2,249 matches
-
a grupului consonantic ts care prin fuziune generează fonemul ț. Se corectează suflul de aer care trebuie să fie scurt și suficient de puternic încât să deplaseze o minge ping-pong așezată pe o masă în fața gurii. Se poate folosi pentru exemplificare niște boabe de cafea sau mărgele care se împrăștie la articularea fonemului ț. Se exersează sunetului, pronunțat corect, în silabe deschise: ța, ți, țo, țu, țe și apoi în silabe închise: țel, țac, țin, laț, maț, în poziție ințială și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
precum și modul de dirijare a aerului. Conștientizarea poziției limbii se face prin vizualizarea pronunției consoanei la logoped cu deschiderea maxilară mai mare și capul în extensie și prezentarea unui film demonstrativ cu simularea poziției și acțiunii limbii în articulare sau exemplificarea „tremuratului limbii în adulmecare sau a vârfului cozii la șarpe'. Vârful limbii ridicat în sus se poate plasa ascuțit exact la limita de înclinație a alveolelor, iar expulzia aerului se face scurt și energic imprimând un număr scurt de vibrații
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
casual); coduri vestimentare indezirabile (ibidem). Reputatul analist al teoriilor comunicării John Fiske (1994/2001, 68-69) enumeră câteva trăsături ale codurilor de semnificație. Apreciez că acestea pot fi reperate și la nivelul codurilor vestimentare, idee pe care o voi susține prin exemplificarea corelativă a caracteristicilor codurilor de semnificație și a codurilor vestimentare. Astfel, codurile de semnificație: a) prezintă un număr de elemente grupate în paradigme, din care trebuie ales un element; codul vestimentar cuprinde un set de elemente/articole (sacouri, fuste, pantaloni
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fi exprimat există mai multe feluri de atribute și anume: a) atribut substantival exprimat prin................................... b) atribut............................exprimat prin adjectiv c) atribut ............................exprimat prin pronume d) atribut ........................... exprimat prin verb (la un mod personal) e) atribut ............................exprimat prin adverb Din exemplificările aduse și din descrierea „programelor” observăm și noi că este vorba de o modelare mai accentuată a cunoștințelor teoretice de gramatică. De asemenea, se poate observa însă, că de la primele programe, unde informațiile date elevului erau cele care conduceau logic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de predare maghiară), de V., Dumitrescu și A Tittel), București, ESDP, 1961. [11] GOIAN, Gh., Baza logică a predării și însușirii terminologiei științifice, ESDP, 1961. [12] LANDA, L., N., înarmarea elevilor cu metode raționale de gândire și problema algoritmilor [cu exemplificări din domeniul gramaticii],AnRs, Ped.-Psih., XV(1961), nr.4, p.65-81. [13] M[ANOLESCU], N., „Limba română”, nr.1/1961-VR, XIV(1961), nr.7, p.182-183. [14] MUNTEANU, Georgeta, Contribuții la metodica lecțiilor de limba română în școala de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
PGS, 90-98. [33] Nu știe sau nu poate să citească?, Col., 3, nr.5, 1967, 20. [34] PETRIDE, TIMOTEI, Desăvîrșirea întregii munci anterioare, în Gazeta învățământului, 1967, nr. 890 (17 martie), p. 2 (recapitularea la lit. rom. în preajma bacalaureatului, cu exemplificări de teme). [35] POPESCU BRÎNZAN, ELENA, Deficiențe de ordin metodice [La rubrica: Gramatica în școală], Gî, 19, nr.883, 1967, 2. [36] POPESCU, ȘTEFANIA, Probleme ale predării atributului și a propoziției atributive, Probleme de gramatică și stilistică, 1967, p. 60-75
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a manualelor clasele IX-XII). [191] VLAD, FELICIA, GERDANOVITS, ANA, Câteva sugestii privind predarea limbii române la studenții străini. Asimilarea verbului în structuri, PredLRSS, [1], 139-149. [192] VLAD, FELICIA, Relații între tipuri de greșeli și prevenirea lor la studenții francofoni, cu exemplificări în sintagma nominală, PredLRSS, 2, 29 34. [193] VLĂDUȚU, ION, O metodologie specifică în predarea limbii române studenților străini, Forum, 21, nr. 7-8, 1979, 80-85. [194] ZARESCU, EMILIA; CONSTANTINESCU, ELENA; SACHELARIE, ELENA; VĂRZARU, MARIA, Limba română. Manual pentru clasa a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și documentar, Constanța, an 6, nr. 71, 1981, p. 17-19, (foruri de decizie). [305] ZĂRESCU, EMILIA; CONSTANTINESCU, ELENA; SACHELARIE, ELENA; VĂRZARU, MARIA, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. București, 1981, 240 p. [306] ZUGUN, PETRU, Contribuții la didactica exemplificării în limbi străine, în volumul colectiv Funcția comunicativă a limbilor străine în învățământul general, liceal și superior. Strategii didactice eficiente, Iași, Editura Universității “Al. I. Cuza”, 1981, p. 138-145. 1982 [1] AGAFIȚA, MARIA, Analiza gramaticală - o modalitate de recapitulare, Tribșc
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
83] IONESCU-RUXĂNDOIU; LILIANA, Comentariul stilistic al textului literar. în: LL, nr. 3, 1988, p. 441 446. [84] IONESCU-RUXĂNDOIU; LILIANA, Strategii ale politeții în textul literar: implicații pentru cultivarea exprimării orale a elevilor, LL, nr. 4, 1988, p. 514 518.[cu exemplificări din I.L.Caragiale]. [85] IONIȚĂ, GEORGE, Lucian Blaga: Gorunul - ipoteze pentru o analiză de text. în: BulIDȘ, 1988, p. 117 118. [86] ISPAS, BUJOREL, Citirea de pătrundere a textelor specializate, DMod, 3, 1988, 65-74. [87] ISPAS, Bujorel, Fonetica practică a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Tamar, 2005, 128 p. [84] DRAICA, VALERICA, Lecții de limba română, Petroșani, Universitas, 2005, 58 p. [85] DRAICA, VALERICA, Limbă, expresivitate și stil în lirica religioasă românească, Petroșani, Universitas, 2005, 242 p. [86] DRĂGAN, AURELIA, Strict necesar: morfologie: noțiuni teoretice, exemplificări, exerciții, teste grilă, Pitești, Carminis, 2005, 112 p. [87] DRENEA, GEORGETA; DUMIT U, GEORGETA; VANDRA, OLGA, PLICULET și doamna Zaharescu: clasa a II-a: carte școlară pentru învățământul primar, Slatina, Didactic Pres, 2005, 80 p. [88] DULICĂ, IULIANA; BÂRSAN, EUGEN
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
criticii, arhivării și memoriei, către cele ale non-vizibilității arhitecturii și a unei potențiale completări a instrumentarului concepției arhitecturale cu un tip nou de imagine, având alte mize decât cea prezentă. Am Încercat ca În punctele nodale ale textului să furnizăm exemplificări europene și să indicăm posibile oportunități mediului românesc. Contextul globalizat și virtual al transmiterii „informației― arhitecturale Vorbim astăzi despre și avem de a face cu fenomenul globalizării rezultat din dezvoltarea economiei de piață, relaționată exploziei comunicării digitale care crește substanțial
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
năzuind mereu să sfarme prozodia. Partea consacrată în lucrare formelor prozodice românești din secolul al XIX-lea este una din cele mai substanțiale și mai interesante, Vladimir Streinu vădind o competență strălucită în privința tipurilor de vers și naturii versului românesc. Exemplificările sunt numeroase și de cea mai bună calitate, înglobând nume de referință în poezia românească modernă precum Bacovia, Adrian Maniu, Arghezi, Barbu, precum și în cea contemporană: Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Geo Dumitrescu, Marin Sorescu etc. 86 Încheiem aceste succinte notații
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Vlahuță arată, prin Vrâncioaia, cum oamenii pe domnul lor:,,Am șapte feciori, frumoși și voinici... ai tăi sunt, doamne’’. b) Vorba ceea :,,Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima’’. - după cuvinte care anunță explicații sau exemplificări la ceea ce s-a spus mai înainte: Scrie cuvinte din două silabe. Model: masă. - După cuvântul care redă un zgomot sau un sunet: Din iarbă se auzea un țârâit plăcut: cri ! cri ! cri Semnele ortografice se învață din clasa I.
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
substanțiale (6,7). Aceste schimbări în profilul de risc al pacienților ce se prezintă cu boală coronariană și sunt candidați pentru revascularizare se adresează mai ales populației vârstnice. Faptul este subliniat de numeroase registre sau analize. Pentru o mai bună exemplificare s‑a ales urmărirea a două dintre acestea, ce sunt printre cele mai complexe: registrul european SCAAR, ce urmărește schimbările la nivel demografic ale pacienților ce au efectuat PCI pe o durată de 20 de ani pe continentul european, și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
purificare și dinamizare armonioasă a sferei afectivității etc. Tot aici este prezentat un exercițiu de armonizare și echilibrare a diferitelor zone din ființa umană ce combină respirația, vizualizarea creatoare, diferitele poziții ale mâinilor și sugestiile pozitive. Acesta este urmat de exemplificări cu afirmații pozitive pentru purificarea și rafinarea ființei umane ce pot fi adaptate în funcție de necesități. Fiecare capitol al cărții, conține la final câteva exemple de afirmații pozitive ce au ca rol îndrumarea practicantului în crearea formulelor proprii. Nu lipsește nici
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
aibă posibilitatea unor percepții, reprezentări mentale mai facile ale acestei curgeri, revărsări energetice, sugerăm realizarea unei analogii cu revărsarea apei dintr-o cascadă. Pentru realizarea unei conștientizări și înțelegeri mai profunde a acestui proces de curgere, revărsare, vă prezentăm o exemplificare sugestivă: Înainte de a începe, închidem televizorul, radioul, telefonul pentru a nu fi deranjați. Ne așezăm într-o poziție cât mai comodă pe un scaun sau pe pat, pe un fotoliu. Inspirăm și expirăm profund de câteva ori, după care relaxăm
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
E, ...} c. and Val is drawn from the set of values, {a, b, c, d...} Dacă punem în corelație tipologiile din (46) și (47), există două posibități logice de a asocia o valoare unui atribut: ACORD sau INSERARE 33. Pentru exemplificare, să observăm cum se realizează valorizarea trăsăturii definit în grupul nominal. În gramatica universală, centrul D0 este în mod minimal înzestrat cu o trăsătură [definit], interpretabilă, însă nevalorizată, notată [idef ], și cu trăsături neinterpretabile și nevalorizate de acord gramatical (gen
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
formelor verbale nu este accidentală, ci rezultă din interacțiunea dintre morfologie/flexiune (realizare prin morfeme discrete nonsincretice) și sintaxă (deplasarea verbului). În continuare, prezentăm pe scurt rezultatele din Schifano (2015a), preluând, de asemenea și o parte din materialul prezentat spre exemplificare pentru alte limbi decât româna; limbile romanice discutate în Schifano (2015a) sunt româna, franceza, italiana (varietatea septentrională), portugheza europeană și spaniola, ilustrând tipologia cu patru termeni a deplasării verbului (înaltă / medie / joasă/ foarte joasă) în limbile romanice propusă de autoare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
precum probabil 39, situate în partea superioară a ierarhiei adverbiale stabilite de Cinque (1999), proiecția la care se deplasează verbul este MOOD (70); în toate celelalte limbi analizate, verbul este precedat de adverbul probabil (i.e. echivalentul său în limba respectivă) (exemplificare prin italiană (71); distribuție identică în portugheza europeană și în spaniolă): (70) a. Antoine confondprobablement(*confond) le poème. (franceză) ' Anton confundă probabil poemul' b. Andrei greșește probabil. (română) Andrei le confundă probabil pe cele două surori. (71) Antonio (*confonde) probabilmenteconfonde
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
probabil pe cele două surori. (71) Antonio (*confonde) probabilmenteconfonde la poesia. (italiană) ' Anton confundă probabil poemul' Coborând în ierarhia proiecțiilor funcționale, observăm că, spre deosebire de portugheza europeană și de spaniolă, în română, franceză și italiană verbul precedă adverbul de timp deja (exemplificare prin română (72a), italiană (72b) și portugheza europeană (73)); în italiană verbul se deplasează într-o poziție mai înaltă decât în portugheza europeană și în spaniolă, însă nu la fel de înaltă ca în română și franceză (cf. (71) vs (70)). Deci
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
72) a. Maria știe deja povestea asta. (română) b. Maria conoscegià (*conosce) questa storia. (italiană) 'Maria știe deja povestea asta' (73) A Maria (*sabe) jàsabe este história. (portugheză europeană) 'Maria știe deja povestea asta' În fine, în toate limbile analizate (exemplificare prin română, italiană, portugheza europeană (74)), cu excepția spaniolei, verbul precedă adverbul aspectual mereu; în spaniolă, verbul poate apărea și la dreapta, și la stânga adverbului siempre ('mereu') (75a), însă precedă adverbe de tipul bine, care sunt generate în domeniul lexical vP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
timp. Spre deosebire de română, în franceză verbul lexical rămâne în domeniul vP (88), dat fiind că auxiliarul satisface în mod direct atât trăsăturile de timp, cât și trăsăturile de mod (cf. (87)). 3.1.3.3 Derivarea formelor analitice românești Spre exemplificare, să derivăm o formă de condițional precum cea din exemplul (91). (91) Aș (mai) citi un roman polițist azi / mâine / săptămâna viitoare. A se observa, în primul rând, că denumirea de "condițional prezent" este oarecum înșelătoare: forma în discuție este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cele două tipuri de orientare a cliticelor: poziția față de negație și elementele cu care se stabilește o relație de adiacență(de natură morfosintactică). În sistemele orientate spre C, cliticele stabilesc relații de adiacență cu complementizatorii și precedă mărcile de negație (exemplificare prin sârbo-croată, apud Rivero 1997: 173): (104) a. Ako to on bolje radi, ... (sârbo-croată) dacă o el bine face.PREZ.3SG b. *Ako on bolje to radi, ... Dacă o face bine el' (105) a. Ako ti bog ne pomogne, ... dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
te Dumnezeu nu ajută.PREZ.3SG b. *Ako bog neti pomogne, ... Dacă Dumnezeu nu te ajută' În schimb, în sistemele orientate spre I, cliticele stabilesc relații de adiacență cu verbul (forma sintetică / auxiliarul (primul auxiliar)) și sunt precedate de negație (exemplificare prin română 53): (106) a. dacă el îlface bine b. *dacă îl el face (107) a. dacă Dumnezeu nute ajută b. *dacă te(Dumnezeu)nu ajută Adiacența la complementizatori înalți (FORCE 0) (e.g. că) este posibilă în română, însă apare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pe baza analizelor din Platzack și Holmberg 1989; Klein 1994, 1998; Brandner 2004). Întrucât forța asertivă a enunțului se marchează în propoziția principală, este de așteptat deci ca aplicarea regulii V2 în propoziția subordonată să fie permisă, dar reziduală. Pentru exemplificare, să luăm în discuție analiza napolitanei vechi propusă în Ledgeway (2007). În analiza textului napolitan vechi (sec. al 14-lea) Libro de la destructione de Troya. Volgarizzamento napoletano trecentesco da Guido delle Colonne, autorul arată că gramatica V2 este mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]