10,767 matches
-
dezvolți următoarele repere: explicarea semnificației cuvintelor bătrânei (din introducerea nuvelei); prezentarea evoluției lui Ghiță, orbit de patima pentru bani; motivarea transformării personajului Ana dintr-o soție iubitoare și devotată într-una care-și schimbă atitudinea față de soț și-l trădează; evidențierea rolului malefic pe care îl are Lică Sămădăul. Pentru conținutul eseului, vei primi 20 de puncte (câte 5 puncte pentru fiecare cerință/reper); pentru redactarea eseului, vei primi 20 de puncte (organizarea ideilor în scris - 4 puncte; utilizarea limbii literare
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
formulat idei numeroase și valoroase. În a doua ședință, programată ulterior, se aplică din nou varianta clasică. La sfârșitul întâlnirii sunt eliminați alți participanți. Procedeul continuă până la formarea unei singure grupe cu care se organizează o ședință specială. Vairanta urmărește evidențierea elevilor creativi și stimularea creativității prin concurență. Avantajele aplicării metodei Philips 6-6 sunt considerabile: * Stimulează imaginația, creativitatea; * Permite exprimarea liberă și argumentarea ideilor; * Facilitează comunicarea; * Intensifică activitatea creativă; * Încurajează spiritul competitiv; * Asigură solidaritatea de grup; 60 * Permite abordarea mai multor
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
necercetat termenul cu care dreptul este comparat și de care, în cele din urmă, trebuie delimitat. Deși existența legăturilor dintre drept și morală este greu de contestat, identificarea precisă a acestora ridică serioase dificultăți. Cercetarea noastră s-a concentrat pe evidențierea existenței unei conexiuni necesare între drept și morală, pe necesitatea includerii în sistemul de drept a normelor valide din punct de vedere juridic, dar care contrazic principiile moralei și pe necesitatea recunoașterii unui conținut moral minim al dreptului, reprezentat de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acestora, dar și o succintă expunere a argumentelor care susțin teza potrivit căreia trebuie nu poate deriva din este. Această analiză detaliată a condus la identificarea celor mai importante diferențe existente între normele morale și cele juridice, distincții utile pentru evidențierea specificului celor două tipuri de norme. În fine, acest capitol se încheie cu expunerea teoriilor pe care filosofii din perioada modernă le-au avansat în încercarea de a descoperi care sunt sursele normativității. Firul călăuzitor al demersului din această secțiune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
exmatriculări sau descalificări? Ultimele exemple pot fi reunite sub denumirea de sancțiuni, și prin urmare se impune o distincție clară între acestea și termenul de pedeapsă în sensul strict care interesează filosofia morală. Pentru a face această distincție, Feinberg propune evidențierea unor caracteristici comune atât pedepselor, cât și sancțiunilor, precum și a unor caracteristici specifice doar celor din urmă, care lipsesc în cazul pedepselor. Se poate spune că sancțiunile sunt mai puțin severe decât pedepsele, dar, deși această observație este în cele mai multe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
raporturilor sociale anterioare"), respectiv ca o ,,construcție" (,,produs al activității subiecților")14, contextualizarea 15 capătă valențe specifice, ca: * acțiune de plasare într-un anumit context a unui mesaj; * modalitate de dezambiguizare, de optimizare a realizării actului comunicativ; * formă/manieră de evidențiere a relațiilor 16 existente între componentele mesajului și cele ale situației de comunicare, relații explicite/implicite, în măsură diferită, în principiu, pentru locutor și interlocutor, tocmai prin prisma acceptării comunicării ca rezultantă a (inter)subiectivității ce caracterizează raportul locutor interlocutor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
dezvoltarea/simplificarea unei propoziții; trecerea de la afirmativ la negativ și invers; folosirea corectă a formelor pronominale propriu-zise și de politețe, în conformitate cu particularitățile situației de comunicare; depășirea blocajelor în comunicare; relevarea caracteristicilor rolului de emițător al unui mesaj în diferite contexte; evidențierea calităților unui ascultător activ; adaptarea ca locutor la particularitățile interlocutorului; interpretarea anumitor roluri; realizarea dramatizărilor; activitățile de memorizare; realizarea lecturii după imagini; comunicarea scrisă la nivel de achiziții, dar și de exersare: ,,scrierea" unei etichete, a propriului nume; realizarea unei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etc.; * introducerea cuvintelor în diferite contexte etc.; povestirea propriu-zisă implică: * anunțarea titlului și autorului povestirii/operei literare (în cazul povestirii realizate după un text literar); * povestirea realizată de către educator/educatoare cu posibilitatea valorificării și a unor pasaje citite, dramatizate etc.; * evidențierea succesiunii episoadelor și prin apelul la materialele didactice (de exemplu, o succesiune de planșe); * diferențierea personajelor prin ton, mimică, gestică, limbaj expresiv, în general; * evidențierea pasajelor mai importante, a cuvintelor noi etc.; * valorificarea unor versuri, cântece, ghicitori, proverbe etc.; etapa
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
povestirea realizată de către educator/educatoare cu posibilitatea valorificării și a unor pasaje citite, dramatizate etc.; * evidențierea succesiunii episoadelor și prin apelul la materialele didactice (de exemplu, o succesiune de planșe); * diferențierea personajelor prin ton, mimică, gestică, limbaj expresiv, în general; * evidențierea pasajelor mai importante, a cuvintelor noi etc.; * valorificarea unor versuri, cântece, ghicitori, proverbe etc.; etapa de fixare vizează, în general, anumite episoade, personaje, aspecte etice/expresive etc. ale povestirii; etapa finală poate consta în: * relaționarea cu alte povestiri; * modificarea unei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cu privire la modul de selecție și aplicare a mijloacelor pregătirii artistice în cadrul antrenamentului gimnastelor. Daca vom desprinde mijloacele corespunzătoare de pregătire artistică, atunci vom putea îmbunătăți substanțial calitatea și eficiența procesului de antrenament al gimnastelor de 9-10 ani; 3. Credem că evidențierea cerințelor de pregătire artistică prevăzute de Codul de punctaj și de Programa de clasificare FRG conduce la stabilirea schimbărilor necesare eficientizării antrenamentului de pregătire artistică a gimnastelor. Dacă vom identifica acele mijloace de pregătire artistică care conduc la îndeplinirea cerințelor
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
un volum mare de informații cu privire la opiniile specialiștilor vizavi de abordarea componentei pregătirea artistică în cadrul antrenamentului sportiv. Așadar, au fost investigate următoarele: nivelul pregătirii artistice în gimnastica artistică feminină din România; contribuția pregătirii artistice în dezvoltarea calităților motrice ale gimnastelor; evidențierea rolului pregătirii artistice în perfecționarea execuțiilor la toate aparatele de concurs; abordarea pregătirii artistice, ponderea acesteia pe perioadele antrenamentului sportiv; și în cadrul lecției de antrenament; carențele principale observate în procesul de pregătire artistică; evidențierea eficienței pregătirii artistice în antrenamentul sportiv
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
în dezvoltarea calităților motrice ale gimnastelor; evidențierea rolului pregătirii artistice în perfecționarea execuțiilor la toate aparatele de concurs; abordarea pregătirii artistice, ponderea acesteia pe perioadele antrenamentului sportiv; și în cadrul lecției de antrenament; carențele principale observate în procesul de pregătire artistică; evidențierea eficienței pregătirii artistice în antrenamentul sportiv al gimnastelor, modalități de îmbunătățire a acesteia. Desfășurarea sondajului a avut drept scop aprecierea locului și rolului pregătirii artistice în cadrul antrenamentului sportiv al gimnastelor și corelația acestei componente cu celelalte componente ale antrenamentului. Astfel
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
condiții) fost denumite capitale europene verzi precum: Stokholm-2010, Hamburg-2011, Vitoria-Gasteiz (Spania)-2012; (http: ec. europa.eu). În anul 2005 rețeaua urbană a României cuprindea 319 orașe; în anul 2007, 15 orașe aveau peste 100.000 locuitori (www.mmediu.ro). Scop: evidențierea caracteristicilor și a importanței orașului Botoșani și indirect, cunoașterea unui oraș ca ecosistem urban, în vederea conștientizării necesității protecției mediului urban. Obiective: - cunoașterea caracteristicilor și a importanței ecosistemului urban; - identificarea și descrierea surselor de poluare și a efectelor poluării asupra mediului
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
ușor prin depunerea acestuia în zona axei de avans a capului de scriere, iar în zona laterală au loc doar depuneri de material fragmentat și cu un grad de friabilitate mai mare față de structura de bază a aliajului Nimonic 75. Evidențierea existenței tendinței de dispariție a limitelor amprentelor singulare ale capului de indentare și a unirii acestora pe direcția de inscripționare. Rezultatele experimentale obținute pe paleta fabricată din superaliaj bază nichel de tip NIMONIC 86 Aspectul general al paletei supuse inscripționării
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
apare o redare diferită față de suprafața reală Atunci când se efectuează măsurarea discontinuităților suprafețelor, în funcție de palpatorul sau instrumentul de înregistrare, apare un anumit profil specific, care este geometric diferit de cel realizat fizic prin operațiile de prelucrare. 113 Fig. 4.7. Evidențierea profilului real după prelucrare, a profilului detectat de instrumentul de măsură (linia punctată) și, în final, a profilului efectiv rezultat după introducerea filtrelor de prelucrare (linia continuă îngroșată) Reducerea datelor înregistrate se face prin diminuarea numărului de puncte utilizate în
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
se poate observa caracterul discontinuu și pulsatoriu al inscripționării rezultate, prin formarea unor porțiuni foarte mici de material topit. Se pot identifica topiri locale și de formă circulară solidificate apoi cu suprapuneri parțiale ale materialului topit. Fig. 5.6 oferă evidențierea clară a caracteristicii de material topit în fasciculul laser, cu o vizualizare a caracteristicii pulsatorii a fasciculului. Se constată că inscripționarea prezintă o bună direcționalitate și tendința de copiere exactă a suprafeței aerofoliei. La expunerea pentru inscripționare în fascicul laser
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
laser a paletelor, factorul ce poate diferenția calitativ între ele aceste suprafețe, este factorul de rugozitate Rk ce se regăsește pe curbele Abbott-Firestone deja prezentate anterior. Conform acestor curbe (conform Fig. 4.9) a fost înregistrată 134 Fig. 5.6. Evidențierea caracteristicii de material topit în fasciculul laser. Mărire X 400 pentru acest tip de palete o valoare Rk = 3,8µm pentru o valoare generală Ra= 1,27µm. Prin comparație cu valorile obținute prin trasarea curbei Abbott-Firestone, în acest caz, din
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de 130 eV), cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser. Analiza a fost efectuată în zona expusă fasciculului. Picurile corespund intensităților radiațiilor X caracteristice elementelor componente aflate în limita de detecție a aparatului, cu evidențierea oxizilor formați, în principal 137 de Al și de Mg formați - pe hărțile de distribuție pentru elementele identificate în microzona de analiză. În Fig. 5.11 este redat buletinul de analiză EDX cantitativă, ce pune în evidență formarea cu precădere
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de inscripționare, ce au lungimi de ordinul milimetrilor, obținute cu fasciculul laser. Mărire X 100 Fig. 5.16. Caracterul discontinuu și pulsatoriu a inscripționării rezultate prin formarea unor porțiuni foarte mici de material topit. Mărire X 200 Fig. 5.17. Evidențierea caracteristicii de material topit în fasciculul laser pulsatoriu. Mărire X 400 Fig. 5.18. Imagini SEM cu determinarea dimensională a caracteristicilor optime de inscripționare a paletei. Mărire X 1.000, detaliu X 2.000 140 Fig. 5.19. Determinarea dimensională
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser. Analiza a fost efectuată în zona expusă fasciculului din zona asociată imaginii SEI. Picurile corespund intensităților radiațiilor X caracteristice elementelor identificate, în limita de detecție a aparatului cu evidențierea oxizilor. S-a identificat și existența unor silicați de tip silico-calciu și potasiu, ce au impurificat zona la operațiile de debitare a paletei. În Fig. 5.24 este prezentat buletinul de analiză cantitativă EDX. Analiza pune în evidență distribuția elementelor
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
X 2.000 Fig. 5.68. Detaliu din secționarea profilului și a zonei de fund a marcajului. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Mărire X 4.000 158 Fig. 5.69. Detaliu din zona de marcare, pentru evidențierea adâncimii și profilului rezultat ca urmare a topirii materialului. Mărire X 2.000 Se observă întreaga zonă de degajarea a materialului metalic topit în adâncime ca urmare a interacțiunii cu fasciculul femtolaser. Pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
topirea aliajului realizându-se pe circa 18 μm, iar zona cu depuneri de oxizi se extinde până la circa 70-73 μm, similar inscripționării realizate și pe paleta din aliaj de aluminiu. Fig. 5.72. Imagine SEM ce redă continuitatea marcajului, cu evidențierea topirii în adâncime a aliajului.Mărire X 2.000 Fig. 5.73. Profilul în adâncime al zonei topite, cu structuri specifice de solidificare rapidă și care nu păstrează în totalitate forma globulară. Mărire X 8.000 Se constată o mai
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
precum și a depunerilor rezultate. Fig. 5.80. Detaliu din secționarea profilului și a zonei de fund a marcajului. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Mărire X 2.000 Fig. 5.81. Detaliu din zona de marcare, pentru evidențierea adâncimii și „profilului” rezultat ca urmare a topirii materialului. Fig. 5.82. La baza craterului de topire nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Mărire X 4.000 162 Rezultatele experimentale obținute pe paleta din superaliaj baza
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
la metoda publicității. Fișierul potențialilor candidați Conferă rapiditate dacă informațiile sunt clare, complete, veridice, oportune și pe înțelesul tuturor. Marketingul resurselor umane Oferă posibilitatea recrutării persoanelor care să corespundă cerințelor posturilor vacante. Asigură atragerea persoanelor către posturile declarate vacante. Permite evidențierea cerințelor calitative ale posturilor vacante. Întrucât recrutarea este un proces care consumă timp și bani, este necesar ca ea să se desfășoare după un plan bine gândit. Dacă se reușește elaborarea unei metodologii corecte pentru recrutare, va fi posibilă identificarea
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
de evaluare Dacă performanțele nu sunt evaluate în mod corect, sistemul de recompensare este arbitrar și apar inechități și dezechilibre care inhibă performanța. Posibilitatea reală de a plăti performanța Lipsa resurselor financiare necesare recompensării poate duce la diminuarea performanțelor angajaților. Evidențierea clară a performanței Fiecare angajat trebuie să știe ce înseamnă performanța la locul său de muncă pentru a putea acționa în sensul creșterii acesteia. Cunoașterea de către angajați a structurii recompensei Cunoscând dimensiunea fiecărui element al recompensei, angajatul va fi direct
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]