5,276 matches
-
cărui celebritate avea să-i ridice titlul la rang de capodoperă întunecată. Peste 150 de ani, în domiciliul forțat din Cîmpulung-Muscel, Noica încerca, fără jargon și fără intenția unei vulgarizări facile, să dea capodoperei o formă agreabilă sub unghiul acurateții expresive. Rezultatul va fi Povestiri despre om, o carte din care Hegel, dacă ar fi avut prilejul s-o citească, și-ar fi amintit de reveria din fragmentul despre Idealismul german „adevărul și binele se înrudesc numai în frumusețe“. Dacă la
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
populația din izolare, să dea un semn de atenție guvernului de la București din partea Franței sau a forțelor de stânga din țara spre care se îndreptau cu precădere privirile admirative ale intelectualilor din România și nu numai? Interpretarea actoricească inteligentă și expresivă a lui Simone Signoret își găsește ecoul în stilul alert și spiritual al memoriilor. Actrița franceză era interesată de soarta "bătrânei revoluționare" Ana Pauker, despre care i s-a spus că se odihnește. Cu ironie, Ana Pauker era pusă pe
Simone Signoret la București by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9360_a_10685]
-
direcția ideologică fiind doar aparentă. În realitate, anulând o jumătate de veac de evoluție literară, dogma realist-socialistă prelua, tocmai din necesități formale (întrucât substanța și sensul, adică sintaxa de ultimă instanță a artisticului, erau stabilite prin "decret"), liniile de forță expresive ale realismului critic, în speță balzacian. Nu este vorba, deci, de opțiunea lui Petru Dumitriu (în timp, considerații similare s-au făcut și cu privire la unele romane ale lui G. Călinescu ori Marin Preda), justificabilă prin dorința de a evita capcana-kitsch
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
integra literaturii franceze. Ele țin, cel mult, de un apendice al celei naționale. Dar, evident, nu pot lipsi dintr-o analiză a mecanismului epic la Petru Dumitriu, ceea ce e totuși altceva. Iar eseurile sale confesiv-religioase aparțin în primul rând biograficului, expresive în planul unui "drum la Canossa" parcurs cu voluptatea penitenței (din nou, nu alăturăm judecăți morale). Dar, de aici înainte, se deschide drum câtorva esențiale întrebări: Ce din creația autorului Cronicii de familie va trece granița anului 1989 și cea
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
o asume. Când îl citești pe Dostoievski, știi că ai de-a face cu un roman. De aceea, demonii lui sunt numai edificatori, nu și periculoși. Citindu-l inadecvat pe Cioran, poți să cazi în catastrofism. Paradoxal, cea mai puțin expresivă idee a lui Cioran este aceea a sinuciderii. În privința acesteia, el tot repetă un adevăr banal: omul are libertatea de a decide cât vrea să trăiască. Omul, luat în general, o are, într-adevăr, nu și orice om. Nu și
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3781_a_5106]
-
face să exagereze cu prudență; nu cred, de pildă, că Sadoveanu ar fi atît de în afara modernității - numai că modernitatea sa este una întoarsă, paradoxală, antimodernă. Aș putea să enumăr și alte (mici) motive de diferență în raport cu autorul Vămilor posterității (expresivă metaforă-titlu!), dar mă opresc aici: pe ansamblu, Simuț judecă drept și echilibrat, urmărind fidel relieful operei și sesizînd prompt punctele de tensiune sau controversă; textele sale sunt atrăgătoare cu sobrietate și persuasive cu măsură, informate fără ostentație și întotdeauna urbane
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
apoteoza unei arte scenice al cărei precedent nu poate fi găsit decît la greci, ideea i se pare lui Mann expresia diletantismului: „Chiar și în ideea acestei îmbinări a artelor e un soi de diletantism, iar dacă uriașul lui geniu expresiv n-ar fi știut să domine artele cu toată puterea, el s-ar fi împotmolit în acest diletantism.“ (p. 22). Ce surprinde la Thomas Mann e ușurința cu care, vorbind de opera lui Wagner, folosește expresia „dramă muzicală“, știută fiind
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
opturi sincopate - cu o referire flexibilă și personalizată la contexte și conjuncturi de tot felul. Vezi Cheful nu se organizează, vine de la sine, 2005, carte etalând, alături de dezinvoltura și vivacitatea remarcate de Al. Cistelecan în textul escortă, nesiguranța bogată și expresivă a unei prozatoare care evoluează, o spun din nou, fără plasă, mereu vulnerabilă și, de aceea, incitantă; Cadență pentru marș erotic (2010), în care un dirijor năstrușnic pune ordine în fraze muzicale intonate de-o parte și de alta a
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
Nicolae Manolescu Titlul englezesc al cărții lui Timothy Garton Ash - The File. A personal history - este mai concis și mai expresiv decât acela al versiunii românești - Dosarul meu de Securitate. O altă versiune a vieții - versiune altminteri admirabilă, datorată lui Catrinel Pleșu și apărută la Editura Humanitas în 1999. Cartea lui Ash, istoric și jurnalist englez, este cea mai bună, din
Dosarul ca istorie personală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3390_a_4715]
-
în politica românească. În privința manierei de discuții de aseară, trebuie să recunosc că am făcut o greșeală, faptul că m-am luat după niște predecesori de-ai mei, instituționali publici, care au comunicat pe Facebook de-o manieră, să zicem, expresivă. Am crezut că aceasta este norma. Mă refer la consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu, cât și la purtătorul de cuvânt prezidențial Bogdan Oprea (..) Maniera în care dânșii au comunicat în mod repetat pe internet, în ultimul timp, m-au făcut să
Palada: Am greșit. M-am luat după Lăzăroiu și Oprea by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33959_a_35284]
-
revină și să reamintească celor care i-au criticat cometariile și limbajul "liber" folosit pe Facebook de un alt consilier al președintelui Traian Băsescu, Sebastian Lăzăroiu. "Și uite și alte exemple de consilieri prezidențiali care comunică liber și nestingherit și expresiv și retoric pe FB. Să înțeleg că doar la portocalii e voie la libertatea de expresie? Libertate să fie, dar nu pentru căței? Realitatea TV, ce aveți de spus în privința acestor exprimări? Că nu v-am auzit să fiți atinși
Mirel Palada, amenințat că o să i se rupă gura spurcată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33976_a_35301]
-
și în timpuria curmare a desfășurării acestuia, aidoma unei lame împlîntate întrun existențial ideal. Un sacrificiu nu foarte des întîlnit în lumea literară, cu note similiascetice. Primele poeme ale lui Ioanichie Olteanu au aerul unor digitații menite a aproxima puterile expresive, dar nu fără aluzii la propriul destin intuit din capul locului: „Aci la-ntretăierea acestor linii frînte/ te simt cum arzi și-naltă te-mprăștii ca un fum./ Nu-i nimenea să plîngă, nu-i nimenea să cînte./ Doar eu
Ioanichie Olteanu, poetul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3421_a_4746]
-
mele i-am spus adio cum spui adio tinereții/ cum spui adio celei ce te-ngroapă-n mintea ei” - Oameni de meserie capete metalice) nu reprezintă decît un artificiu al damnării de care nu există scăpare. Poetul de mare forță expresivă care este Nicolae Coande joacă o nervoasă partidă de șah cu imposibilul. Nicolae Coande, Persona, Ed. Măiastra, 2013, 112 p.
O partidă de șah cu imposibilul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2921_a_4246]
-
Cornel Ungureanu Dacă și-ar fi strâns la sfârșitul anilor optzeci cronicile literare întrun volum, Mircea Mihăieș ar fi fost, cred, cel mai expresiv critic al generației optzeci. Și trebuie să scriu iar ce detașament de cronicari, de critici, de comentatori ai fenomenului literar intra în arenă în anii optzeci: de la Radu G. Țeposu la Ion Buduca, de la Radu G.Țeposu la Radu Călin
Mircea Mihăieș și devenirea optzecistă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2903_a_4228]
-
America, Procesul, Castelul, Colonia penitenciară, Verdictul, Josefina cântăreața etc.), le-a adus o celebritate universală. Prin problematica existențială pe care o abordau (absurdul existenței, libertatea amenințată de mecanismele și tacticile unei societăți bazate pe autoritarism și birocrație), viziunea și modalitatea expresivă (suprarealismul, realismul magic), ca și ineditul scriiturii acestea au deschis noi orizonturi literaturii din secolul trecut. Impactul operei kafkiene în lumea literelor a fost și este incontestabil, dar la un nivel mai profund și mai general, al spiritului sau ideilor
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
la Philip Roth, în Pata umană. (Concret, reproșul ar fi „lipsa unui disclaimer”.) Apoi, în paginile în care cartea se transformă în „roman de război”, prozatorul nu încearcă măcar (ceea ce este, de altfel, atât de greu de realizat!) să descrie expresiv „groză- viile războiului”: stilistic, relatarea sa e rece „ca un manual de istorie” sau „ca un eseu narativ”. În fine, al treilea defect: „limba folosită de țiganii lui Ioan T. Morar care, cu regret, scârțâie.” Întrebarea e dacă aceste reproșuri
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3026_a_4351]
-
istoriei și politicii, meditația asupra eului autobiografic este plină de promisiuni. O dovedește actualitatea reeditării unei cărți de o remarcabilă rigoare a cercetării, ce posedă, totodată, și meritul de a lăsa deschis subiectul, tocmai prin faptul că îi revelează potențele expresive și semnificative - practic inepuizabile: Versiune și subversiune de Dan Cristea, Ed. Tracus Arte, 2013 (ediția anterioară: 1999). În cuvântul său înainte, autorul își prezintă incitant demersul ca pe un proiect complex, focalizat asupra eului care scrie, situat între social și
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
a interpretat cu emoția glasului său inconfundabil texte din Proust, Thomas Mann, d’Annunzio, Bernard Shaw, dar și din poetul Hans Sachs, iar Silviu Biriș, un tânăr actor al Naționalului bucureș- tean, ne-a încântat prin sensibilitate și o dicție expresivă. În ultima seară a periplului wagnerian, Cristina Vasiliu ne-a impresionat prin modul ei subtil de a evoca călătoria sa la Bayreuth, dar mai ales prin analizele pertinente, uneori cu nuanțe parodice, ale spectacolelor actuale de la Festspielhaus, în care regizorii
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
vor depăși mentorii comuniști. Talentați și culți, condeiul lor convertit la comunism va atinge pragul unei expresii al cărei rafinament exclude cea mai mică remușcare morală, prozeliții întrecîndu-și maeștrii și devenind odioși, pînă într-atît de dezinhibați par în elanul lor expresiv. Cît e mască și cît e exaseprare în mascarada lor e greu de spus, dar cei trei interbelici își reneagă tot și se leapădă de tot, scuipă pe tot și terfelesc tot, renăscînd apoi în forma unor gazetari postbelici care
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
acest sens; din fericire, autorul a renunțat la el, optînd pentru unul sobru și exact. Surpriza - plăcută - a fost să descopăr de la lectura primelor pagini ale acestui volum despre „povestirile magice” ale lui Fănuș Neagu un discurs critic dezinvolt și expresiv cu măsură, de comentator literar experimentat, și o monografie aptă să stimuleze, măcar, o reconsiderare de proporții a operei, pornind de la cel mai reprezentativ dintre sectoarele ei (proiectul autorului mai include, în perspectivă, un volum despre romanele lui Fănuș Neagu
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
e prezentat proiectul cultural tranfrontalier, româno-bulgar, intitulat așa, proiect la care au colaborat instituții de cultură din Constanța, din Călărași și din Ruse. Am reținut textele semnate de Doina Păuleanu, Constantin Mitră, Ovidiu Dunăreanu, Marian Neagu, dar și reproducerile lucrărilor expresive ale artiștilor reuniți sub semnul acestui proiect, în tabara de pictură de la Ostrov. Am remarcat, din sumar, eseul lui Angelo Mitchievici intitulat L&M, studiul despre poezia lui Nicolae Ionel datorat Danielei Varvara, paginile de istorie literară Constanța. Gramatica rememorării
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2978_a_4303]
-
literați de primă mână, dar și demonii unui trecut care, în Franța (nu și în România!) nu se uită, chiar dacă se iartă când sunt la mijloc mari scriitori. A se vedea și cazul Céline. Scrisorile celor doi sunt literar remarcabile, expresive, sincere, dar și pline de ranchiuna, „rele”, spurcate la gură. Morand și Chardonne sunt mai diferiți unul de altul că apa și focul. Unul, nomad incurabil (Morand a scris, între altele, o carte despre București, foarte citită în interbelic), altul
Doi scriitori proscriși () [Corola-journal/Journalistic/2995_a_4320]
-
cu profit literar, mijlocind mecanismul alegoric. Poate cea mai frecventă strategie prin care se urmărește impresionarea ascultătorilor este legată de toposul mimării modestiei, în legătură cu neputința exprimării adevăratei bogății spirituale reprezentate de momentul biblic celebrat în predică. Dată fiind autentica patină expresivă a limbajului, sîntem ispitiți să apropiem această realitate discursivă de principiul inefabilului. Creator de mesaj ce necesită o anumită complexitate structurală, Antim are intuiția imposibilității punerii în act lingvistic a universului de semnificații. Întîlnim în didahii și sugestive definiții lirice
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
în act lingvistic a universului de semnificații. Întîlnim în didahii și sugestive definiții lirice ale unor diverse realități spirituale: "Lumea aceasta iaste ca o mare ce să turbură, întru care niciodată n-au oamenii odihnă, nici liniște". Prin valorificarea resurselor expresive latente ale cuvintelor, definiția lirică se plasează în privilegiata arie de interferență a conceptului și a imaginii, realizînd o sinteză cognitiv-comunicațională care mijlocește accesul, neviciat de prejudecăți îngust-estetizante, către textul de literatură medievală. Se recuperează astfel, grație unei înțelegeri cuprinzătoare
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
Florescu remarcă tensiunea și dramatismul acestui text realizat �în spiritul autenticist al vremii" și consideră Ochiurile rețelei cea mai izbutită carte a Soranei Gurian. Nu știu cum e în întregime, dar fragmentele din �Jurnalul literar" impun prin directitate, prin notația simplă, nervoasă, expresivă. Iar ca document despre o epocă a istoriei noastre încă învăluită în cețuri îmi pare a fi unul dintre cele mai prețioase.
Sorana Gurian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14874_a_16199]