunul Mediașului. Conform conscripției din 1516, localitatea avea 30 de gospodării, un morar, un dascăl, doi păstori, iar în 1532 numărul caselor era de 61. Numele așezării în limba germană este de "Bussd", posibil ca o derivație etimologică nu tocmai adevarată din prenumele "Bozo". Biserica fortificată se află astăzi într-o avansată stare de degradare, turnul nord - estic este în ruine iar zidul de incintă este aproape distrus. Slujbele în biserică au fost sistate încă din anul 1990
Biserica fortificată din Buzd () [Corola-website/Science/326815_a_328144]
-
a se dezvolta, teama de nonconformism și 3. pasiuni autentice, cele ale „virginei” (femeii neatinse de legile patriarhale): forța emoțională, curajul, independența, dinamismul, integritatea, vitalitatea, excelența, prudența (înțelepciunea practică), temperanța. Daly resemnifică sensurile acestor concepte, întorcându-se la rădăcinile lor etimologice. Eticile materne se încadrează în familia eticilor virtuții. Ele accentuează mai puțin pe aspectele normative (“ce trebuie să fac”) și mai mult pe modul în care trebuie să se dezvolte o persoană: “ce fel de persoană ar trebui să fiu
Etici feministe () [Corola-website/Science/325278_a_326607]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,55%). Pentru 2,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Bărăganul este cea mai întinsă și cea mai tipică zonă de stepă. Originea etimologică a cuvântului Bărăgan este de câmp întins de ierburi, uscat și nelocuit, iar în limba turcă după C.C. Giurescu, înseamnă vârtej, furtuna, vifor. Din epoca pietrei ori a fierului nu s-au găsit urme în mod direct și oficial. Din
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
agramatismele unor personaje interpretate, printre alții, „de performerii prostului-gust insolent și ai bădărăniei deșănțate, Oreste și Mircea Badea”. Filmul este catalogat a fi "„o „anticomedie”, integral ratată prin gafa subculturală de a crede că poate face o crazy-comedy în sensul etimologic al sintagmei, recte divulgând în ultima secvență că totul n-a fost decât elucubrația unor bolnavi mintal dintr-un „sanatoriu de lux”, pe tema tezaurului romanesc (ne)recuperat de la Moscova”". Regizorul Mihnea Columbeanu l-a catalogat ca fiind un film
Milionari de weekend () [Corola-website/Science/326185_a_327514]