4,165 matches
-
chrono-logy" of some schemes. Taking into account the intențional effects of a (corporate, political or literary) message, the conceptual content is formed, aș Pottier (1992: 224) mentions, of some major event lines (AȘ = the analytical scheme focused on state or evolutive events) and of some enunțiative intențional choices (BAȘ= built analytical schemes) which will permanently accompany and control any statement. Pottier's model of the enunciative trajectory goes beyond the descriptive lexical analysis în order to proceed into a semantics of
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a bisericii reprezintă o reflecție a faptului că dintre membrii comunității religioase locale cei care percep cu optimism transformările suferite de biserică de-a lungul timpului vor accesa într-o mai mare măsură comunitățile virtuale, considerându-le o nouă treaptă evolutivă, ale cărei efecte sunt benefice. Pe de altă parte, membrii comunității religioase locale care și-au pierdut încrederea într-o evoluție pozitivă a bisericii nu vor manifesta un interes la fel de ridicat față de noile forme comunitare din spațiul virtual, considerându-le
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
perspectivă pentru acei studenți care vor dori să urmeze cariera didactică. și, de ce nu, îndrumările din prezenta lucrare pot fi utilizate cu real succes de alți studenți practicanți de la facultățile universității noastre sau de către alți profesori aflați în diferite etape, evolutive, ale formării continue. Susținem că lucrarea de față umple un gol metodic și metodologic real și este de larg interes pentru tot grupul țintă: studenți, absolvenți, metodicienii facultății noastre și mentorii profesori din învățământul preuniversitar. Prof. univ. dr. Ovidiu Gabriel
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
în esență, tinde să devină parte a comunității pentru care ea există și, pentru care, asigură prestații educaționale conforme cu nevoile acesteia. Noua „implicare” a comunității în viața școlii, trebuie privită ca un feed-back al funcționalității acesteia, pe un palier evolutiv al actului democratic spre care tinde societatea românească. Și, nu în ultimul rând, controlul comunității asupra actului educațional trebuie privit și ca fenomen social prin care trebuie să constatăm eficiența unui sistem finanțat din bani publici. Școala, tinde să redevină
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ANEXEtestul inițial). Pe orizontală sunt precizate competențele evaluate iar pe verticală conținuturile/nivelurile cognitive sau metacognitive (după caz!), corespunzătoare competenței evaluate. În cadrul etapelor de proiectare a unui test, elaborarea matricei de specificații este etapa a III-a, intercalată în mijlocul ciclului evolutiv al proiectării. 5.3.5. Tipuri de itemi Definiție. Item-ul sau proba, reprezintă cel mai mic element independent, identificabil al testului sau o unitate de conținut exprimată sub forma unei întrebări, unei probleme sau sarcini de lucru. Itemii se
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Istorie. Geograful și istoricul elaborează un plan pentru analiză, se documentează, identifică anumite caracteristici, dar fiecare insistă pe alte aspecte: istoricul, de exemplu, analizează dezvoltarea orașului în timp insistând pe dimensiunea spațio-temporală, iar geograful analizează orașul actual ca un întreg evolutiv, progresiv sau regresiv, cu accent pe condiționările factoriale multiple (condiții naturale, tehnologice etc). Competențele sunt distincte deoarece rigorile celor două științe diferă, fiecare specialist analizează orașul mobilizând cunoștințe specifice domeniului său; evaluabilitateamăsoară calitatea îndeplinirii sarcinii de lucru și calitatea rezultatului
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
din domeniul geografiei teoretice, putem afirma că, competențele sunt finalități practice demonstrate de capacitatea elevului de a rezolva o situație, indiferent de natura acesteia (de învățare, de viață etc), pe baza unor deprinderi și cunoștințe dobândite anterior sau ca process evolutiv în timp. Evaluarea procesului, a finalităților îndeplinite prin asigurarea transferului de competențe, este unul larg și, pe alocuri, lipsit de descriptori de performanță cuantificabili și concretizați (exemplu: lucrul cu harta fizică/politică a lumii este o competență clară, netă, verificabilă
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
forestier, cultural, etnografic, de relaxare (sportiv-recreativ), multifuncțional sau mozaicat etc; utilizarea informațiilor complementare necesare în faza de birou (documentare conexă); dezvoltarea unui algoritm de analiză (schemă logică/hartă conceptuală) și percepție fluentă, logică și obiectivă; construirea și deconstruirea unor scenarii evolutive asupra peisajului observat... Metoda mixtă de interpretare globală a peisajului Această metodă pe care o propunem este o metodă simplificată, rapidă, care presupune un algoritm de interpretare bazat pe următoarele etape: tehnica fotografică; interpretarea fotografică; tehnici de intepretare topografice/azimutale
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
momentelor din cariera managerială cu standardele pentru managerii din Învățământul preprimar și asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor profesionale transferabile. - Formare inițială și continuă a. Standarde - proiectarea și implementarea standardelor naționale pentru diversele categorii de manager educațional- standarde evolutive pentru o carieră managerială dinamică (M). b. Curricular - implementarea sistemului creditelor profesionale transferabile În formarea inițială și continuă a managerilor din Învățământul preprimar; - stabilirea de către comisia de acreditare din cadrul Centrului Național pentru Formarea Cadrelor Didactice și a unor standarde
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
de vedere, doctrina clasică a demonstrat că a reușit, într-un fel, să descopere "elixirul tinereții", al unei regenerări nesfârșite prin feluriții săi avatari. II. Tradiție vs. inovație la querelle des Anciens et des Modernes II.1. Delimitări generale Ritmul evolutiv al istoriei ce presupune o neîncetată succesiune a generațiilor înregistrează invariabil în momentele cheie ale sale conflicte între admiratorii trecutului și progresiști, între stabilitate și dinamism, între ceea ce a fost și ceea este sau se dorește a fi. Fiecare nou
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
lumină" sugera Malebranche 54 Ca urmare, secolul lui Ludovic al XIV-lea trebuie în ordinea logică a lucrurilor să fie superior Antichității. A rămâne ancorat într-un trecut inferior, din această perspectivă, însemna o gravă greșeală ce ar îngreuna procesul evolutiv normal. Viziunea modernă echivalează vechimea anticilor cu ideea de vetust și decrepit. Aceeași vechime, însă, devine argument principal pentru apărătorii anticilor. Rezistența în timp a unor opere nu poate decât să ateste calitatea acestora. Astfel, Boileau sugera că este imprudent
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
poate vor beneficia de venerația urmașilor vor fi totodată și inferiori acestora căci "aceeași prejudecată ne înjosește într-o epocă spre a ne ridica în alta, astfel, mai întâi, suntem victime pentru ca apoi să devenim zeități."71 La Fontenelle istoria evolutivă a omenirii este comparată cu etapele dezvoltării umane în copilărie, se urmăresc doar nevoile stringente, în tinerețe se descoperă roadele imaginației, iar maturitatea presupune capacitatea deplină de a raționa. Din acest punct de vedere, modernii aparțin maturității omenirii, argumentându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
secolului al XVIII-lea o sincronizare cu modelul francez în două etape prin imitație și apoi adaptare. Imitația se face brusc, printr-o preluare a formulei clasice în stadiul ei final, în totalitatea, integralitatea ei (suprimându-se, astfel, întreg parcursul evolutiv care a dus la crearea acesteia), pentru ca apoi să se realizeze procesul de adaptare: "Mecanismul oricărei imitații [...] se descompune în două elemente esențiale: în transplantarea integrală a invenției și apoi prin prelucrarea ei prin adaptări succesive la spiritul rasei."103
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
doar capacitatea intelectuală umană este constantă, nu și conținutul minții, numărul de concepte pe care le poate manipula. Este o distincție de nuanță, subtilă, dar care atestă faptul că adepții clasicismului nu au confundat niciodată această constanță intelectuală cu imuabilitatea evolutivă omul progresează la nivelul cunoștințelor, dar rămâne același în structurile sale intime, atât intelectuale cât și morale, după cum demonstrează Hulme. Din acest punct de vedere, autorul insistă asupra faptului că setul de calități, instincte și prejudecăți rămâne același în orice
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
prea dominant. Astfel, Eliot vede în tradiție un factor viu, un model ce poate transcende sterilitatea în măsura în care este percepută ca un stimul. Se atrage atenția că reproducerea rezultatelor tradiției nu este în acest sens utilă pentru că nu se subscrie legilor evolutive ale literaturii. Ceea ce este benefic este reproducerea situațiilor care au stat la baza creării unor capodopere. Ideea exprimată aici coincide cu modul în care clasicii au privit modelele trecutului. Nu aservire, nu copiere, nu plagiat, care duce inevitabil la epigonism
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în limitele funcționării normale a limbii. Teoria limbii literare Cînd a cercetat problema limbii de cultură (a limbii literare), Alexandru P h i l i p p i d e a constatat că aceasta diferă sub aspectul principiilor formative și evolutive de cea populară și, de aceea, a crezut necesară fundamentarea unei teorii speciale, adecvate particularităților ei. Philippide constată pe terenul limbii literare o creștere a rolului factori-lor volitivi în schimbarea limbii, dar nu aderă la opiniile lui Benedetto Croce, care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a frumosului 223. Binele și frumosul sînt însă elemente ale socialului, iar nu ale naturii, încît concepția finalistă dezvoltată cu acest prilej de Philippide nu se poate admite, căci trebuie făcută distincția între teleologic ca sens al voinței și mișcare (evolutivă) ca mod de existență a lumii obiective în general. De aceea, este preferabilă sub acest aspect opinia lui Eugen C o ș e r i u care făcea o distincție netă între fenomenele naturale și cele culturale, numai ultimele caracterizîndu-se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ă l i-n e s c u, în primul rînd de literați. Dezideratele și posibilitățile rostirii filozofice În scrierile lui Lucian B l a g a se găsesc uneori observații în legătură cu terminologia filozofică realizată de înaintași și cu direcțiile evolutive ale românei literare în epoca modernă. Ocupîndu-se de activitatea reprezentanților Școlii ardelene, el stăruie îndelung asupra traducerilor filozofice realizate de Samoil M i c u, pe care îl consideră, pe drept, un întemeietor și un deschizător de drum pentru limbajul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
internațional. În plus, analizând problema dintr-o perspectivă dinamică și ținând astfel cont de variațiile avantajelor comparative de-a lungul timpului pentru fiecare etapă specifică a dezvoltării, comerțul exterior are capacitatea de a impulsiona transformarea industriilor naționale, aflate în stadii evolutive incipiente, în industrii competitive, atât pe plan național cât și internațional, permițând accesul la o piață de dimensiuni uriașe precum și intrarea în contact cu produse și procese tehnologice de ultimă oră. De asemenea, efectele pozitive dinamice ale comerțului exterior pe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
resurse naturale importante). AVANS DECLIN Dezvoltarea bazată pe factori de producție Dezvoltarea bazată pe investiții Dezvoltarea bazată pe inovații Dezvoltarea bazată pe prosperitate Sursa: Porter M., The Competitive Advantage of Nations, MacMillan, China, 1990, p. 546 Figura 1.4. Stadiile evolutive ale dezvoltării economice competitive Un alt aspect important îl reprezintă coexistența în interiorul aceluiași stadiu a unor țări cu nivele de dezvoltare diferite (aici se regăsesc deopotrivă Australia, Canada cât și majoritatea țărilor în curs de dezvoltare). În același timp, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
comparativ relevat (RCA), cuantificat prin intermediul acestui indicator, oferă posibilitatea evidențierii specializării ulterioare a României și în același timp conturează și imaginea tipului de concurență pe care îl va reprezenta țara noastră pentru statele membre ale Uniunii Europene. În vederea delimitării tendințelor evolutive principale care caracterizează specializarea României în relațiile comerciale cu țările UE o utilitate ridicată prezintă folosirea în analiză a gradului de complexitate a mărfurilor comercializate, care constituie un element esențial pentru reliefarea nivelului de prelucrare încorporat într-un produs. Având
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
totuși pozitiv) în cazul produselor cu complexitate medie și scăzută și diminuarea permanentă a dezavantajelor comparative pentru bunurile cu complexitate ridicată, care conturează pe termen mediu posibilitatea obținerii de avantaje comparative pentru țara noastră și în cadrul acestei categorii. Aceste tendințe evolutive sugerează că "România ar putea treptat să-și schimbe specializarea, printr-o trecere de la sectoarele cu o productivitate a muncii scăzută către sectoare cu o valoare adăugată mai mare"9. 7.2. Analiza sectorială a exporturilor industriale În vederea unei evidențieri
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a firmelor românești printr-un import în creștere de echipamente moderne și performante din țările dezvoltate. În ceea ce privește dinamica ponderii produselor aparținând celor trei categorii amintite anterior (produse de complexitate ridicată, medie și scăzută) pot fi scoase în evidență următoarele tendințe evolutive: ponderea produselor de complexitate redusă a înregistrat o scădere destul de importantă până în anul 1994 (de la 21,95% în anul 1992 până la 14,79% în anul 1994), pentru ca ulterior să urmeze o evoluție relativ constantă, cu mici oscilații în jurul valorii de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a produselor industriale care prezintă avantaje comparative față de UE se observă reducerea valorii indicatorului RCA (care rămâne totuși pozitiv) în cazul produselor cu complexitate medie și scăzută și diminuarea permanentă a dezavantajelor comparative pentru bunurile cu complexitate ridicată. Aceste tendințe evolutive sugerează faptul că țara noastră are potențialul de a-și modifica specializarea actuală, prin realizarea unei deplasări din direcția sectoarelor industriale caracterizate de o productivitate a muncii scăzută spre acele sectoare cu o valoare adăugată superioară. Similar cu situația existentă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
instabilitate, incertitudine și risc crescut, accelerarea ritmului schimbărilor,creșterea complexității produselor precum și a competiției. Se pune accentul deci pe flexibilitate, o atenție sporită acordată cerințelor beneficiarilor, focalizarea efortului organizațional pe proiectele principale și profesionalism În toate aspectele activității. Caracterul dinamic, evolutiv al conceptului de calitate se manifestă atât extensiv, prin diversificarea și creșterea numerică a caracteristicilor de calitate și a funcțiilor utile ale produselor/ serviciilor/activităților, cât și intensiv prin Îmbunătățirea mărimilor acestor caracteristici și a gradului de utilitate asigurat de
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]