2,256 matches
-
produce un calambur, și atunci când dă naștere teoriei relativității sau mecanicii cuantice. Dacă până nu de mult paradoxul era considerat o manifestare patologică, o altă interpretare își face loc tot mai mult în vremea din urmă, paradoxul devenind pentru mulți exegeți un simptom al unei stării de sănătate, de normalitate" (Ibidem, pp. 5-6). 716 Cf. John D. Barrow, Despre imposibilitate. Limitele științei și știința limitelor, p. 19. 717 Olivier Abiteboul, Le paradoxe apprivoisé, Paris, Flammarion, 1998. 718 Gilles Deleuze, Logique du
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a anula specificul suprarealist al textelor, vărsându-le în rezervorul mai amplu al modernismului. Critic de poezie, P. și-a exercitat cu succes aptitudinea asupra liricii românești din secolul al XX-lea, de la postromantism la postmodernism. Comentând toate formulele poetice, exegetul s-a dedicat, cu aceeași fervoare, relecturii clasicilor și impunerii modernilor. Distincția dintre cele două segmente fiind greu de făcut, criticul le aplică același tratament, discută autorii pe un ton participativ și neumoral și se interesează mai degrabă de aspectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
publicistica și restrânsa operă de traducător. El găsește o justă cale în aprecierea contribuției poetice a celui care a scris poezia Răsunet, departe atât de aprecierile entuziaste ale lui Aron Densușianu, cât și de negarea integrală formulată de T. Maiorescu. Exegetul este mai aproape de judecata cumpănită a lui G. Călinescu din Istoria literaturii române... (1941). În Eminescu și Blajul (1994), modul apologetic exaltat al celor care s-au ocupat de acest subiect este înlocuit cu o prezentare critică a „dosarului Grama
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285968_a_287297]
-
unor cercetători mai competenți, care au arătat în ce constă actualitatea ideilor și a intuițiilor lui Hașdeu (și) într-o atare privința. Ar putea părea curios faptul că eu, dimpotrivă, acord o importanță sporită tocmai studiului peste care mai toți exegeții sau editorii eventual, specialiștii interesați de anumite aspecte ale operei hasdeiene au trecut destul de rapid, fără să emită, cel mai adesea, judecați de valoare ori fără să încerce vreo interpretare extinsă; de regulă, "evaluările" lor se rezumă doar la scurte
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
viu, atrăgător, ce nu și-a pierdut prospețimea, ca atâtea alte opere ale marelui savant și scriitor" (Mihăilă, 1983, 41)14. Să trecem acum la analiza unui studiu hasdeian care ar fi meritat, după părerea mea, mai multă atenție din partea exegeților, tocmai fiindcă prezintă o serie de elemente teoretice care se dovedesc actuale chiar și astăzi, după trecerea atâtor ani. 3. Un studiu despre diviziunile lingvisticii 3.0. Planul analizei de text Comentarea acestui text hasdeian este destul de dificilă datorită multiplelor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
O caracterizare de ansamblu a lucrării lui Hașdeu găsim la Cicerone Poghirc (1968, pp. 115-116), unde se apreciază că acest mic tratat de fonetica generală (primul din istoria lingvisticii noastre) conține unele idei foarte importante. Întrucât conform intenției exprimate de exegetul respectiv întreaga monografie din 1968 s-a concentrat pe elementele valoroase ale operei științifice hasdeiene (lăsând, deci, criticile la o parte), și în această evaluare nu întâlnim evidențiate decât ideile cu adevarat viabile, cum ar fi: (a) faptul de a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
întrevăzut soluții privind interpretarea unor fenomene particulare etc., toate acestea intrând în preocupările foneticienilor mult mai tarziu" (Brâncuș, 1988, p. XII). De altfel, profesorul bucureștean face, în această privință, un rezumat și o analiză mai detaliate decât cele ale altor exegeți. După ce notează că Hașdeu era la curent cu cercetările de fonetica experimentală din vremea să, inclusiv cu cele vizând anatomia și fiziologia organelor vorbirii, Gr. Brâncuș inventariază o serie de merite ale lucrării, dar și unele aspecte originale. De pildă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a acordat în anul 2008 (reprodus și în Munteanu, 2012, pp. 293-305). 8 Pe la început, și Școala lingvistică de la București a avut o atitudine similară, dovedită, în primul rând, de Ovid Densusianu. Mai apoi, lucrurile s-au schimbat radical, principalii exegeți și editori ai operei hasdeiene (de pildă, C. Poghirc, Gr. Brâncuș, G. Mihăilă etc.) provenind din rândul lingviștilor bucureșteni. În fine, aș mai adaugă aici cuvintele înțelepte ale lui Sextil Pușcariu. În anul 1908, în cel de-al doilea articol
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
toate informațiile biobibliografice care urmeaza sunt extrase, în mod selectiv, din Poghirc, 1968, pp. 53-71. În anii '80 ai secolului trecut, Cicerone Poghirc, stabilit în străinătate, fusese "pus la index" de către regimul comunist. Se explică astfel de ce, în perioada respectivă, exegeți și editori ai lui Hașdeu, precum Gr. Brâncuș și G. Mihăilă, nu fac nicio referire la monografia să, B.P. Hașdeu. Lingvist și filolog. 3 Primele lecții vor fi publicate în 1875, sub titlul Principie de filologie comparativa ario-europee. 4 Poate
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
articolul Tatianei Slama Cazacu, The Place of Applied Linguistics în the System of Sciences: All în Relation to "Linguistics" (în "Revue roumaine de linguistique", XXV, 3, 1980, pp. 153-159). 31 Termenul lexiologie (și nu lexicologie, cum greșit transcriu unii interpreți/exegeți ai lui Hașdeu) a fost inventat și lansat de indoeuropenistul belgian H. Chavée, odată cu publicarea cărții sale Lexiologie indo-européene ou essai sur la science des mots, Paris, 1849 (pe care Hașdeu o și trece în bibliografia Principiilor de lingvistică; vezi
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
populare, dansurile oferă elementele unui pitoresc tablou. Poporul are o întreagă literatură de legende și tradiții, în care flăcăii mor din dragoste, călăreții străbat câmpia, zânele fac frunzele să foșnească, iar eroi legendari se ivesc noaptea din toate stâncile. Primii exegeți care s-au aplecat asupra legendelor populare românești au fost Alecu Russo (între 1840 și 1846), Anton Pann (între 1847 și 1850) și marele poet Alecsandri (între 1852 și 1853). Acesta traduce în versuri românești un volum de Balade și
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Papadat-Bengescu și mai ales I. L. Caragiale, pe marginea operei căruia face observații întru totul notabile. Subliniind perspectiva istorică ce-l preocupă, a ținut să elaboreze un studiu mai larg, atunci când a scris Introducere în opera lui Constantin Negruzzi (1984). Calitățile exegetului - spiritul analitic, observațiile percutante, suplețea și finețea expresiei - își dau aici o întâlnire fericită. Cartea ilustrează excelent aplicarea stilului critic, îndelung exersat asupra fenomenului contemporan, la opera unui scriitor aparținând istoriei literare. D. a scris și prefețe la volume din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
I. O „ISTORIE A FEMEILOR” FĂRĂ VĂDUVE? Cartea de față vrea să reprezinte - sper cămi va ierta cititorul cutezanța - o secvență (alcătuită precumpănitor cu uneltele istoricului literaturii) dintr-o posibilă (și necesară, imperios necesară chiar) istorie a femeii (pe care exegeții noștri n-o pot amâna la nesfârșit) în spațiul românesc în vremea veche. întrebarea ce formează titlul primei secțiuni a acestei cărți (o parafrază - recunosc - a titlului volumului coordonat de Anne-Marie Soha și Françoise Thélamon: L’histoire sans les femmes
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
anonim; Arghezi; avion; basm; bun; capodoperă; călimară; celebritate; chinuit; ciudat; cîntăreț; compune; condei; contemporan; creativ; creativitate; cunoscut, renumit; cunoștință; deosebit; divin; dor; dragoste; dramatic; dramaturg; el; eleganță; eminent; emoții; epic; epigon; erau; erou; etern; eu; euforic; eul liric; eul; excentricitate; exeget; face; faimos; fantezie; faur; flămînd; flori; foaie; fraze; frumusețe; gingășie; gîndire; hîtru; idiot; Iftimie; inel; inimă; inteligență; interes; interesant; interpret; invenție; iubire; iubit; început; îndrăgit; înnăscut; învățător; lectură; leneș; liceu; lirism; litere; ludic; magician; mama; mare; masă; Mădălin; meditație; melancolic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și volutele capricioase ale frazei critice se cer scrutate atent, ca niște capcane bine pitite" . În adevăr critica lui Perpessicius este numai aparent integral binevoitoare, cordială și... caritabilă. În realitate, în buchetul de trandafiri descoperim adesea spinul critic parșiv-insidios. Amenitatea exegetului nu exclude voluta livrescă și fandarea malițioasă. Cu totul altfel este Tudor Vianu. În eseul amintit mai sus Vladimir Streinu scrie aceste fraze edificatoare despre confratele mai vârstnic: " În ceea ce-l privește pe Vianu, el, cum s-a zis, era
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
revelatoare, au fost necesare cheltuieli de timp enorme și eforturi prisositoare cu investigațiile în presa literară interbelică și actuală pentru a aduna într-un tot unitar, în jurul câtorva axe de convergență, o operă alcătuită divers și răspândită neomogen." În fine, exegetul găsește o consolare (cam puerilăă pentru presupusele aprehensiuni ale comentatorilor cărții sale: Știu că asemenea întreprinderi critice nu prea sunt în stima criticii de azi și de aceea ele sunt întâmpinate cu "acreală" și cam "de sus". Tristețile, câte vor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
modernă se adresează specialistului și cititorului obișnuit, informând și instruind deopotrivă. Eseistul tratează cu eleganță și subtilitate chestiuni dintre cele mai interesante din sfera disciplinelor umaniste. Scara axiologică a lui Vladimir Streinu este suplă și funcțională. Din perspectiva militantismului estetic, exegetul disociază ferm valoarea de non-valoare, construind în materia efemeră a cuvântului edificii durabile, construindu-se simultan pe sine ca personalitate armonioasă. Locul lui Vladimir Streinu se află între valorile perene ale culturii noastre. II DOMINANTE ALE DEMERSULUI CRITIC În descendență
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Streinu realizează o veritabilă istorie a literaturii române moderne din perspectivă estetică, chiar dacă lucrarea nu s-a cristalizat în cele din urmă în sensul curent al termenului. Opera există virtual - dacă putem spune așa - în tabloul istorico-literar larg pe care exegetul ni l-a lăsat. Există la Vladimir Streinu o implicită dar și o explicită aspirație spre sinteză, o vocație constructivă pe spații ample, o tentativă perpetuă de definire riguroasă a reliefului literar. Istoria și critica literară încetează astfel a mai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a fost și a rămas până la capăt nobila obsesie a lui Vladimir Streinu, sub înfățișările ei multiple, fascinante, caleidoscopice. Literatul a cultivat el însuși poezia, cu o rară plăcere și cu statornicie, impunând un stil întemeiat pe o conștiință estetică. Exegetul neobosit a cultivat marea poezie universală și națională, fixându-i coordonatele definitorii, temele, motivele, tehnica, mijloacele, influențele și confluențele diverse. A creionat profiluri de mari creatori, reliefându-le vocea distinctă, timbrul inconfundabil, zborul inspirat în spațiile eterate ale meditației și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
poezie, una din cele mai puțin înțelese creații eminesciene, după opinia eminentului editor Perpessicius. Dificultățile în stabilirea formei exacte și definitive și în interpretarea estetică riguroasă izvorăsc, între altele, din absența manuscrisului întreg. Streinu aduce dovezi ale multiplelor ezitări ale exegeților care "cereau" poetului o logică stringentă și infailibilă. Bogdan Duică, bunăoară, "cu imensa lui știință de a clasifica florile, de a le înnumăra petalele și sepalele, de a le descrie climatul și a le analiza compoziția solului, era un botanist
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
care să ne dea iluzia că autorul și-a uitat măcar din când în când scopurile instructive." IV. ÎN OGLINZILE CRITICII ȘI ISTORIEI LITERARE Încă de foarte tânăr, Vladimir Streinu a avut parte de o critică receptivă. Cei mai importanți exegeți ai perioadei interbelice - E. Lovinescu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu - sau aplecat asupra creației poetului și mai târziu a criticului literar. Axa receptării critice a autorului Ritmului imanent nu are sinuozitățile derutante, obișnuite în republica literelor. E. Lovinescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
său de totdeauna - Șerban Cioculescu - Vladimir Streinu era lancia unui copac tânăr." În volumul Interpretări critice , Valeriu Cristea include recenzia sa la microbiografia lui Vladimir Streinu, Calistrat Hogaș, sub titlul sintetic Critică științifică și artistică. Este apreciată cu deosebire capacitatea exegetului de a domina materialul istorico-literar, păstrând "toate proporțiile cuvenite, examinând cu atenție acele aspecte ale vieții și operei care contribuie la formarea unei imagini pozitive, dar nerespingând adevărul numai pentru motivul că ar putea să fie în favoarea scriitorului respectiv." În
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ale Paginilor de critică literară (cel de-al treilea a apărut, cum se știe - abia în " și deci nu putea fi încă discutată. Articolul, generos în citate probante, este semnificativ și instructiv din cel puțin două motive. Mai întâi pentru că exegetul detectează la Vladimir Streinu o benefică discrepanță între afirmațiile teoretice și exercițiul critic aplicat. Grigurcu sesizează permanenta "corupere" a sforțărilor teoretice în "nebuloasa artei". Ideea este reluată în termeni încă mai expliciți: "Cronicile literare, tocmai prin mularea lor pe obiect
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
versului liber,"Alexandrinul" românesc, Versul popular și versul liber ș.a.Ă. Când apărea faimosul, multdiscutatul și multcontroversatul Dicționar al lui Marian Popa , Vladimir Streinu se stinsese de un an. N-a avut prilejul să-și contemple chipul în oglinda impetuosului exeget, care scria rânduri juste precum următoarele: "Actele sale de critică sau de istorie literară sunt situate deopotrivă sub zodia eseismului brodat pe canavaua unei formații clasice de filiație maioresciană, fertilizată de un bergsonism nedogmatizat. El caută în opera literară "concretul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
este atras de apofatism, el o face de pe pozițiile unui umanist format în contextul mental latin, și știm că Italia vremii era scena unor puternice prefaceri culturale provocate de noul spirit al Renașterii. În legătură cu formația lui Varlaam au apărut între exegeții actuali discuții, cea mai notabilă fiind cea între John Meyendorff și Ioannis Romanides. Acest lucru dovedește nu numai complexitatea pozițiilor de pe care s-a purtat disputa hesychastă ci și dificultatea modernilor în realizarea unei comprehensiuni adecvate a backgroundului cultural al
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]