3,476 matches
-
pe care elevul doar lereproduce (Hunkins, 1966). Didactica actuală preconizează o mai frecventă utilizare a Întrebărilor convergente (care Îndeamnă la analize, comparații, sinteze, integrări de date, asociații de idei, explicații, elaborări de noi generalizări și Îndeosebi a Întrebărilor divergente care exersează gândirea pe traiectorii inedite, originale, implicând răspunsuri multiple, o diversitate cât mai mare de soluții la aceeași problemă), precum și a Întrebărilor de evaluare (care solicită emiterea unei judecăți proprii de valoare asupra aspectelor Întâlnite, În funcție de criterii diferite, Întrebări de anticipare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vor primi și ei fișe de observație sau protocoale; • apoi, se pune În discuție o altă idee/soluție/opinie de către cei din cercul interior; În acest timp, ceilalți vor fi observatori. Asemenea schimbări vor da ocazia fiecărui participant să se exerseze, prin alternanță, când În postura de observator, când În cea de observat, să se situeze, fie În miezul lucrurilor, fie printr-o detașare, să-și asume responsabilități, dar tot atât de bine să le evite; • după Încheierea acestei faze, exercițiul de fishbowl
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o mai ușoară trecere, prin alternanță, de la percepție (imagine) la gândire, de la analiză la sinteză, de la concretul senzorial la abstractul care schematizează și simbolizează și invers, până la obținerea unor cunoștințe de profunzime. Sub aspectul educativ, această tranziție cultivă flexibilitatea gândirii, exersează capacitatea de ridicare de la un nivel de abstractizare la altul superior, de la o esență mai puțin adâncă la o esență mai profundă. Folosirea modelelor Într-o situație de Învățare determinată, și mai ales construcția lor pretinde, de asemenea, o anumită
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acțiune, experimentarea și validarea acestora. Ca acțiune vitală implicată În rezolvarea de probleme, exersarea ia Înfățișarea unei activități libere și creatoare, de natură să contribuie la stimularea și dezvoltarea capacităților creative, a originalității, a spiritului de inițiativă și independență. A exersa mai Înseamnă a supune la efort repetat anumite funcții mintale sau motrice (organice), În scopul dezvoltării și menținerii lor În formă. Există convingerea că exersarea unei funcții este condiția dezvoltării ei și a apariției altor funcții (E. Claparède), că exersarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un exercițiu este necesar ca profesorul să se edifice pe deplin asupra posibilităților și limitelor acestuia (potențialului pedagogic); - eficacitatea exercițiilor este condiționată, În mare măsură, de atitudinea conștientă și interesul pe care elevii le manifestă față de activitatea pe care o exersează: de Înțelegerea clară a scopului pentru care se efectuează exercițiile, a necesității și Însemnătății acestora În contextul situației de Învățare date: de cunoașterea suportului teoretic (cunoștințe, reguli, principii, condiții etc.) al exercițiilor, de claritatea performanțelor care trebuie atinse, de cunoașterea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În contextul situației de Învățare date: de cunoașterea suportului teoretic (cunoștințe, reguli, principii, condiții etc.) al exercițiilor, de claritatea performanțelor care trebuie atinse, de cunoașterea performanțelor obținute și a erorilor care au fost comise, de afecțiunea și plăcerea de a exersa etc. Conștientizarea, sub multiple aspecte, favorizează coparticiparea activă a elevilor și previne formarea unor deprinderi de tip „meșteșugăresc”; - aplicarea diferențiată sau nuanțată a exercițiilor, În funcție de deosebirile individuale și mai ales de particularitățile capacităților de Învățare, este deosebit de utilă pentru ameliorarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu misiunea să observe greșelile de exprimare și apoi să le comunice), o echipă de lexicieni, o echipă de gramaticieni (cu misiuni similare). Fiind puși Într-o asemenea situație cvasireală, elevii joacă roluri care le vor da posibilitatea să-și exerseze puterea de exprimare, să-și valorifice cunoștințele de limbă dobândite, să-și consolideze deprinderile, să-și corecteze eventualele greșeli etc. Se pot, de asemenea, organiza excursii sau expediții geografice, incursiuni cosmice etc. imaginare, concepute și realizate după regulile simulării. - Jocul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
elevii să Înțeleagă mai profund unele conflicte istorice, personalitatea și comportamentul oamenilor din perioade depărtate, interrelațiile sociale, structurile și dinamismul unor acțiuni, procese, fenomene etc. Ei au posibilitatea să aplice la situații noi date și concepte Însușite anterior, să se exerseze În rezolvarea unor probleme care necesită experimentarea unor strategii alternative, adoptarea de decizii optime, evaluarea de situații și rezultate; să exerseze și să consolideze structuri de vorbire orală etc. Această cale favorizează obținerea cu rapiditate a unei conexiuni inverse cu privire la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acțiuni, procese, fenomene etc. Ei au posibilitatea să aplice la situații noi date și concepte Însușite anterior, să se exerseze În rezolvarea unor probleme care necesită experimentarea unor strategii alternative, adoptarea de decizii optime, evaluarea de situații și rezultate; să exerseze și să consolideze structuri de vorbire orală etc. Această cale favorizează obținerea cu rapiditate a unei conexiuni inverse cu privire la consecințele acțiunilor, la validarea soluțiilor preconizate, ceea ce sporește și mai mult valoarea instrumentală a acestei metode. Așa cum remarcă J. Bruner, jocul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
decât să crească aceste posibilități, să multiplice ocaziile imaginare ale celor care Îl Întrebuințează; să facă să crească posibilitățile de manifestare a imaginației, a creativității, a anticipațiilor rezolutive; - de a-și Îmbogăți vocabularul specific domeniului care interesează; - de a-și exersa abilități de comunicare (În limbi străine); - de a-și dezvolta strategii de procesare a informației. Integrat Într-un sistem educațional, Internetul oferă profesorului dar și elevilor/studenților o gamă largă de facilități. Avem În vedere posibilități precum cele ale: - utilizării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sumbre și oarecum compacte. Diversificarea tehnicilor de lucru cromatice la copiii mai mari oferă posibilitatea dezvoltării și automatizării desprinderilor de exprimare plastică, oferă teren adecvat învățării prin descoperire; astfel, potrivit sugestiilor date, copiii găsesc noi forme de îmbinare a culorilor, exersându-și funcțiile creativ-interpretative. 2.8. Noțiuni artistice plastice elementare A. Variațiile istorice ale colorației La ce servește arta?... In primul rând la educația sentimentelor. Desigur cape om îl educă și știința, și munca, și familia, și mediul,dar fără e
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a privilegiilor celor care deja sunt în sistemul profesional respectiv. Acest comentariu arată că folosirea din ce în ce mai intensă a diplomelor educaționale pentru promovarea socială poate chiar să constituie un indicator al scăderii egalităților de șanse. O altă critică posibilă vizează abilitățile exersate în cadrul pozițiilor ocupaționale care constituie destinațiile sociale. Pentru multe ocupații din domeniul serviciilor, precum și pentru micii întreprinzători, abilitățile dobândite prin instrucție școlară formală sunt irelevante. Capacitățile de interrelaționare sau însușirea unui „spirit întreprinzător” sunt în mult mai mare măsură meritul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a activității. De exemplu, programele de instruire În cadrul marilor organizații ajută beneficiarii acestora să Înțeleagă mai bine organizația și pe ei Înșiși. Se are În vedere un proces de absorbție a cunoștințelor explicite prin folosirea simulărilor sau experimentelor pentru a exersa cele Învățate. Noile concepte și metode Învățate pot fi puse În practică În situații virtuale. 3.4.4. Spațiul În care se creează cunoașterea Același profesor Nonaka numea locul În care se naște cunoașterea ca fiind Ba<footnote Nonaka, I.
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
fiind cu putință ca un țăran, un cizmar sau oricine practică vreo meserie sau artă să ajungă, deopotrivă, și oștean? Dar, în schimb nimeni n-ar putea deveni un jucător bun cu jetoane ori zaruri dacă nu s-ar fi exersat din copilărie, ci ar fi practicat această îndeletnicire doar ca pe o ocupație auxiliară! Adică, e de crezut că omul nostru, luând scutul, vreo altă armă ori sculă războinică, de pe o zi pe alta, va deveni mai bun hoplit sau
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aibă vreo încăpere sau vreo cămară în care să nu poată intra cel care voiește. Din partea celorlalți cetățeni (după ce au stabilit /cât e nevoie/) ei să primească drept simbrie pentru pază cele necesare traiului, câte sunt îndestulătoare pentru niște bărbați exersați în ale războiului, cumpătați și viteji, astfel încât nici să nu le prisosească în timpul anului, nici să nu aibă vreo lipsă. Să mănânce la mese comune, precum cei încartiruiți împreună. Să li se spună că aur și argint au, dat de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
formării deprinderii motorii, unde fazele parcurse sunt mai ușor de observat, decât în cazul cunoștințelor abstracte. Vom alege exemplul învățării scrisului. Învățarea scrisului începe printr-o fază de familiarizare cu acțiunea. La început, elevul nu poate scrie litere întregi. El exersează trasarea unor linii, bastonașe și ovale. Dar și aceste mișcări simple îi cer efort, încordare. Copilul face mișcări inutile. După multe exerciții trece în etapa a doua: organizarea deprinderii. Acum dispar mișcările inutile, efortul exagerat. Mișcările principale încep să fie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
realizat o experiență simplă. A cerut unor persoane să tragă linii cu creionul pe o coală de hârtie, linii având exact 4 cm. Ele erau însă legate la ochi, încât nu-și dădeau seama de rezultatele obținute. Lăsându-le să exerseze, deși făceau zeci de încercări, nu se observa nici un progres. Cu altă grupă a procedat la fel, cu deosebirea că, după fiecare trasare, li se comunica rezultatul: „linia e prea scurtă” sau „linia e mult prea lungă” etc. În acest
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
explicați?”, „ce relație este între...?”, „cum s-ar putea obține...?”, „ce se întâmplă dacă...?”. Bineînțeles, asemenea întrebări fac apel la creativitate numai dacă se pun la o lecție nouă (și nu la repetarea uneia anterioare). Dacă elevii au fost însă exersați în a căuta și pune probleme, apar chestiuni puțin obișnuite: „Corpul omului conține electricitate? Dar aerul?”, „Există ceva similar cu curentul electric?”, „Orice frecare produce curent electric?”, „Ce energie produce pământul când se rotește?”, „Pietrele și alte corpuri pot avea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nici o pregătire metodică specială în sensul realizării obiectivului didactic de care ne-am ocupat aici. g. Activitatea în afara clasei și extrașcolară oferă numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginației, creativității. În cercurile de elevi se desfășoară o activitatea liberă. Aici se pot exersa diferite metode de stimulare a imaginației, cum ar fi brainstorming-ul. Dirigintele poate organiza întâlniri cu oameni de știință sau de artă care pot vorbi despre munca lor, despre dificultăți și satisfacții. Ei pot să trezească vii interese pentru problemele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
exersare deliberată, însemnând mii de ore pe parcursul multor ani, pentru a ajunge la un nivel superior de stăpânire a unor tehnici complexe (de exemplu, Bloom, 1985; Ericsson, Krampe și Clemens, 1993). În plus, s-a dovedit faptul că viitorii maeștri exersează la un nivel aproape de cel maxim. Din această trecere în revistă rezultă concluzia fundamentală că premisa activității creative este dobândirea unui volum mare de cunoștințe specifice unui anumit domeniu. Integrarea acestor rezultate va necesita o modificare a modului în care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
legate de respectiva situație și de propria activitate pe care le are cel ce studiază. Cu alte cuvinte, respectiva persoană poate să repete, sub supravegherea instructorului, acele părți din tehnică pe care trebuie să le îmbunătățească și apoi continuă să exerseze singur. Exersarea deliberată este analizată în contrast cu alte două forme de activitate: jocul și munca. Jocul este, desigur, desfășurarea unei activități de dragul ei. Multe persoane afirmă că, în copilărie, au început o anumită formă de activitate ca joc, dar apoi au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
elaborată de Ericsson și colaboratorii săi, care au presupus că exersarea deliberată este cea mai importantă în dezvoltarea unei tehnici, dar cu prețul unui mare efort. S-a descoperit și că violoniștii cu prestigiu mai mare petreceau mai mult timp exersând, dar și dormind. Aceasta confirmă ideea că exersarea este obositoare și că este nevoie de somn pentru a se reface după efortul depus. Pe baza acestor interviuri, Ericsson și colaboratorii săi au stabilit faptul că violoniștii cei mai buni au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este obositoare și că este nevoie de somn pentru a se reface după efortul depus. Pe baza acestor interviuri, Ericsson și colaboratorii săi au stabilit faptul că violoniștii cei mai buni au început mai devreme să studieze vioara și au exersat mai mult pe parcursul carierei. Interviurile, împreună cu jurnalele, au permis o estimare a volumului de exersare pe care au efectuat-o grupurile de violoniști de la începutul studiilor până la vârsta de 20 de ani. Grupurile s-au diferențiat mult din acest punct
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în cazul viitorilor profesori de muzică. În plus, pe baza informațiilor despre durata ședințelor tipice de exersare și despre timpul suplimentar de somn al celor mai buni violoniști, Ericsson și colaboratorii săi au tras concluzia că violoniștii cei mai buni exersau până aproape de limita maximă suportabilă. Al doilea studiu, despre pianiști de nivel înalt, a confirmat concluziile trase din studiul despre violoniști. Mai mult, studiile citate de Ericsson et al. (de exemplu, despre scriitori) au arătat, de asemenea, că există limite
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la cel mai înalt nivel. În orice caz, membrii formației Beatles au muncit din greu înainte de a ajunge la glorie. Am văzut deci că începutul carierei formației Beatles poate fi considerat o perioadă de exersare intensă. Următoarea întrebare este: ce exersau ei? La fel ca în cazurile celorlalți artiști despre care am vorbit, eforturile inițiale intense ale membrilor formației vizau aprofundarea lucrărilor altora. Figura 12.2 prezintă în rezumat, pe parcursul carierei de interpretare în concerte a formației Beatles, proporția în repertoriu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]