2,392 matches
-
Heidegger, Albert Camus, Lucian Blaga, Constantin Noica, Gabriel Liiceanu ș.a., S. face un fel de inventariere a opiniilor filosofice (din perspectivă ontologică, estetică sau gnoseologică) despre variantele și posibilitățile de realizare ale tragicului modern. Partea originală a cărții o constituie exegeza propriu-zisă a operelor, într-o scurtă istorie a liricii tragice românești (înțelegând prin „tragic” ceea ce provine dintr-o tensiune ori antinomie ireconciliabilă): de la poeziile eminesciene în care se percepe „starea agonală a eului liric” (Odă în metru antic, Melancolie, Luceafărul
SORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289798_a_291127]
-
ascuns printre problemele generației. Interpretarea pe care o desfășor aici nu va aparține Însă premiselor exegetice eliadiene, iar dintre toate, cel mai puțin „hermeneuticii creatoare”, pe care de altminteri aici i-o aplică din plin lui Honigberger tocmai pentru că o exegeză istorică 1 lipsea cu desăvârșire 2 pentru publicul românesc. Nu ar fi ușor să trecem În revistă toate efectele culturale ale acestui mecanism de care e plină orice cultură „tânără”. Dimpotrivă, interpretarea va fi critică, fără Însă a Încerca cumva
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de față (dar știm că a dispărut), precum și o redutabilă monografie, pentru bunul motiv că fastuoasa bibliotecă a lui Zerlendi În care se desfășoară narațiunea și În care a devenit el Însuși un erou secret depășește considerabil Întreaga prolificitate a exegezei asupra lui Honigberger și a contextului euro-asiatic din care Își extrage el importanța. Dacă ne gândim o clipă că și bibliotecile visate s-ar putea moșteni- În timp ce arhivele lui Honigberger sunt poate definitiv pierdute -, Înțelegem că efortul de restituire a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În felul domnului von Hardenberg), Abel Rémusat e medic, tânărul Burnouf dorea să urmeze științele naturale, iar Wilson funcționează ca medic timp de 27 de ani În serviciul aceleiași East India Company căreia Îi dedică anii de lexicografie sanscrită 1. Exegeza timpurie, chiar, a lui Honigberger În cultura noastră pornește de la studiile de medicină și istorie a medicinei (Eliade și Bologa, Sergiu Al-George și Arion Roșu). Mai surprinzător poate fi Însă faptul că acest halo al primei biografii a lui Honigberger
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fi judecat de savanții de la Paris și Londra 2. Și savanții vor aprecia conținutul, unii dintre ei scriind articole elogioase (de pildă, Jacquet), iar alții elogiind numai descoperirile, neîndoios din pricină că nu Honigberger Însuși s-a implicat În popularizarea și apoi exegeza lor. Soarta este câteodată foarte ingrată, de vreme ce nici acum zece ani, când menționează o plachetă din august 1834 a ilustrului Raoul-Rochette despre noi descoperiri de monede bactriene, când citează chiar că ele „aparțin unui bogat colecționar din Sankt-Petersburg”3, Lafont
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
informate ale editorului. Fidel strategiei sale de revenire în spirală asupra unui autor, istoricul literar își îmbogățește necontenit sintezele. Cazul cel mai relevant este acela al preocupării pentru Paul Zarifopol. În Constelații literare (1998) se oferă, între altele, suma unei exegeze întinse pe câteva decenii. Sunt explorate teza de doctorat a lui Zarifopol - pe care S. o descoperă - și dosarul examenului, se comentează formația filosofico-literară germană a eseistului etc. Sub raportul editării, ultimii ani îi permit publicarea „textelor cenzurate”, revelând în
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
ALA, 1995, 266; Dan C. Mihăilescu, „Efectele dosarului «dalmațian»”, „Cotidianul”, 1995, 134; Eugenia Tudor-Anton, „Efectele dosarului «dalmațian»”, RL, 1995, 37; Nicolae Manolescu, Zarifopol cenzurat, RL, 1996, 8; Florin Mihăilescu, Oameni, dosare, destine, VR, 1996, 1-2; Z. Ornea, Istoria literară ca exegeză, RL, 1999, 7; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999, 38-41; Micu, Ist. lit., 743; Popa, Ist. lit., II, 1103-1104; Dicț. scriit. rom., IV, 171-172; Cătălin Constantin, Personaj al propriei vieți, RL, 2003, 2; Dan Mănucă, Duiliu Zamfirescu în
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
cuvânt, pref. Gh. Bulgăr, București, 1992; Lichtebbe, Freudenstadt, 1994; Blinder Spiegel, Freudenstadt, 1994; Semne, grații și simboluri, postfață Al. Cistelecan, Cluj-Napoca, 1995; Mandala, Kastellaun, 1996; Două anotimpuri, toamna, Timișoara, 1997; Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, Oradea, 1997; Vorbe sugrumate-n aer. Exegeza înființării, tr. Andrei Zanca, îngr. Ion Țepelea, Oradea, 1999; Poeme vechi și noi, postfață Dumitru Micu, Botoșani, 2000; Elegii coliconeze, postfață Valeriu Stancu, Iași, 2000; Dincolo de noi, Lugoj, 2003. Ediții: Mihai Eminescu, Gedichte, Kastellaun, 2000 (în colaborare cu Simone Reicherts-Schenk
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
ou de lemn, pref. edit., București, 1997; Mia Frollo, Însemnări despre monseniorul Vladimir Ghika, pref.edit., București, 1999; Sandu Tudor, Colindul mocanului, pref. Pericle Martinescu, București, 1999; Ion Simionescu, Piatra Neamț, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Vlad Sorianu, Ipostaze ale exegezei călinesciene, ATN, 1979, 1; Stancu Ilin, Corespondența lui G. Călinescu, „Scânteia”, 1979, 11 433; Șerban Cioculescu, G. Călinescu, „Scrisori și documente”, RL, 1979, 23; Șerban Cioculescu, Problema jurnalului, RL, 1979, 25; Nicolae Manolescu, Documente, RL, 1979, 26; Nicolae Manolescu, G.
SCURTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289586_a_290915]
-
de la revista „Realitatea evreiască” se ocupă de editarea seriei „Caiete culturale”, cu volume dedicate lui B. Fundoianu, Paul Celan, Mihail Sebastian, Ovid S. Crohmălniceanu, Z. Ornea ș.a. Coordonează o lucrare despre Budapesta literară și artistică. Cele șase studii din volumul Exegeze (1968) completează profilul spiritual al lui Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, A.I. Odobescu, Tudor Arghezi, G. Călinescu și Tudor Vianu cu date extrase din scrieri mai puțin cunoscute ale autorilor prezentați, de pildă din publicistică, jurnale sau corespondență. Ș. propune soluții
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
la Mihai Ralea. Ediții îngrijite, prefațate și adnotate din scrierile lui Mihail Kogălniceanu, A. I. Odobescu, Alecu Russo, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Petru Dumitriu, Ovid S. Crohmălniceanu ș.a. vin să întregească activitatea de istoric literar a lui Ș. SCRIERI: Exegeze, București, 1968; Ispita istoriei, București, 1980. Ediții, antologii: Traian Demetrescu, Opere alese, București, 1951; Alecu Russo, Scrieri alese, pref. edit., București, 1959, Piatra Teiului. Scrieri alese, pref. D. Păcurariu, București, 1963, Cântarea României, pref. Cornel Regman, București, 1985; Mihail Kogălniceanu
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
dreaptă și Don Quichotte, pref. Ovid S. Crohmălniceanu, Pitești, 2002; Zigu Ornea - permanența cărturarului, București, 2002. Repere bibliografice: Lucian Raicu, „Idei trăite”, RL, 1968, 9; Nicolae Manolescu, Pașii pe nisip ai lui G. Călinescu, AFT, 1968, 28; Ovid S. Crohmălniceanu, „Exegeze”, RL, 1969, 2; Zaharia Sângeorzan, Exegeze critice, CRC, 1969, 8; Florin Faifer, „Exegeze”, IL, 1969, 2; Mircea Muthu, „Idei trăite”, ST, 1969, 5; Ioana Crețulescu, „Exegeze”, VR, 1969, 10; Piru, Reflexe, 145-149; Popa, Dicț. lit. (1977), 543-544; Mircea Popa, Critica
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
S. Crohmălniceanu, Pitești, 2002; Zigu Ornea - permanența cărturarului, București, 2002. Repere bibliografice: Lucian Raicu, „Idei trăite”, RL, 1968, 9; Nicolae Manolescu, Pașii pe nisip ai lui G. Călinescu, AFT, 1968, 28; Ovid S. Crohmălniceanu, „Exegeze”, RL, 1969, 2; Zaharia Sângeorzan, Exegeze critice, CRC, 1969, 8; Florin Faifer, „Exegeze”, IL, 1969, 2; Mircea Muthu, „Idei trăite”, ST, 1969, 5; Ioana Crețulescu, „Exegeze”, VR, 1969, 10; Piru, Reflexe, 145-149; Popa, Dicț. lit. (1977), 543-544; Mircea Popa, Critica la zi și critica specializată, ST
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
cărturarului, București, 2002. Repere bibliografice: Lucian Raicu, „Idei trăite”, RL, 1968, 9; Nicolae Manolescu, Pașii pe nisip ai lui G. Călinescu, AFT, 1968, 28; Ovid S. Crohmălniceanu, „Exegeze”, RL, 1969, 2; Zaharia Sângeorzan, Exegeze critice, CRC, 1969, 8; Florin Faifer, „Exegeze”, IL, 1969, 2; Mircea Muthu, „Idei trăite”, ST, 1969, 5; Ioana Crețulescu, „Exegeze”, VR, 1969, 10; Piru, Reflexe, 145-149; Popa, Dicț. lit. (1977), 543-544; Mircea Popa, Critica la zi și critica specializată, ST, 1981, 2; Teodor Vârgolici, Contribuții istorico-literare, RMB
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
Manolescu, Pașii pe nisip ai lui G. Călinescu, AFT, 1968, 28; Ovid S. Crohmălniceanu, „Exegeze”, RL, 1969, 2; Zaharia Sângeorzan, Exegeze critice, CRC, 1969, 8; Florin Faifer, „Exegeze”, IL, 1969, 2; Mircea Muthu, „Idei trăite”, ST, 1969, 5; Ioana Crețulescu, „Exegeze”, VR, 1969, 10; Piru, Reflexe, 145-149; Popa, Dicț. lit. (1977), 543-544; Mircea Popa, Critica la zi și critica specializată, ST, 1981, 2; Teodor Vârgolici, Contribuții istorico-literare, RMB, 1981, 11 331; Dana Dumitriu, „Ispita istoriei”, RL, 1981, 17; Nicole Manolescu, G.
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
Eliade, Tudor Vianu, Emil Cioran), culturii și literaturii unor țări de pe toate continentele, precum și unor curente literare (expresionismul, de pildă) sau unor subiecte de largă dezbatere, cuprinzător și original tratate sub titluri precum Vitalitatea romanului, În universul mitului, Limbajul, Fantasticul. Exegeza este complinită de exemplificări semnificative, în vederea realizării unei perspective de morfologie și axiologie culturală. Sunt traduse opere fundamentale ale marilor scriitori moderni și contemporani, laureați ai premiilor internaționale pentru literatură, dar și texte de referință din literatura clasică, adesea în cadrul
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
o cercetare sistematică, păstrând justa măsură în felul în care sunt apreciate autonomia și heteronomia unei scrieri: „interdependența” nu sacrifică „independența” valorilor extraestetice reunite, prin jocul dialectic al identității și alterității, sub cupola frumosului. O temă incitantă, insuficient valorizată de exegeza anterioară, e abordată în cartea Marin Preda - o filosofie a naturii (1994). În evocarea naturii S. identifică o ipostază de prim-plan a palierului filosofic propriu prozei comentate. În relația om-natură, criticul descoperă „transferul reciproc de substanță”, dar și preeminența
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
exeget al lui Lucian Blaga, O, 1982, 32; Cornel Ungureanu, Profesorul și orașul. Eugen Todoran - personalitatea și opera, O, 1983, 2; Șerban Foarță, Eugen Todoran, O, 1983, 3; Iosif Cheie-Pantea, Poezia lui Lucian Blaga, O, 1984, 6; Viorel Colțescu, O exegeză unitară, O, 1986, 3; Iosif Cheie-Pantea, Vocația construcției, O, 1986, 3; Sultana Craia, Trilogie critică, LCF, 1986, 30; Mircea Mihăieș, „Lucian Blaga. Mitul dramatic”, O, 1986, 32; Ion Bălu, „Lucian Blaga . Mitul dramatic”, RL, 1986, 32; Liviu Petrescu, „Lucian Blaga
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
românească”, „Transilvania”, „Steaua”, „Tribuna”, „Familia”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Adevărul literar și artistic”, „Axioma”, „Pagini literare”, „Porto-Franco”, „Sinteza” ș.a. Din 2000 conduce „Revista nouă”, periodic cultural și literar editat la Câmpina. T. se impune prin ampla monografie Paul Zarifopol (1981), cea dintâi exegeză dedicată prestigiosului critic și estetician. Confruntat permanent cu meandrele și atitudinile paradoxale care definesc personalitatea lui Paul Zarifopol, interpretul reușește să se mențină în sfera obiectivității și a preciziei, extrăgând linii pentru portretul unui moralist modern și al unui reprezentant
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
schimb, Ion Creangă - spectacolul lumii (1996) își are punctul de pornire mărturisit în aserțiunile călinesciene referitoare la caracterul dramatic al prozei lui Creangă, analizată printr-o grilă care evidențiază ludicul și spiritul carnavalesc, demers susținut de mai multe modalități de exegeză critică: tematism, naratologie, critică arhetipală ș.a. Cu o instrumentație asemănătoare, T. dă în Poezia lui Bacovia (2001; Premiul revistei „Ateneu”) o interpretare incitantă, considerând creația lui Bacovia o operă deschisă, care solicită o lectură deschisă. Dar sinteza care îl reprezintă
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
dramaturgiei și a vieții teatrale românești, înmagazinând mai ales informație culeasă din periodice și arhive, interpretată, bineînțeles, în spiritul timpului în care au fost elaborate. În schimb, amplul studiu introductiv la o ediție din dramaturgia lui Sorbul (1956) include o exegeză critică de natură a reliefa judicios sensurile textelor. Observațiile privind Patima roșie, bunăoară, punctează faptul că, sub aparența de „anecdotă dramatizată”, piesa „îndemna la lungi meditații” într-o vreme când se montau aproape numai spectacole de divertisment, că autorul opunea
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
la gândirism. Antisămănătorist declarat, Blaga a exploatat, și în teatrul său, ca în poezie, „duhul eresului”, zăcămintele de religiozitate păgână din folclorul autohton. Cât despre eseu, poziția ortodoxă canonică, formulată programatic de Crainic, a fost susținută cu tenacitate, în numeroase exegeze și polemici teologice, de Dumitru Stăniloae. Cronicarul literar al „Gândirii”, Ovidiu Papadima, și mai ales eseiști și critici de la alte reviste tradiționaliste, precum D. Tomescu, C. S. Făgețel, Al. Dima, Ion Chinezu, interpretează literatura mai mult în spiritul „Sămănătorului” decât
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
a publicat unele fragmente în periodice și în broșura „Hermann și Dorothea”. Ienăchiță Văcărescu (Pagini din monografia „Goethe”) (1931). Probabil cea mai importantă, dar și, prin voia întâmplării, mai puțin cunoscută contribuție de istorie literară a lui T. este lucrarea Exegeza eminesciană, parțial editată postum, în 2002, o minuțioasă și plină de devoțiune întreprindere, din care nu s-au păstrat decât părțile publicate în „Convorbiri literare”, circa o treime din volumul plănuit să apară în 1949, în preajma centenarului nașterii poetului. Având
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
în literatura românească, București, 1930; Heinrich Heine. Aprecieri și controverse în jurul cărții „Heinrich Heine și heinismul în literatura românească”, București, 1931; „Hermann și Dorothea”. Ienăchiță Văcărescu (Pagini din monografia „Goethe”), București, 1931; Pagini de istorie și critică literară, București, 1936; Exegeza eminesciană, îngr. Doina Rizea, pref. Nicolae C. Georgescu, București, 2002. Ediții: A fost odată..., Cluj, 1911; Frunză verde..., Solca, 1914; Studii și documente literare, vol. I, București, 1931 (în colaborare cu Gh. Cardaș), vol. II-XIII, București, 1932-1946; Frunză verde. Cântece
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
prozatorii mari din aceeași generație nu numai printr-un firesc element de originalitate, ci și prin situarea personală în chestiuni ținând de statutul și de rosturile literaturii, T. a lăsat o operă care a făcut obiectul unui număr important de exegeze atente, aprofundat analitice, soldate cu interpretări în general convergente. Apropiat nu numai de mentalitatea central-europeană, ci și de tradiția marii proze ruse (Anton Cehov, în special), scriitorului i s-a depistat un fel de pre-postmodernism, oricum o desprindere netă de
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]