2,039 matches
-
95% din mediile societale să fie mai ridicate decît un scor specific de 5, pe o scală elaborată de la 1 la 7 (în care 7 este "înalt"); b) media mediilor subeșantioanelor alcătuite din cele 62 de culturi naționale pentru atributul evocat să fie mai mare decît 6, pe aceeași scală în șapte trepte. în "oglindă", pentru a fi catalogat drept "universal negativ", un atribut trebuie să fie "universal acceptat ca impediment" dacă: a) 95% din mediile societale sînt mai mici decît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
peste 80 de țări, care cuprind aproximativ 85% din populația întregii lumi, cercetarea WVS înregistrează structurarea seturilor atitudinale și a orientărilor axiologice, pornind de la viața cotidiană, opțiunile religioase, pînă la domeniul vieții politice și economice. Cele două seturi de dimensiuni evocate explică mai mult de 70% din varianța interculturală din cele peste 80 de eșantioane naționale și corelează semnificativ cu serii întregi de indicatori agregați structural, care pot anticipa prevalența unui scor modest sau înalt pe fiecare dimensiune generică în parte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de o revenire mai pronunțată către valorile subzistenței. Așadar, modernizarea nu este un fenomen liniar: cînd o societate a integrat exigențele industrialismului și a "consumat" această experiență, începînd să se deplaseze către o societate a cunoașterii, rațional întemeiată, atunci societatea evocată se deplasează natural către o nouă direcție, dinspre valorile supraviețuirii înspre valorile exprimării de sine. O componentă centrală a ansamblului teoretic elaborat de R. Inglehart este opoziția care se naște între valorile materialiste și cele postmaterialiste. Se poate, de asemenea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sociale, care au fost validați în SUA, Japonia și Germania, sugerînd că ar putea fi independenți de cultură. Aceste axiome generale pot fi conceptualizate ca evaluări individuale ale contextului social care constrîng și modelează alegerile comportamentale. Prin urmare, ansamblul studiilor evocate au semnalat prezența în interiorul modelului axiomelor sociale a următoarelor dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru efort, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004; Safdar, Lewis, Daneshpour, 2006; Leung, Bond, 2004; Bond, Leung
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2001) individualismul (corelație negativă) și orientarea pe termen lung/scurt; cu trei dimensiuni ale lui House și colaboratorii săi (2004) care descriu starea ideală a culturii evitarea incertitudinii, orientarea spre performanță (corelație negativă) și egalitatea între sexe (corelație negativă). Corelațiile evocate se arată a fi mai puțin numeroase și mai slabe în intensitate decît cele pentru externalitatea dinamică, excepție făcînd dimensiunea supraviețuirii a lui Inglehart și Baker (2000). Concluzia studiului a fost că dimensiunea cinism societal reprezintă o trăsătură a culturii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al., 2001a; Luca, 2005; Gavreliuc, 2009), dar investigațiile anterioare aveau în special un rol de diagnoză organizațională și nu se revendicau ca factori explicativi ai unui model predictiv pentru o serie de "comportamente disfuncționale" din mediul educațional autohton. Modelul deja evocat al axiomelor sociale a semnalat prezența în cadrul său a cinci dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru angajare, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004, Safdar, Lewis și Daneshpour, 2006; Leung et al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care s-au comparat rezultatele obținute în majoritatea cercetărilor a fost cvasiexclusiv grupul de americani, pe considerentul că aceștia aparțin uneia din cele mai individualiste culturi naționale. Concluziile autorilor infirmau existența unor diferențe substanțiale între Japonia și SUA pe dimensiunea evocată, iar opinia comună ce susținea caracteristica colectivismului japonez s-a dovedit a avea o bază fragilă, întemeiată pe observații întîmplătoare, a căror validitate se afla sub semnul întrebării (se pot găsi cu ușurință situații care indică exact contrariul, după cum anumite
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de sine privește modul în care o asemenea dimensiune-resursă se articulează în luarea deciziilor: aceasta este mai scăzută în cazul celor din culturi colectiviste. De asemenea, un aspect important în percepția de sine este focalizarea pe eșec sau succes. Fenomenul evocat este legat de factorii induși de colectivism individualism, respectiv libertinaj-constrîngere culturală. Individualiștii privesc realitatea prin prisma succeselor lor, în timp ce colectiviștii o evaluează mai degrabă prin intermediul eșecurilor și al consecințelor negative ale comportamentului lor. Astfel, colectiviștii manifestă în mai mare măsură
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și multe raporturi informale, în cele cu DFP mică. Modul de luare a deciziilor este centralizat în culturile cu DFP mare și descentralizat în cele cu DFP mică. Simbolismul statusului este relativ neimportant în țările cu scor mic la dimensiunea evocată, dar foarte important în cele cu scor mare al DFP. Referitor la stilul de conducere, stilul participativ este prezent pregnant doar în culturile cu DFP mică, în culturile cu DFP mare stilul de conducere predominant este autocrat sau paternalist. Relația
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
calitatea vieții și relațiile interumane. Munca devine componenta centrală a vieții în culturile masculine, dar are un rol secundar în culturile feminine și, totodată, stresul ocupațional este trăit mai intens în culturile masculine. 8.9.3. Evitarea incertitudinii (EI) Dimensiunea evocată se referă la măsura în care culturile resimt ca amenințătoare situațiile ambigue și nesigure și încearcă să le evite prin stabilirea mai multor structuri și reguli, definind implicit nivelul de toleranță al nesiguranței și ambiguității în cadrul societății. Un scor mare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
domeniul exprimării emoțiilor, se așteaptă de la profesori și de la studenți să-și tempereze emoțiile în culturile cu EI mică și le este permis să și le exprime în culturile cu EI mare, după cum, în privința exprimării dezacordului cu profesorii, gestul interpersonal evocat este considerat stimulativ în culturile cu EI slabă, dar este privit ca un atac la persoană în culturile cu EI puternică. Dascălii țin cont de ideile părinților în culturile naționale cu EI scăzută, dar în cele cu EI mare se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asupra modalității de apreciere (Bond, 1988; Elizur et al., 1991, p. 74), ierarhiei diferitelor valori (Levy-Leboyer, 1986), relațiilor dintre valori, atitudini, scopuri, norme și comportamente (Guttman, 1982; Rokeach, 1973, 1977; Sagie, 1993). Pe lîngă modelele cele mai cunoscute și deja evocate, elaborate de către G. Hofstede și S. Schwartz, au fost propuse mai multe modele structurale pentru sistemul de valori. Astfel, Parsons, Shils (1951, apud Roe, Ester, 1999, p. 6) au distins cinci dimensiuni polare pe baza cărora oamenii iau decizii: afectivitate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este puternic influențată de valorile individuale și sociale ale persoanei, care se reflectă în modul în care acesta își stabilește idealurile existențiale. Ținînd cont de situația specifică a societății românești în această perioadă de tranziție, se poate aprecia că accepțiunea evocată a stării de bine psihologic este mai adecvată într-un asemenea registru definițional. în acest mod, subiectul își poate construi propria imagine despre împlinirea în viață, fără a fi influențat de constructe elaborate în prealabil de teoreticieni aparținînd unor culturi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
stimă de sine (Rosenberg, 1965), locul controlului (Rotter, 1964, 1975), autodeteminare (Sheldon, Ryan, Reis, 1996), la care s-a adăugat matricea valorică SVS a lui S. Schwartz și a colaboratorilor săi (2000, 2005, 2010), combinînd o metodologie cantitativă (specifică chestionarelor evocate mai sus) cu una calitativă (valorificată pe un eșantion de interviuri de istorie orală). Premisa conceptuală a explorării subiectivității sociale a constituit-o natura negociată, interacționistă a identității sociale a subiecților. Totodată, există o unanimitate a cercetătorilor din registrul psihologiei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
precum experiența comunistă și "cotitura" constituită de Revoluția din decembrie 1989) va genera sau nu o schimbare atitudinală majoră, reflectată într-o serie de trăsături de personalitate. Pentru examinarea acestei "înfruntări" simbolice între cele două modele explicative, am selectat probele evocate, iar primul nivel al realizării designului cercetării a grupat o serie de atitudini fundamentale implicite: față de integrarea în rețelele sociale (interdependență independență INT-IND), față de sine și reușita de sine (stima de sine SE); față de "explicarea primară a lumii" (atribuirile locus
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
că individualismul corelează pozitiv cu internalismul la locul de muncă. Cu toate acestea, dimensiunea individualism/ colectivism nu corelează nici cu satisfacția în muncă, nici cu starea de bine fizic sau psihic, ceea ce este o dovadă a caracterului funcțional al variabilei evocate. Restrîngînd dimensiunea individualism/colectivism la nivelul societății românești, C. Mereuță (1998) a analizat o serie de patternuri și comportamente organizaționale, unele existînd sub forma unor remanențe ale regimului comunist. Astfel, cultura organizațională profesional individualistă se caracterizează printr-o formalizare modestă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de cercetările interculturale precizează că, în general, în culturile colectiviste, "orientale", se adoptă mai frecvent practica mariajului aranjat, în timp ce în culturile individualiste, "occidentale", indivizii își aleg partenerii după criterii personale (Hatfield, Rapson, 1996; Medora et al., 2002, Kövecses, 2003). Tendința evocată reflectă o diferență majoră în aceste tipuri de societăți, exprimată prin măsura în care alegerea individuală joacă un rol în formarea relațiilor heterosexuale de tip "romantic" și în decizia de "a trăi împreună cu celălalt", colectiviștii angajîndu-se într-o strategie în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
chiar opusă realității sociale nemijlocite. Din deceniul al patrulea al secolului XX s-au adunat o colecție impresionantă de date care susțin relativismul cultural privitor la rolurile de gen, așa cum atestă și sinteza lui Lenton, Bruder și Sedikides (2009). Subiectul evocat a devenit accesibil și mediului științific românesc, îndeosebi prin contribuțiile lui P. Iluț (2000, pp. 177-194; 2001, pp. 99-114; 2009, 297-314), care disociază cu temei între registrul realității (ceea ce diferențiază nemijlocit cele două sexe) și cel al reprezentării ei (ansamblul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
partenerii împărtășesc mai multe atitudini asemănătoare față de obiecte sociale specifice, cu atît mai intensă este atracția reciprocă. Convențional, proporția atitudinilor similare se măsoară după cum urmează: Așadar, teza similarității atitudinale afirmă că, pe măsură ce crește indicele p, sporește atracția dintre parteneri. Studiul evocat a urmărit "universalitatea" acestei teze în cadrul unor culturi diverse, iar rezultatele pot fi parcurse în figura 3. Rezultatele indică faptul că regiunile ce întrețin valori conservatoare, expresie a închiderii, în care există o cultură dominantă, exclusivă, iar "celălalt" este doar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
autonomie" (autonomy), "agresivitate" (aggression), "exhibiționism sau etalare de sine" (exhibition), "realizare" (achievement), "răbdare" (endurance). Atributele asociate precumpănitor femeilor au fost următoarele: "acceptarea înjosirii" (abasement), "nevoia de afiliere" (affiliation), "deferența" (deference), "disponibilitate pentru sprijinirea celuilalt" (succorance), "disponibilitate pentru educare" (nurturance). Investigația evocată a mai semnalat faptul că gradul de consens în ceea ce privește favorizarea atributelor distinctive variază de la o cultură la alta și opțiunea mai consistentă sau mai nuanțată în construirea stereotipurilor de gen corelează cu dimensiunile semnalate de G. Hofstede. Astfel, scorurile mari
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de identificat în țările cu un individualism crescut și cu o distanță mică față de putere, iar "tristețea" e mai ușor descifrată în culturile colectiviste, cu o distanță mare față de putere (ca și cum individualiștii nu ar ști cum arată "chipul tristeții"). Rezultatele evocate sugerează preponderența unor experiențe personale și sociale diferite în țări diferite: "fericite" la individualiști și dezamăgitoare la colectiviști. în același registru, D. Matsumoto (1987, 1992a, 1992b, 1996, 1999a, 1999b, 2007) a realizat mai multe studii care comparau abilitatea "occidentalilor" și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și "tristețea", în comparație cu japonezii. în schimb nu au fost identificate diferențe în privința vitezei de operare cognitivă în recunoașterea "fericirii" și "surprinderii". S-a remarcat totodată că, deși nord-americanii au recunoscut cu mai multă ușurință decît japonezii cele patru emoții specifice evocate, "fericirea" și "surpriza" au fost, în schimb, la fel de simplu de decodificat de către reprezentanții celor două culturi cu un pattern diferit. Prin urmare, s-a observat cum japonezii au întîmpinat dificultăți în decodificarea emoțiilor negative, deoarece este mai puțin dezirabil social
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în aceeași condiție experimentală a succesiunii de imagini stresante, în situația în care era prezent "omul de știință", japonezii nu mai indicau frămîntarea extremă, ci, uneori, ajungeau chiar să zîmbească (e adevărat că gestul era mai degrabă "mașinal"). Desigur, tendințele evocate sînt doar evidențe parțiale privitoare la o eventuală ipoteză care susține că "persoanele din anumite țări experimentează mai multe emoții decît persoanele din țări cu patternuri culturale diferite". Ceea ce e legitim să afirmăm pe baza acestor probe experimentale sugerează că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
putem aprecia că membrii diferitelor culturi interpretează și judecă emoțiile bazîndu-se pe similarități, în ciuda diferențelor existente privind fizionomia feței, a diferențelor de etnie și mai ales în pofida regulilor prescrise cultural care guvernează modalitatea prin care noi ne exteriorizăm emoțiile. Rezultatele evocate constituie și un argument implicit care susține că oamenii, chiar dacă aparțin unor culturi diferite, folosesc pentru judecarea și perceperea expresivității celuilalt aceleași "indicații expresive". Cele mai multe anchete interculturale au furnizat evidențe în favoarea tezei "universalității", dar au subliniat și rolul specificităților culturale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au examinat ipoteza conform căreia externalismul corelează pozitiv cu autodistructivitatea. S-a constatat pretutindeni că scorurile ridicate la această scală o au persoanele cu o devianță secundară asumată: alcoolicii, fumătorii excesivi, șoferii periculoși etc. într-adevăr, în majoritatea țărilor, legătura evocată se activează între un pattern de atribuire și autodistrugere, deopotrivă în țări colectiviste (precum India, Hong-Kong), dar și în cele individualiste (SUA), în cvasitotalitatea cazurilor legătura reciprocă fiind puternică. Faptul că avem totuși instrumente construite în manieră etică este dovedit
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]