2,012 matches
-
eșec, conducătorii revoluționari adunați în jurul lui Lenin încearcă în iulie să exploateze revoltele declanșate la Petrograd, pentru a pune mîna pe putere. Intervenția trupelor de cazaci salvează guvernul provizoriu și îl obligă pe Lenin și pe prietenii săi să se exileze în Finlanda. Devenit șef al guvernului, Kerenski se confruntă imediat cu un dublu pericol: la dreapta, tentativa contrarevoluționară din luna septembrie a generalului Kornilov și zdrobită de o revoltă populară, iar la stînga, succesele bolșevicilor care au luat parte activ
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
nu fie împotriva revoluției." Și chiar dacă conducătorii bolșevici se simt mai apropiați de grupul Prolet Kult, care propovăduiește adoptarea unui model cultural autentic "proletar", decît de Frontul de Stînga al Artei ai cărui reprezentanți principali pictorul Kandinsky care se va exila mai tîrziu în Occident, dar mai ales poetul Maiakovski cel care se va sinucide în 1930 pentru a scăpa de hărțuirile și deziluziile lumii birocratice staliniste devin "ecoul" tendințelor suprarealiste și avangardiste care cuceresc în acel moment Europa de Vest, ei nu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
despre guvernul care trebuia să conducă destinele statului polonez, s-a căzut de acord în cele din urmă asupra unui compromis prin care la "Comitetul de la Lublin", instalat de ruși și clar prosovietic, se vor alătura unde dintre personalitățile guvernului exilat la Londra în 1939. Aceasta avea să facă din Stalin, pentru care Polonia constituia o miză majoră pentru securitatea URSS, arbitrul evoluției politie din această țară din care el și-a dat silința prima oară la Katyn, apoi refuzînd să
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
parte de acum înainte din datele explicite ale relațiilor dintre Orientul Mijlociu și țările Europei Occidentale. Același lucru se întîmplă și în Libia. La început limitîndu-se doar la obiectivele legate direct de conflictul israeliano-arab, apoi la lichidarea fizică a unor disidenți exilați în străinătate, terorismul condus de colonelul Kadhafi își duce și el drept țintă statele Europei de Vest. Acesta a încercat cînd să le "pedepsească" prin atentate îngrozitoare, executate de "angajați" pe care Tripoli îi finanțează și îi înarmează (Abu Nidal
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
acele stări care însoțesc experiențele de acest fel. E limpede că poetul a bătut în retragere, s-a ascuns, lasă experiența sanatoriului pe mâna altei sensibilități. Dar adesea firea poetului se trădează. Cel ce scrie lasă impresia că este înstrăinat, exilat într-un teritoriu al morții: iarna aspră, pădurea pustie, sus - corbii neliniștiți, jos - haitele înfometate de câini. O sensibilitate ulcerată evocă un univers închis, care are toate semnele stranii ale nevrozei poetice bacoviene. Privirea neliniștită a autorului se răsfrânge mai
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Alexandru Cretzianu • Pactul Ribbentrop-Molotov, Emilian Bold și Ilie Seftiuc • Principatele Române în raporturile politice internaționale, Leonid Boicu • România și Antanta, Dumitru Preda Colecția MEMORII • Gheorghe Barbul, Al treilea om al Axei. Memorial Antonescu • Helen Keller, Povestea vieții mele • Ion Sceastlivăi, Exilat în Komi • Nicu Păun, Muntele suferinței • Marcel Petrișor, La capăt de drum • Costin Merișca, Tragedia Pitești • Al. Husar, Periplu prin memorie • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) • Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri • Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei • Radu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 În colecția Memorii au mai apărut: 1. Gheorghe Barbul, Al treilea om al Axei. Memorial Antonescu 2. Nistor Chioreanu, Morminte vii 3. Helen Keller, Povestea vieții mele 4. Ion Sceastlivăi, Exilat în Komi 5. Stelian Tănase, Ora oficială de iarnă 6. Nicu Păun, Muntele suferinței 7. Marcel Petrișor, La capăt de drum 8. Costin Merișca, Tragedia Pitești 9. Al. Husar, Periplu prin memorie 10. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) 11
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
fac prieteni printre fete, colege de clasă sau facultate, au simpatii în care pun sentimente, își fac cadouri reciproc. Mă refer la mici suveniruri cu semnificații deosebite (talismane). Dar „a iubi” este o artă după cum spunea însuși Ovidius, poetul iubirii exilat la Tomis, în „Ars amandi”(Arta de a iubi)... La Clubul Live Darling am cunoscut o doamnă... și, de cum am văzut-o, m-au impresionat privirea ei sfredelitoare și delicatețea gesturilor. Shinya a făcut prezentările: Oka-san (mama). Megumi. Cristina, știind
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
care venea (în copilărie) la bunicii de pe mamă. Fiind romașcan, despre Ion Ionescu de la Brad, (cu numele adevărat Ion Isăcescu), știam că fusese membru de onoare al Academiei Române, agronom, economist, savant și scriitor, implicat în acțiunile revoluționare din 1848. Fusese exilat în Turcia pentru 8 ani; la întoarcerea în țară, Al.I. Cuza l-a numit inspector general al agriculturii pentru toată țara, poate și pentru că studiase și-n Franța dar și la Academia Mihăileană din Iași. Trebuie spus că șoseau
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Unica mea contribuție la această intruziune în căminul creatorilor maghiari a fost organizarea unei expoziții de pictură a fostului meu complice de nesupunere Florin Pucă, expoziție pe care am organizat-o cu celălalt fondator al Teatrului de Nord, Nicolae Adam, exilat în Franța de peste cincisprezece ani, un pictor cotat astăzi la Paris. La banchetul de după premieră, eu și Nicolae Adam am stat la masă cu colegii noștri maghiari, bând până dimineață, continuând piruetele alcoolice și de spirit încă două zile. Așadar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
caracter teologic. Constantin Morariu a făcut parte, ca student, din societatea Arboroasa și a fost închis pe motive politice. Ca preot, a slujit mai întâi în satul Toporăuți, după care a fost numit preot în Cernăuți. În 1896 a fost exilat la Pătrăuți lângă Suceava. Persecuțiile oficialităților de la Cernăuți iau dat o aură de legendă, fiind supranumit Sfântul de la Pătrăuți, el fiind o figură simbolică de luptător pentru drepturile românilor. A contribuit la apariția în 1893 a Deșteptării, gazetă destinată educației
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prestațiunile de până acum ale Guvernului local.” Pentru că Patria se făcea apărătoarea celor prigoniți pentru purtarea la vedere a tricolorului românesc, Bourgignon și-a îndreptat toată urgia împotriva ziarului, l-a cenzurat și supravegheat, iar pe Valeriu Braniște l-a exilat, deși nu l-a găsit nicăieri. Dar cu cât înverșunarea baronului era mai mare cu atât mai dârză era rezistența românilor și atitudinea ziarului. Deși la alegerile pentru Dieta Bucovinei Partidul Românilor a susținut lupta în șapte districte Câmpulung, Rădăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
luni la Mânăstirea Soveja. Fosta însă el condamnat de vreun tribunal? „Nicidecum! Pe atunci... Domnul era legea!” (p.149) „Revista română” din București a tipărit în coloanele sale „Jurnalul unui prisonier „ scris de A. Russo la Mânăstirea Soveja, unde fusese exilat sub domnia lui Mihail Sturdza”, scrie Vasile Alecsandri amicului său „A” în Foaea Societății... nr.5/mai, 1868, pg. 125-126. Revista s-a editat până în decembrie 1869. Dacă facem abstracție de ortografia revistei, influențată de sistemul propus de Aron Pumnul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
disputelor teologice cu musulmanii șiiți persani, dominanți în acest proverbial imperiu al trandafirilor și desfătărilor, arhipelagul câtorva comunități sărace, coagulate în jurul altei structuri și densități religioase, supraviețuind în provinciile deșertice Yazd (Turkabad, Sharifabad) și Kerman, unde intoleranța musulmană le-a exilat treptat. Iar în India, prin reprezentanții Coroanei britanice, tot europenii descoperă existența unor comunități de aceeași credință, emigrate pe traseul pe care portughezii vor descoperi Indiile de Est, spre Sanjana, Khambhat, Chaul sau Tana, ulterior Surat și Bombay, care va
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ține un curs la Roma - cf. Mircea Eliade e l’Italia, p. 248. În primăvara anului următor, Eliade va ține o conferință despre „limbajele secrete și tehnicile mistice” la institutul condus de Tucci, IsMEO. 7. Constantin Virgil Gheorghiu: romancier român exilat la Paris (1916-1992). Despre romanul său Ora 25, Eliade publicase în 1949 o cronică, subliniind atât calitatea scrierii, cât și importanța mizei apariției sale în conjunctura exilului românesc: „Dar apariția Orei 25 este semnificativă și din alt punct de vedere
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
final, care configurează întru câtva extensia cursului ținut de Wikander. 2. Paul Tillich (1886-1965): teolog și filosof. Între 1919 și 1933 a predat teologia și filosofia la Berlin, Marburg, Dresden, Leipzig și Frankfurt. În 1933, din cauza guvernului german nazist se exilează în America, unde va preda la Union Theological Seminary New York, între 1933 și 1955, la Harvard University, între 1955 și 1962, și la Chicago University, din 1962 până la moarte. Vezi Robert P. Scharlemann, s.v. „Paul Tillich”, în Encyclopedia of Religion
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
că nu". Veți fi victimă! Atunci am spus: unde sînt călăi, trebuie să fie victime"". Între persecutații pentru credință au fost și soții Grossu (Cu Dumnezeu în catacombe). După ani grei de detenție și chinuri supraomenești, cei doi se vor exila în Franța, Colette Bruteanu, care semna NicoleValéry-Grossu (autoare a unei zguduitoare cărți despre experiența ei carcerală, Binecuvîntată fii, închisoare!) și soțul ei Sergiu Grossu. În Franța era la mare cinste comunismul. Prin 1969 au loc, la Palatul Sporturilor din Paris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu un instinct cultural și o pregătire profesională aproape unice În anii de care vorbesc, cincizeci-șaizeci, cu excelenți profesori - Edgar Papu și Tudor Vianu, printre alții! -, atunci când „instinctul” său politic i-a șoptit-o, a ales să plece, să se exileze. Să „se care!”, cum mi-a spus-o În câteva rânduri; așa cum au făcut-o mulți - și cum o fac și alții, azi, cu motivații diferite, deși... nu Întotdeauna foarte diferite! -, apărându-se și căutând libertatea persoanei și a ideilor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Histria), reprezintă un important șantier arheologic și o atracție turistică. Tomis, orașul cel mai mare și mai activ În epoca elenistică și romană, este acoperit astăzi de un oraș modern, Constanța, principalul port maritim al României. La Tomis a fost exilat (din motive rămase obscure), În vremea lui Augustus, și acolo a și murit, chinuit de dorul Romei, poetul Ovidiu; statuia lui se Înalță În piața centrală a Constanței. Dobrogea a fost romană, apoi bizantină, după care a aparținut primului țarat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
românii era o Transilvanie autonomă, eventual Într-o Austrie federalizată, și tratarea lor pe picior de egalitate cu celelalte națiuni. România, pentru Început, avea să se facă Între țara Românească și Moldova. În anii care au urmat Înfrângerii revoluției, liderii români exilați În Occident — la Paris și la Londra Îndeosebi — au Întreprins o propagandă consecventă și eficientă În favoarea unirii Principatelor. Era, În fond, În interesul Europei ca spațiul românesc, prin excelență instabil, să capete o organizare coerentă. Era și În spiritul „secolului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și prezentarea pe care și-o face Adrian Popescu. Apoi răspundem la întrebările asistenței despre Tren și despre literaturile pe care le reprezentăm. Mă dezlănțui și le spun cum în Moldova Sovietică erau interzise cărțile românești, cum limba română era exilată la bucătărie, cum jumătate dintre materiile studiate la universitate se predau în limba rusă, deși eu mă pregăteam pentru o carieră de ziarist care scrie în limba română... Publicul tace și ascultă. Ajung cu discursul meu până acolo că le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în nici un fel cu aerul de umilință creștină cu care se drapa în ultimii ani ai vieții, că „nu știe și nu l-a interesat!”. Afirmă însă, vorbind de moartea subită a lui Preda, că „se bucură că s-a exilat, cu două decenii înainte, căci iată ce i se putea întâmpla unui romancier de vârf!”. Or, tocmai în aceste două decenii, după plecarea sa, după părerea mea, dar și a criticilor literari de vârf, s-au întâmplat mișcări puternice, revoluționare
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pașnică” a celor două blocuri, iar Ceaușescu, abil și ambițios, nu făcea decât „să se infiltreze” în aparentele sau realele fisuri ale vechiului dogmatism post-stalinist! -, măcar într-o ameliorare, „cât de cât” a situației! Nu, lucrul pe care unii români exilați înainte de ’48 - începutul real al stalinismului - nu-l puteau înțelege era faptul că, à la long, populația unei țări întregi nu se putea refugia într-o atitudine de rezervă totală față de un sistem politic oricât de „anormal”, de dur; timpul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ani!Ă, propunându-mi-se să rămân acolo definitiv, ca scriitor suedez, de către editorul meu, René Coeckelberghs, și apoi, în ’77, o bursă în America, la Iowa University, după atacul brutal contra Buneivestiri care m-a hotărât nu să mă exilez definitiv, ci să-mi caut norocul, mai bine zis „editorul” în altă parte. Au urmat doi ani la Frankfurt, în R.F. Germania, și, negăsindu-l pe acel editor în țara strămoșilor mei șvabi și alsacieni și sufocându-mă cumva - deși
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acestei bijuterii folclorice, ajustată fericit de boierul poet Vasile Alecsandri, în timp ce eu, cu un exces de patos, deplângeam cultul care se crease în jurul acestei legende ispititoare și simbolice. Nu contestam metaforele și simbolul final, acea „nuntă cosmică” în care „se exilează” ciobanul nostru vrâncean, dar îmi manifestam uimirea și mai ales îngrijorarea față de excesiva, insistenta alegere a acestei balade de către gustul actual, capabil de a o ridica pe un altar al reprezentării, pur și simplu, a destinului nostru românesc. O veritabilă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]