1,485 matches
-
bine de o sută cincizeci de fascicule. În anii ’30 se angajează în mișcarea comunistă, ilegală în epocă, iar mai târziu, în timpul regimului Ion Antonescu, va face obiectul unor persecuții din cauza originii sale etnice (e îndepărtat din învățământ, îi este expropriată locuința etc.). După august 1944 se manifestă ca un vajnic susținător al politicii comuniștilor, atitudinea sa decurgând atât din oportunism, cât și, probabil, din credința că venise vremea înfăptuirii unor vechi idealuri. Numit director al Editurii de Stat pentru Literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
măsura avansării săpăturilor; acolo unde sunt straturi acvifere, acestea se drenează, apele se colectează. Taluzurile se țin tot timpul sub observație există pericolul să se producă prăbușirea taluzului. Verificări necesare a fi efectuate: a). înainte de începerea lucrărilor: terenul să fie expropriat; reperele topo, bornele să fie predate de beneficiar constructorului; terenul să fie eliberat de orice sarcină; să nu existe instalații subterane (conducte, cabluri, etc.); asigurarea resurselor necesare (excavatoare, buldozere, autobasculante, pompe, forță de muncă); materiale pentru drenaje; halda pentru rebut
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
mai puteau să aibă prăvălie. Mai exista o portiță, și aici, și acolo - așa-zisul Strohmann. Stroh Înseamnă, pe nemțește, „paie” - deci, „om de paie”. În România foarte mulți aveau prieteni români, În Ungaria, foarte mulți aveau prieteni maghiari: se expropria Întreprinderea mea către Întreprinderea ta și luai tot ce aveam eu acolo, utilaje... În realitate, ăsta era un act prietenesc: dumneata erai cu... - treaba o făceam tot eu și Împărțeam banii după aia. Deci, practic, oamenii puteau să trăiască În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
trebui să afirmăm principiul universal al armoniei umane, stârpind astfel fanatismul troglodiților, care îl urăsc pe filozof stăpâniți de un instinct de patibulari. Proprietatea e un furt! Să admitem această formulare excesivă, și consecințele ei, o revoluție trebuie să-i exproprieze pe expropriatori. Dar, odată actul împlinit, toți oamenii trebuiesc considerați liberi de vechile determinări, chiar dacă în practica vieții sociale cutare burghezi izolați ar putea turbura noua societate prin încercări de restabilire a vechilor rânduieli. E necesară pentru asta ideea de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
chiar așa, pentru că în primul rînd sînt prea mulți, prea multe capete de tăiat, obosește călăul. Și după aceea nu ar fi drept. Părerea mea este următoarea: trebuie neapărat să fie pedepsiți, o dată, cei care au chinuit, au omorît, au expropriat, au schilodit oameni, au înfometat, au îmbolnăvit oameni nevinovați, bărbați, femei, bătrîni și copii. Știți foarte bine că au fost și copii care au fost martirizați. În al doilea rînd, în categoria imediat următoare, nu trebuie uitați cei care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală. ... (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. (8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă."; ... - Art. 52 alin. (1): "Persoana vătămată într-un drept al său
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
mai mult de o mie de studenți și astfel a fost înființată catedra de limbă arabă, cea de cazuistică și de filosofie morală. În 1581 papa Grigore al XIII-lea a vrut să ofere o clădire mai adecvată Colegiului. A expropriat două clădiri apropiate și l-a investit pe arhitectul Bartolomeo Ammannati ca să construiască un edificiu nou și mai mare, pe care l-a inaugurat în 28 octombrie 1584. Pentru aceasta papa Grigore a fost aclamat „întemeietor și părinte” al Colegiului
Universitatea Pontificală Gregoriană () [Corola-website/Science/305737_a_307066]
-
mp. Iată și înscrisul exact: „Conform art. 35 din legea de expropriere, avem onore a ve notifica că pentru suprafața de teren în întindere de una mie patru sute nouă zeci și șapte metri patrați și 25 cmp (1497.25 cmp) expropriată prin sentința Trib. Iași s. III, no. 51/97 în scopul construcțiunei atelierelor din Iași. Ad-strația căilor ferate, vă oferă ca îndemnisare suma de lei, două sute nouă, bani 61/00 (209 lei 61/00) și sunteți invitat, ca pînă în
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cu exercitarea dreptului de preemțiune pentru Ministerul de Agricultură. Evreii aparținând oricărei categorii, nu pot dobândi, în viitor, întreprinderi indus triale rurale. Nulitatea este de ordine publică absolută și poate fi cerută chiar de Ministerul public. Ministerul de Agricultură poate expropria bunul vândut sau dobândit plătind vânzătorului prețul ce se va fixa prin justiție sau prețul vânzării dacă acesta este inferior justului preț. Dacă imobilul rural se dobândește pe cale testamentară, dobânditorul este obligat să lichideze în termen de 6 luni dela
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ceea ce înseamnă că prin acel Decret-Lege au rămas supuși obligațiunilor militare până la 5 Decemvrie 1940, când s’a promulgat Decretul-Lege cu statutul militar al evreilor. Art. 11 interzice evreilor dobândirea de proprietăți rurale în România și [autorizează] Ministerul Agriculturii să exproprieze pentru cauză de utilitate publică, în interes național, proprietățile rurale ale evreilor; evreii pot însă vinde proprietățile rurale românilor, cu drept de preemțiune pentru Ministerul Agriculturii. Evreii nu pot dobândi în viitor întreprinderi industriale rurale; nu se expropriază însă cele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Agriculturii să exproprieze pentru cauză de utilitate publică, în interes național, proprietățile rurale ale evreilor; evreii pot însă vinde proprietățile rurale românilor, cu drept de preemțiune pentru Ministerul Agriculturii. Evreii nu pot dobândi în viitor întreprinderi industriale rurale; nu se expropriază însă cele aflate în posesiunea evreilor. Decretul mai prevede diverse interdicții civile, norme de aplicare și sancțiuni. Este interesant de semnalat art. 17 care prevede că se respectă drepturile patrimoniale legalmente dobândite. Asupra acestui Decret-Lege sunt de făcut următoarele constatări
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
titlu. Acest Decret-Lege nu mai caracterizează societățile după capital, ci socotește evrei pe cei născuți din ambii părinți evrei, sau numai unul, fără deosebire dacă au fost botezați. 14/. Decretul-Lege No. 3968 (Monitorul Oficial No. 286 din 4 Decembrie 1940), expropriază vasele și plutitoarele maritime și fluviale, aparținând evreilor și societăților evreești. Societatea se determină după majoritatea capitalului aparținând evreilor. Acțiunile se nominalizează. Societățile în nume colectiv sunt evreești, când au un singur asociat evreu. 15/. Decizia M.A.N. No
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
civile sau comerciale de orice natură în care majoritatea capitalului aparține evreilor. Toate acțiunile societăților care stăpânesc bunuri imobiliare rurale sau industriale din acele supuse expro prierii - se nominalizează spre a se putea face controlul proprietății lor. Decretul-Lege dă pădurile expropriate în posesiunea Statului și organizează comisiunea de evaluări. Ambele Decrete-Legi au fost aplicate numai în ceea ce privește exproprierea și deposedarea evreilor. În ceea ce privește proprietatea imobiliară și industrială agricolă a evreilor, aceste Decrete-Legi sunt urmate de un al treilea Decret-Lege care lovește cu exproprierea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
treilea Decret-Lege care lovește cu exproprierea noi categorii de bunuri și anume: 3. Decretul-Lege pentru interpretarea și completarea Decretelor-Legi din 5 Octombrie și 17 Noembrie 1940, din 2 Mai 1941 - Monitorul Oficial No.102. Prin această nouă Lege se mai expropriază prin interpretarea Decretelor anterioare: fermele, brutăriile, instalațiile de prelucrat pastele făinoase sau orice alte industrii anexe morilor. Se expropriază de asemenea următoarele bunuri evreești: a. - fabricile industriale de spirt, rafinăriile de alcool de orice fel, distileriile; b. - cazanele de orice
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din 5 Octombrie și 17 Noembrie 1940, din 2 Mai 1941 - Monitorul Oficial No.102. Prin această nouă Lege se mai expropriază prin interpretarea Decretelor anterioare: fermele, brutăriile, instalațiile de prelucrat pastele făinoase sau orice alte industrii anexe morilor. Se expropriază de asemenea următoarele bunuri evreești: a. - fabricile industriale de spirt, rafinăriile de alcool de orice fel, distileriile; b. - cazanele de orice categorie pentru fabricarea rachiurilor și țuicii; c. - fabricile de produse și substanțe medicamentoase; d. - drepturile de orice fel asupra
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prin: 4. Decretul-Lege pentru trecerea proprietății urbane evreești în patrimoniul Statului și pentru oprirea evreilor de a dobândi proprietăți imobiliare urbane sau anumite drepturi reale asupra acestor imobile din 28 Martie 1941 (Monitorul Oficial No. 74). Prin această Lege se expropriază toate imobilele urbane care sunt proprietatea evreilor, persoane fizice sau societăți evreești, situate în comunele urbane sau suburbane. Se exceptează terenurile clădite, proprietatea întreprinderilor industriale și comerciale evreești, dacă sunt efectiv afectate exploatării întreprinderilor. Luarea în posesiune urmează să se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau suburbane. Se exceptează terenurile clădite, proprietatea întreprinderilor industriale și comerciale evreești, dacă sunt efectiv afectate exploatării întreprinderilor. Luarea în posesiune urmează să se facă de către delegații Centrului Național de Românizare, iar fostul proprietar rămâne mai departe în folosința imobilului expropriat până la data când va fi somat să îl predea; de la această dată fructele civile ale imobilului nu-i mai aparțin. Expropriații vor fi despăgubiți cu rentă 3% sau cu alte bunuri date în plată. Pentru viitor, evreii nu pot dobândi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
comisiuni pentru evaluarea proprietăților evreești - din 21 Iulie 1941 (Monitorul Oficial No. 170). Acestea sunt dispozițiunile existente care se referă la exproprierea întregului capital evreesc imobiliar rural și urban, precum și a industriilor cu bază agricolă. O altă serie de Decrete-Legi expropriază pe evrei de proprietatea vaselor, șlepurilor și alte mijloace plutitoare și anume: - Decretul-Lege pentru trecerea în patrimoniul Statului a vaselor și plutitoarelor aparținând evreilor și societăților evreești - din 4 Decembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 286) și - Decretul-Lege pentru administrarea excepțională
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și servicii economice în cadrul Statului român pe diferite sectoare și în raport cu mărirea și varietatea acestui patrimoniu, era nevoie, îndeosebi după experiențele făcute cu comisarii de românizare și cu primele serii de deținători de bunuri agricole, să se organizeze administrarea patrimoniului expropriat de către Stat. Era de asemenea nevoie să se fixeze, cel puțin în linii generale, categoriile de beneficiari sau de deținători ai acestor bunuri. În sfârșit era nevoie să se prevadă măsuri financiare pentru determinarea și lichidarea despăgubirii cuvenite foștilor proprietari
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ca o scăpare din vedere. În realitate, evreii continuă să locuiască în imobilele urbane care n-au fost luate în fapt, ci numai în drept, din cauza timpului scurt de care s’a dispus până în prezent. b. - Industriile agricole au fost expropriate în întregime și luate din posesiunea evreilor. c. - Toate întreprinderile comerciale și industriale evreești au fost puse sub control de Stat, mai întâi prin comisarii de românizare și apoi direct prin Ministerul Economiei Naționale. d. - S’a interzis în practică
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
românizare și apoi direct prin Ministerul Economiei Naționale. d. - S’a interzis în practică orice înființare de întreprindere evreească nouă cât și extinderea, transformarea sau strămutarea celor existente. e. - Unele întreprinderi: cinematografe, case de filme, birouri de voiaj au fost expropriate indirect, prin naționalizarea acțiunilor. f. - Toate acțiunile bancare, comerciale și industriale ale întreprinderilor evreești au fost nominalizate iar circulația lor rămâne supusă autorizării Ministerului Economiei Naționale, care poate să exercite și un drept de preemțiune. Ministerul poate extinde sau restrânge
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se argumenta necesitatea reformei agrare. În declarație se specifica că se impune mărirea numărului de proprietari mici iar soluția în acest sens constă în intervenția statului care „în anumite condițiuni și în schimbul unei drepte și prealabile despăgubiri să se poată expropria marea proprietate.” Liberalii erau convinși că prin această expropriere nu se lovea în dreptul de proprietate ci dimpotrivă îl întărea, deoarece se armonizau interesele marii și micii proprietăți” iar statul urma să se sprijine „pe o pătură numeroasă de oameni tot
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
anume forma de reprezentare a minorităților? Dar aceasta este atribuția Camerei Constituante. La fel și în cazul reformei agrare. Amănuntele sunt de atribuția Constituantei. Totuși, s-a declarat că va fi un minumorum intangibil, că de aici înainte se va expropria după o scară progresivă, că justiția va fi aceea care în ultimă instanță va determina cuantumul despăgubirii.” Alte obiecții aduse liberalilor erau legate de necesitatea și oportunitatea reformelor. Conservatorii considerau că era moment nepotrivit în conjunctura politică internațională tot mai
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
fi proprietar? Acum, conservatorii vor spune că va lipsi conducerea marelui proprietar, dirijarea proprietății va trece în mâinile țăranilor. Acest lucru se va putea compensa în scurt timp, printr-o instrucțiune, economică și agricolă la țărani.” „În plus, se va expropria doar o parte din proprietate. De pe partea care va rămâne în mâinile proprietarilor, aceștia vor putea produce nu numai ca înainte, dar vor produce mai mult, fiindcă marea proprietate având în stăpânire sumele ce au obținut în virtutea exproprierii, va putea
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
preconizată de liberali, implica o operațiune financiară colosală. Legat de expropriere, conservatorul G. Știrbey își manifesta îngrijorarea față de lipsa amănuntelor din partea guvernului liberal în ceea ce priveșze acest aspect: „ce se înțelege prin expropriere? Se va da statului dreptul de a expropria oriunde, oricât va fi nevoie? Se va face din proprietățile noastre, sau din ce va rămâne din proprietățile noastre, proprietăți cu o valoare precară, veșnic amenințată de guvernanții zilei, ori veți face o expropriere odată pentru totdeauna și se va
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]