1,985 matches
-
Bulzul, afirmă Radu Anton Roman, este „bucata mioritică a mai adevărată“. Dar trebuie spus că originea cuvântului este incertă. Alexandru Ciorănescu, în al său Dicționar etimologic al limbii române, îl clasează printre destul de numeroasele cuvinte cu „origine necunoscută“ (apropo de etimologie și de termenii specifici păstoritului, merită semnalat faptul că majoritatea acestor cuvinte nu sunt defel mioritice, ci turcești get beget; până și bietul nostru „cioban“ este turcesc!). Pe de altă parte, doamna Ileana Tănase susține, în Călătorie prin Italia gastronomică
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
reunite într o unică megasarma, un cuib format dintr-o foaie mare de varză). La fel de originale sunt sarmalele coapte în dovleac. Cuvântul românesc „sarma“ provine de la turci (iar aceștia l-au împrumutat din arabă, unde are semnificația de rulou; aceeași etimologie o are și termenul bulgăresc sarmi). Turcii mănâncă frecvent sarma (umplutura este învelită în frunze de viță-de-vie) sau „dolma“ (în frunze de varză, dar și în ardei, roșii sau dovlecei). Grecii, după atât de mulți ani de ocupație otomană, au
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pentru ca virtutea, legea morală să triumfe. Componenta etică a Jurământului îndeamnă la specializare continuă ca să excludă eroarea, compromisul și compromiterea medicului și a profesiei de medic. De altfel nu întâmplător lumea se adresează medicului cu superlativul „doctor“ cuvânt a cărui etimologie este verbul latin doceo, -ere = a învăța mereu, căci, bolnavul sigur crede că „doctorul“ le știe pe toate, că este doct în toate ramurile medicinei, științelor medicale și mai mult decât atât. și nu este întâmplător, că din lumea medicilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
caritabilă și experiența medicală empirică s-au dublat pe parcurs, deși, în secolul XII unele Concilii interziceau călugărilor să practice medicina, făcând loc medicilor laici și cărților. Episcopul Isidor din Cartagina, funcționând în Sevilla spaniolă, în cele 8 volume ale Etimologiilor sau Originilor ca și în Despre natura lucrurilor scrise în latină, înscrie texte medicale din înaintașii cunoscuți, cum face și Benedict Crispus episcop de Milano în Comentariul medical, inspirându-se din Pliniu cel Bătrân și Dioscorides. La Monte Cassino, călugărul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
gen pretinde să-i ofere societății o oglindă fidelă. 2.3.1. Amestecul tonurilor Conceput ca un gen complet, drama cuprinde genurile precedente. Louis-Sébastien Mercier, care consacră un întreg capitol din Nou Eseu despre arta dramatică definirii sale, explicitează astfel etimologia termenului: Acest cuvânt este scos din grecescul Δραμα (drama), care înseamnă literal acțiune; și este titlul cel mai onorabil ce-ar putea fi dat unei piese de teatru, căci fără acțiune [nu există] niciun fel de interes, nici viață." (cap
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pentru paradigma comicului caragialian, și anume ironia, parodia și grotescul. În cazul fiecăruia se va pleca de la sumare considerații teoretice, probate mai întâi prin textele caragialiene și ilustrate apoi prin opere semnificative din perioadele următoare. 3.1. Modul satiric Dubla etimologie posibilă a termenului de satiră este utilă înțelegerii semnificației acesteia mai întâi ca formă artistică eterogenă ( lat. Satula = salată, amestecătură) și apoi ca manifestare polemică, de reprobare, prin asocierea cu spiritul inconformist, libertin, contestatar, impulsiv și bufon al lui Dyonisos
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fi, așa cum va reieși din capitolul următor, modul umoristic. Ceea ce, dacă parafrazăm spusele lui Mallarmé "Un scriitor desăvârșit ajunge în cele din urmă un umorist"poate indica, fără prezumție, o anumită maturitate artistică la nivel național. 3.12. Modul umoristic Etimologia, variantele, raporturile cu alte moduri, istoricul abordărilor etc. pot constitui, în cazul umorului, o lucrare în sine de dimensiuni apreciabile. Spre exemplu, bibliografia de dată mai recentă întocmită de Don L. F. Nilsen (Humor Scholarschip. A Research Bibliography) pentru diversele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a cărui notă distinctivă este cea de compasiune, de simpatie și înțelegere față de moravurile și micile defecte percepute ca rezultate inerente ale condiției umane. Cel dintâi aspect este specific persoanelor înzestrate cu așa-zisul "simț al umorului", sens susținut de etimologia termenului (lat. humor, "umoare, secreție glandulară care, după Hipocrat, hotăra dispoziția sufletească a omului"). Autorul cu talent umoristic îmbină tandrețea cu veselia, gravitatea cu surâsul, convertește spiritul în predică jovială, se erijează în moralist bonom care nu sancționează, ca satiricul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
autor l-a ajutat să descopere inepuizabile surse de comic provenind din invazia erorilor înregistrate la toate compartimentele sistemului limbii: fonetică, morfologie, sintaxă, vocabular. Amintim câteva semnificative ilustrări ale fiecărui aspect. Astfel, în cuvinte și sintagme construite pe baza unor "etimologii populare"119 precum ,,renumerație", "scrofulos", "lege de murături", ,,fidea", ,,cioclopedică" etc., sau în cele provenite din "hiperurbanisme"120 precum ,,famelie", "nifilist", în neologisme neasimilate de tipul ,,adrisant", ,,bampir", ,,soțietate", intervin mutații fonetice cu efect ilar. Același efect e stârnit de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Nenea Iancu. Schița Conferencia, de pildă, înveselește prin intermediul aceluiași tip de conferențiar semidoct "rostogan" din ciclul Un pedagog de școală nouă. Așa cum acesta le explica elevilor înțelesul genului neutru prin exemplul "catârului, carele nu-i nici cal, nici iapă"134, etimologia descoperită în cazul termenului "tanc" este la fel de edificatoare: Englezii, domnilor, sunt oameni încăpățânați. La dânșii nu merge cu to be or not to be, sau, pe românește: zis și făcut. Și, în adevăr, cum spusei adineaori, în ziua de 17
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a încercat întotdeauna să facă universul inteligibil"). Foarte bogate sunt apoi abordările antropologice, care sondează originile și dezvoltarea culturii umane și care acordă o atenție sporită primelor căi de acces către mister. La fel de importante sunt abordările lingvistice, care prin prisma etimologiei conferă rolul de căpătâi metaforei, cu ajutorul căreia sunt exprimate experiențele primordiale. Abordările psihologice, pe de altă parte, văd în mit dovada universalității funcțiilor mentale ale umanității, individul percepând lumea în mod subiectiv, tot ceea ce spune, ce face și gândește constituind
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cu a jalona începutul capacității de gândire și deci de reprezentare a lui homo sapiens, ci al perspectivei analitice asupra mitului, al conștientizării existenței acestuia de către om, lucru petrecut în Antichitatea greacă. Cum era de așteptat, "mythos" nu are o etimologie cunoscută. Barry Powell afirmă că acesta apare pentru prima oară la Homer, care și-a dictat epopeile prin secolul al VIII-lea î.Cr. (poate tocmai celui care a inventat alfabetul grecesc), unde desemnează o comandă ori un discurs public, de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
contribuția acestora la întregul eșafodaj) și abia la urmă făcându-se apel la o simbolistică generală, însă cu cea mai mare precauție, întrucât semnificantul nu are valoare în sine, ci doar în întrebuințare.217 Principalul filon explicativ rămâne pentru el etimologia, care poate lămuri clar și nehazardat anumite ritualuri, fără inserții psihanalitice, care impietează asupra validității concluziilor.218 În Europa medievală sunt preluate trei importante filoane simbolice (Biblia, antichitatea greco-romană și lumile barbare) din care nimic nu dispare, totul combinându-se
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cum anume se face un roman, îți tot pun probleme sau, și mai grav, probleme metapolitice și religioase. Vrei să ne oprim o clipă la treaba asta cu problema? Dă-i voie unui filolog elenist să-ți explice romanul sau etimologia cuvântului problemă. Și anume că e un substantiv ce reprezintă rezultatul acțiunii unui verb, proballein, care însemnează a arunca sau a pune în față, a prezenta ceva, echivalând cu latinescul proicio, de unde problemă ajunge să fie echivalentă cu proiect. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
nostru, de Lunar sentimental, iar În al treilea, de Prisma, Proa etcaetera. Îl desfidem pe criticul cel mai dispus să denișeze, fie-ne iertat galicismul, măcar o singură metaforă În complexa totalitate a artei lui Loomis, cu excepția celor Înregistrate de etimologie. Cei care păstrăm În memorie, ca Într-un etui prețios, șuetele la care trăncăneam din plin și lejer În strada Parera și care adunau adeseori sub un singur arc două crepuscule, cel al după-amiezei din ajun și cel al dimineții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pare pașnic, grăsuț, dar prea dezvoltat pentru vîrsta lui. Celălalt invitat, oșteanulscriitorulpoliticianul Theodoru, s-a menținut coerent pînă aproape de sfîrșit cînd, deodată, a lansat o grenadă lingvistică: „Cuvîntul jidan Înseamnă În Oltenia uriaș”. Așa-i la bătrînețe, Îți cade dragă etimologia. Pantalonu’. Ziarul Partidului Vostru oferă o mostră de păstrare a limbii și obiceiurilor aferente ei, descriind „vizita președintelui ION ILIESCU În județul Buzău”. „La coborîrea din elicopter, președintele a fost Întîmpinat de.” (...) „Apoi distinsul oaspete s-a adresat sutelor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a zecea planete, necunoscută și cea mai apropiată de Soare, vizibilă doar cu ajutorul celui de-al treilea ochi, și numai la solstiții, printre coloanele de la Stonehenge. În căutarea aparenței de autenticitate, ofeream traduceri ale unor texte sacre recent descoperite, emiteam etimologii al căror șir se sfârșea de obicei cu un cuvânt românesc, de cele mai multe ori cu un nume propriu, recomandam zile de post Între paginile 34 și 89 și sacrificarea rituală a unui cărăbuș la pagina 127. Cartea de vise era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Motivul constă în presiunea exercitată de obișnuință, în înclinația de a-și exercita o deprindere pe care o stăpînise foarte bine în tinerețe. Cu alte cuvinte, cînd excelezi în gîndirea speculativă, cînd ai pe deasupra memoria citatelor, a autorilor și a etimologiilor clasice, nu poți să nu-ți exerciți dexteritatea filologică, și asta chiar dacă o faci numai pentru tine, în virtutea unui antrenament secret menit a-ți păstra vie o îndemînare care altfel, în lipsa exersării, s-ar slei cu totul. Așa cum jocul de
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
Tot astfel de greșită ni se pare scrierea așa-numitelor sunete derivate cu semnul sunetului originar din care derivă. Așa d când avem echivalentul lui în z ni se pare de prisos. În genere întrebăm ce are a face originea, etimologia unui sunet cu scrierea lui? Nimic. Cum va scrie autorul - pentru a pune în evidență - sunetul j, când se derivă din z [plus] ĭ consonans? Astfel englez face pluralul engleji, verbul o putrezi dă naștere substantivului putrejune, verbul a repezi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mecanisme de determinare a comportamentelor și a ideilor. Considerăm că ar fi utilă sesizarea raporturilor dintre acești termeni. Persuasiunea este definită ca activitatea de influență a atitudinilor unei persoane sau a unui grup de persoane, sensul său fiind marcat de etimologia sa, care trimite la acțiunea de a sfătui. Acest concept a fost în atenția cercetătorilor încă din Antichitate. Grecii o studiau în școli, o foloseau în justiție și în politică. Aristotel identifica drept agenți ai persuasiunii ethosul credibilitatea sursei, pathosul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
școlii Anul de studiu Materia A. Învățătura începătoare Școala lancastrică Anul I Citirea Scrierea Numărarea, adunarea și scăderea practică Sfintele rugăciuni Școala normală (clasa a I-a) Anul II Scrierea din dictando Lectura după cărți orânduite Caligrafia Din gramatica română, etimologia Citirea latinească Patru spețe din artmetică Catihisie, partea I Școala normală (clasa a II-a) Anul III Gramatica română, sintaxul vulgar Elementele geografiei pe scurt Din aritmetică până la fracții inclusive Scrierea și declamația latină Din catihisie, partea a II-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
limbii române Geografia Moldovei și Țării Românești Exercițiu în alcătuire Din istoria naturală, urmare Din aritmetică (regula de trei, purtarea registrelor) Geometrie și mecanică populară Desenul B. Învățătura gimnazială Pregătitoare (clasa a I-a) Anul V Sintaxul român Gramatica latină, etimologia Geografia universală și în special a Moldovei și Țării Românești, Turciei, Europei, Rusiei și Prusiei Istoria naturală, regatul plantelor Aritmetica până la regula de trei Istoria biblică Pregătitoare (clasa a II-a) Anul VI Din filolofia română compoziții de perioade și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cuvintele au viața lor, pe care și-o cer și și-o creează. Cuvântul dansator descătușat avea să sară dintre rânduri, să spargă fraza ca pe o nucă de cocos. Laptele scurs va dărui gustul unor ținuturi stranii, în care etimologia și sintaxa mediocru utilitariste nu și-ar mai avea loc”. Sau: „Verbele descojite de simbol capătă adevărata vitalitate. În afară de asta, cuvintele sunt intraductibile. Există, pentru noi, o savoare aproape senzuală a îmbrățișării, în ciuda sensului, a cuvintelor. ș...ț Pentru mulți
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
va rămâne modernismul, care nu a rupt legătura cu tradiția precum diversele avangarde. Înainte, însă, de a trece la "biografia" abia înfiripată a transmodernismului, se cuvine a le inventaria și pe celelalte modernisme, măcar pentru curiozitatea cititorului. 2. Hipermodernismul. Stricta etimologie savantă ne trimite la o radicalizare a modernismului, o exacerbare a tendințelor accentuate, oscilând între radicalismul avangardelor și cel al postmodernismului, el însuși manifestându-se adeseori, după cum am văzut, ca neoavangardă, cel puțin în cultura românească, dar și pe alte
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
putem identifica cel puțin două zone de non-rezistență, a Obiectului și a Subiectului, identice, prin care trec două fluxuri de informație între niveluri izomorfe zonei de non-rezistență și care împlinesc rolul de terț inclus în mod secret. Basarab Nicolescu observă etimologia comună a lui trei și a lui trans: "transgresiunea lui doi, ceea ce se află dincolo de doi"326. Astfel, transdisciplinaritatea devine "transgresiunea dualității ce opune cupluri binare: subiect-obiect, subiectivitate-obiectivitate, materie-conștiință, natură-divin etc. Așadar, Noica știa ce spune când identifica punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]