14,149 matches
-
avec la société et les individus sau pe Emile Marco de St. Hilaire redactând Încă la 1827 L’art de se mettre sa cravatte de toutes les manières connues et usitées, adevărată istorie a cravatei, Însoțită de 32 de figuri explicative. Dar, mai ales, să ni-l Închipuim pe Brummell exersând ritualic o descoperire senzațională: muselina ușor apretată, care Îi Îngăduie să facă un nod și apoi să dea o formă greu de imitat cravatei, așa cum stă nemișcat, asistat de valet
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de W.I. Thomas și E. Znanaiecki, în studiul lor referitor la atitudinea țăranilor polonezi imigranți în America. De atunci, problematica atitudinilor își face tot mai mult loc în studiile de comportament uman, având un dublu rol metodologic și teoretico explicativ. Într-adevăr, în studiul comportamentelor, managementul resurselor umane trebuie să evite o capcană, aceea de a se mărgini la a lua în considerare doar aspectele exterioare ale comportamentelor, omițând semnificația valorică pe care acestea le exprimă. Astfel, un om care
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o anumită persoană, a avea ca model de rezolvare a unei probleme, un caz precedent rezolvat pe o cale demnă de urmat etc.). În teoria și practica științifică avem de-a face cu numeroase idei, teze cu valoare metodologică și explicativă deosebită, unele sunt premise, iar altele concluzii, unele sunt fundamentale și altele secundare. De asemenea, în practică, o serie de procedee, principii de acțiune, exigențe și criterii sunt de o importanță variabilă. Dar toate aceste aspecte nu există ca elemente
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
lumii - discurs bazat pe explicarea fenomenelor naturale și sociale prin repetarea unor povestiri tradiționale (adică ceea ce noi, astăzi, numim mituri) referitoare la felul În care ființe fantastice au creat acele fenomene - și Încearcă să construiască un alt tip de discurs explicativ, bazat pe capacitatea individului de a observa diferite lucruri, de a evalua critic informațiile (proprii sau ale altora), de a le corela În constructe abstracte coerente și de a le susține prin argumentare. Altfel spus, recursul la tradiție este Înlocuit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
filme (fenomenul Harry Potter este doar expresia cea mai vizibilă a unui torent de filme, seriale de aventuri, soap opera, filme documentare), În pictură, În muzică și În universul cultural asociat ei (New Age și Gotic, cu miriadele de cărți explicative, reviste, obiecte cu puteri magice, produse de Îmbrăcăminte, tatuaje etc.). Pe un alt plan este vorba despre apariția mai multor societăți religioase și/sau de magicieni. În aceste cazuri este greu de precizat unde Începe fenomenul religios și unde se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
categorie ceremonială: manifestări de tip carnavalesc, plasate În cele mai diferite momente ale calendarului, au fost atestate la toate civilizațiile cunoscute. Definițiile carnavalului (atunci când nu sunt aproximări metaforice) apar mai rar ca o sinteză de note definitorii și de concepte explicative și mai frecvent ca Înșiruiri ale elementelor aduse În scenă de diferitele manifestări carnavalești. Carnavalul reprezintă a doua viață a poporului, viața lui festivă, organizată pe principiul râsului. (M. Bahtin, 1974, p. 13) Carnavalul a fost conceput pentru a servi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ne s'exprime pas sur le plan des concepts [...]. Où le traducteur tente-t-il se placer, s'il veut éviter leș pièges d'un transfert strictement linguistique, ceux d'une déviance conceptuelle, ainsi que le renchérissement métaphorique à tendance esthétisante ou explicative ?699 Voilà donc l'ingrate position dans laquelle se trouve le traducteur en quête de la signifiance. Pour résoudre ce dilemme, Jacques Garelli affirme que le traducteur se situe " au lieu pensant " de l'œuvre.700 Difficile à définir, la signifiance
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cas, la conjonction " car " pourrait être remplacée par la conjonction de coordination " et ", ou par toute autre conjonction). La fonction du tiret, dans le poème de départ, est purement ornementale ; par contre, Sanda Stolojan donne à ce graphème une valeur explicative : le moi lyrique justifie son acte de chanter. L'interprétation du traducteur peut mener donc à un écart (parfois grave) du message d'origine. La traductrice prend des décisions intéressantes lorsqu'il s'agit de contextes qu'elle interprète comme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lăcusta " par " criquet ", peut-être parce que " la stridence des criquets " est plus familière à l'oreille du lecteur francophone que " la symphonie des sauterelles ". Nous avons remarqué que Jean Poncet, tout comme Sanda Stolojan, accorde parfois au tiret une fonction explicative : Mocnind sub copaci Dumnezeu se face mai mic să aibă loc ciupercile roșii să crească subt spatele lui. (În munți) (Blaga, 2010: 141) Țapi sous leș mélèzes, Dieu se fait tout petit îl attend leș champignons rouges qui pousseront à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
marches insoupçonnées (Poncet, 1996). Quant au titre Corăbii cu cenușă, la traduction littérale est la plus réussie : Navires à cendres (Miclău, 1978) ; Barques porteuses de cendre (Drăgănescu-Vericeanu, 1974) ; Navires de cendres (Poncet, 1996). La version de Veturia Drăgănescu-Vericeanu est trop explicative. Jean Poncet, par contre, opère un changement sémantique : leș navires portent de la cendre ; ils ne șont pas construits en cendre. Leș titres des recueils posthumes Cântecul focului et Vârstă de fier șont rendus littéralement : La chanson du feu (Miclău, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sur le seuil m'appelle le vieux moine (Loubière, 2003 : 31) ; Le vieux moine me parle à mi-voix depuis le pas de la porte (Villard, 2009 : 59). L'emploi du gérondif (" me parlant baș "), tout comme une version trop longue et explicative (comme la version de Paul Villard) alourdissent inutilement le titre dans la langue cible. → Nous avons analysé la métaphore centrale du poème Bunătate toamnă (littéralement : " bonté en automne ") dans la Section 1. 1. 2. 2. du Chapitre V. Leș versions
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
scăpărări de putregai " " la brillance de la pourriture de bois " (V. Paianjenul/V. L'araignée) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 117) ; " leș éclats de bois pourri " (V. L'araignée) (Poncet, 1996 : 88). La traduction de Jean Poncet est beaucoup plus poétique que la version explicative de Veturia Drăgănescu-Vericeanu. " Pe coastă-n vreji de nouri/crește luna. " " Sur la côte, en des tiges de nuages/grandit la lune. " (Înfrigurare/Fièvre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) ; " Sur le coteau, derrière leș sarments des nuages/monte la lune. " (Fièvre) (Poncet
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1978 : 299) ; " leș forces oiselières " (J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 157) ; " leș puissances aillées " (J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison) (Stolojan, 1992 : 49). La traduction de Paul Miclău est explicative. Par contre, Veturia Drăgănescu-Vericeanu opte pour le moț " oiselières ", ce qui constitue un contresens, parce que " oiselier " est, en effet, un nom qui désigne une personne qui élève ou qui vend des oiseaux. Sanda Stolojan interprète le trope source et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
199) ; " incandescence étouffée " (Au partage des eaux) (Poncet, 1996 : 142). L'oxymore source met en opposition l'action de " brûler " et le feu qui est " éteint ". La version de Paul Miclău est quasi-littérale, tandis que celle de Veturia Drăgănescu-Vericeanu est explicative, ce qui mène à une dépoétisation. La traduction de Jean Poncet, résultat de son interprétation, concentre le sémantisme de la figure source dans une nouvelle figure (" incandescence étouffée "), qui récupère la signifiance de départ. Leș figures rencontrées dans la poésie de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
version maladroite. La traduction réussie de Virgil Ierunca est le résultat de son interprétation. " Eu cred ca sufeream de prea mult suflet. " " C'est mon âme qui me faisait souffrir je pense. " (Leagănul/Le berceau) (Villard, 2008 : 41). Cette version explicative contient un nivellement du niveau figural du texte de départ. Nous préférons la traduction littérale de Paul Miclău, qui conserve la poéticité source : " Je crois que je souffrais de trop d'âme. " (Le berceau) (1978 : 213). Veturia Drăgănescu-Vericeanu traduit souvent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
neașteptate formule, și improvizația. Lirismul ia forma unor reflecții cu caracter generalizator sau a unor dialoguri imaginare cu elemente din natură, considerate confidenți ideali. Sintaxa este specifică întregului gen liric, abundând în construcții de tipul: propoziție subiectivă urmată de una explicativă; propoziții interogative, exclamative, condiționale. Foarte frecvente sunt și personificările, rezultate din colocviul cu mediul, și hiperbolele. Printre scriitorii care au prețuit d., socotind-o motiv de mândrie națională, sunt V. Alecsandri, M. Eminescu, G. Coșbuc, St. O. Iosif, O. Goga
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
relativ diferite. Proiecția acestor diferențe la nivel organizațional ar putea genera neînțelegeri sau neclarități, cu atât mai mult cu cât în mediul cultural românesc există percepția unei discrepanțe între teorie și practică. Pentru subiectul în discuție, se rețin din dicționarul explicativ al limbii române DEX (ediția a II-a, 1996) următoarele explicații: - resursă (substantiv) = rezervă sau sursă de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dată (p. 920); - competență (substantiv) = capacitate a cuiva da a se pronunța asupra unui
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
dintâi culegere de folclor țigănesc din istoria folcloristicii românești, în graiurile originale și în traducere românească. Culegerea, întocmită cu acuratețe, menționând graiurile în care sunt reproduse textele, dând referințe despre informatori și localități, însoțită de un glosar și de note explicative pentru câteva construcții gramaticale caracteristice, cuprinde 75 de cântece lirice, în majoritate erotice, și 15 povești - vădit tributare poveștilor românești - adunate de la țiganii sălași din Moldova, Muntenia și Oltenia. SCRIERI: Probe de limba și literatura țiganilor din România, București, 1878
CONSTANTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]
-
Înainte de a deveni o revistă de avangardă propriu-zisă și în pofida diversității de preocupări și de stiluri, C. își vădește orientarea modernistă prin atenția acordată manifestărilor culturale și artistice moderne de peste hotare. Alături de publicistica socio-politică, sunt de menționat în 1923 articolul explicativ al lui Hans Richter, Constructivismul, care trasează principalele coordonate ale curentului, formulate mai târziu și de mentorii C., eseul Cubism și empirism, aparținând lui Leonce Rosenberg, manifestul Sensibilitatea futuristă al lui F. T. Marinetti, care își anunță și intenția de
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
Al. Tănase, Povestea vorbei, RL, 1989, 23; Ion Bogdan Lefter, Trei glose la „penumbra”, „22”, 1992, 17; Țeposu, Istoria, 178-180; Dan C. Mihăilescu, La demontat utopii, „22”, 1996, 1; Liviu Andreescu, Post-relativisme, „22”, 1998, 31; Ion Bogdan Lefter, Un model explicativ al lumii postmoderne, „22”, 1998, 31; Spiridon, Interpretarea, 146-149; Petraș, Panorama, 212-213; Mircea Iorgulescu, Scrieri intermediare, „22”, 2002, 652; Luminița Marcu, Rafinament și umor, RL, 2002, 27; Irina Marin, Umanism postmodern, RL, 2003, 21. D.C.M.
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
farmece și desfaceri. Cele două volume conțin balade istorice și voinicești, colinde, bocete, cântece de dragoste, de jale și de supărare, cătănești, cântece satirice, cântece de petrecere, chiuituri ș.a., toate însoțite de referințe despre localități și informatori și de note explicative. Cele mai multe texte au fost culese din Berbești (700) și Ieud (150). Editată cu sprijinul lui G. T. Kirileanu, colecția a fost bine apreciată de Ovid Densusianu pentru valoarea ei documentară („ne înlesnește cunoașterea producțiunilor populare dintr-un ținut prea puțin
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
societate, urbanizare - nu doar dezvoltării. Conform dicționarului Merriam - Webster, a fi sustenabil înseamnă a rezista pe termen îndelungat, iar durabil înseamnă capabil să existe pentru o lungă perioadă de timp fără deteriorări semnificative (http://www.merriam-webster.com/dictionary/ sustainable). Dicționarul explicativ al limbii române oferă pentru durabil o definiție similară: care durează de mult timp, trainic, rezistent, viabil (http://dexonline.ro/ definitie/durabil). Pe de altă parte, cuvântul sustenabil nu este menționat. Obiectivul acestui prim capitol este să ofere o imagine
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Constantin Brâncoveanu. Exemplare din Biblia de la București au aparținut unor cărturari ai epocii din Țara Românească sau din Moldova, lui Stoica Ludescu ori, semnificativ, mitropolitului Dosoftei, căruia i-a fost dăruită cartea (în care apar și câteva însemnări autografe - comentarii explicative -, intervenții târzii pe text ale ierarhului moldovean) în numele domnitorului Constantin Brâncoveanu. Dimitrie Cantemir va adnota de asemenea în marginea unui exemplar din ediția din 1688, moștenită de la părintele său, domnitorul Constantin Cantemir. Ediții: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură, București, 1688; Biblia
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
Andreea-Irina Chirculescu INTRODUCERE Ne propunem să începem demersul nostru printr-o scurtă analiză a termenului "apocrif", a originii acestuia și a rolului său în cadrul vastului domeniu reprezentat de literatură de-a lungul secolelor. În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, în dreptul adjectivului"apocrif" găsim următoarea explicație:"Apocrif,a, apocrifi, -e, adj. (Despre scrieri) Care este atribuit altui autor decât celui adevărat; a cărui autenticitate este îndoielnică. ♦ (Substantivat, n.) Scriere religioasă nerecunoscuta azi între cele canonice. - Din fr.
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pornește de la clasificarea acestor opere în canonice, necanonice și apocrife. Astfel, scrierile canonice <footnote „CANÓN, canoane, s.n. 1. Regulă, dogmă bisericească; tipici. ♦ Normă, regula de conduită. Lista de texte sacre care se bucură de autoritate deplină în cadrul unei religii.” Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan", Univers Enciclopic, 1998 footnote> sunt recunoscute și sacralizate de către biserică, fiind considerate de inspirație divină. Acestea sunt reprezentate de totalitatea cărților din Vechiul și Noul Testament. Însă termenul de „canon" nu se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]