1,866 matches
-
de sacru. Imaginea țintuirii reapare obsedant, torturant și Leiba va proceda în consecință, va „țintui” mâna în sensul imobilizării ei, așa cum obsesiv această mână revine ca un laitmotiv în economia acțiunii violente. Pe de altă parte, așa cum creștinii aprind o „făclie”, o lumânare de Paște, și Leiba va aprinde una, cea care incinerează mâna răufăcătorului. Sacralitatea gestului a cărui semnificație simbolică este asimilată de către Leiba determină convertirea acestuia, o convertire întru violență la o religie a violenței care face din sacrificiul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ar căuta să prinză un secret subtil al naturii ce de mult îi scapă și-l necăjește, Zibal ține ochii ațintiți asupra unui lucru spânzurat, negru și inform, sub care, pe un alt scaun, la o potrivită înălțime, arde o făclie mare.” Comparația cu experimentul științific induce un efect de inversiune. Două dimensiuni concură în procesul de meta- noia al lui Leiba Zibal. Una este religioasă pe fond patologic, de convertire prin violență la o religie a violenței, care altfel îl
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sublim, iar cuvântul precedat de un altul, „frumos”, ne trimite la o ecuație estetică de care Caragiale nu este străin și pe care a mai citat-o. Este vorba de sublimul kantian, iar citarea comentată ironic o regăsim în O făclie de Paște. Nicio îndoială că Lefter nu se află nici măcar în posesia unei vulgate kantiene, dar el descoperă o formă de sublimare estetică privind grandoarea umbrelor pe care le aruncă noul secol. Ecuația morală urmează scurtei iluminări care conferă un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la liceul din comuna Sărmașu și la Școala Generală din satul Balda, județul Mureș (1961-1969). Din 1970 până în 1986 redactor la secția de proză a revistei „Tribuna”, trece ca redactor, iar mai târziu ca redactor-șef adjunct la ziarul județean „Făclia” (după decembrie 1989, „Adevărul de Cluj”), pensionându-se în ianuarie 1996. Debutează în 1958 la revista „Licurici”, cu o povestire semnată Michi. Urmează o perioadă în care publică numai articole de ziar și reportaje în câteva ziare bănățene, iar din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
astea, bată-le să le bată! Ca să nu se spună că a stat degeaba, cu mâinile-n cele trei litere (cot) atâta amar de vreme (8 noiembrie-20 noiembrie 1971), Ion Andrei a scris În aceeași notă „confidențială” despre „...revistele școlare <<Făclia>> și <<Aripi tinere>>, ziarul de uzină <<Rulmentul>>, monografia Școlii generale nr.1 din municipiul BÎrlad precum și o broșură a secției de propagandă a Comitetului județean de partid Vaslui pe linia Îmbunătățirii activității ideologice și cultural-educative În județ”. Despre ce ideologie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din care partidele comuniste de pretutindeni Își trăgeau seva și originile. Vechea aversiune a temutului cenzor de partid și de gramatică bolșevică a partidului comunist, P. Necula, s-a manifestat și cu ocazia apariției altei reviste literare... Publicația se numea „Făclia” și numele ei fusese amintit la greu În „Nota de intervenții” nr. S.3/ 25 aprilie 1977. Din păcate, numele autorului (autorilor) Îi scăpase (scăpaseră) sau, pur și simplu, Împuternicitul nu voise ca posteritatea să audă de el (ei). d.h.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Satmary, președintă, aduce omagii M.S. Regelui, atât în numele „Asociației”, cât și a „Institutului Cultural Feminin”, pe care îl prezidează, arată ce a făcut în trecut femeia pentru neam și țară mai ales cele din provinciile dezrobite, care au păstrat vie făclia naționalismului. În viitor, țara noastră nu are decât de câștigat din colaborarea celor două sexe pentru binele obștesc. D-na Ella Negruzzi, președintă, aduce prinosul de recunoștință M.S. Regelui și mulțumește și tuturor colaboratoarelor „Asociației”, care prin propaganda lor au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Biserică Națiunilor din Grădina Ghetsimani, La construcția ei au contribuit 12 țări. În dreapta, puțin mai departe de Sfanțul Altar este o altă icoana, tot așa de mare doar puțin mai îngustă. În aceasta icoana se înfățișează o multime cu făclii și obiecte de luptă și este zugrăvita pe chipul lor multă ură. Iar în frun39 tea și mijlocul lor este Iuda conducându-i. În fața lor, Mântuitorul blând îi întreabă pe cine caută. Iar pe peretele dinspre răsărit vezi o altă
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
când bombardierele ajung deasupra Bucureștiului. Un infern! Trăgeam noi în atac, trăgea artileria antiaeriană, trăgeau celelalte grupuri de vânătoare decolate de pe aerodroamele Pipera și Popești-Leordeni. Trăgeau nemții cu Bf-109 și Fw-190, trăgeau bineînțeles americanii. Foc sus, foc jos. Ca niște făclii se prăbușeau avioanele și dintr-o parte și din cealaltă." Bilanțul, strict aviatic, pare a fi favorabil românilor, care înregistrează 22 de victorii sigure și 3 probabile. Numai Grupul 6 doboară 8 bombardiere americane (4 sigure și 4 probabile; după
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și-n cer” (Tăcere). Chipuri vii ale zbaterilor vieții și morții - de aceea, „fără pace” - tind să fie florile-simbol ale lui C. Unele - trandafirii galbeni, în care se ghicesc apuneri în durere, crizantemele, „val de-argint, ochi de-argint fulgerat”, făclii ale adormirii, nufărul, „luntrașul” ce bate la porțile nopții, macul, „rug” al sângelui jertfit, violetele martirajului - sunt martori ai Tainelor din adânc, altele, mărturii ale Grației (crinul, „zbor înalt”, „albastră frângere de val”, potir pentru heruvimi „ce lin cad”), semne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
de ceva! 2. Un mormânt pentru Iuda Iar Iuda vânzătorul cunoștea acest loc, pentru că adesea Iisus și ucenicii Săi se adunau acolo. Deci Iuda, luând oaste și slujitori, de la arhierei și de la farisei, a venit acolo cu felinare și cu făclii și cu arme. (Ioan, XVIII, 2-3) Se poate oare afirma că Iscarioteanul a făcut triumful postum al Mântuitorului? Istoria sfântă i-a reținut infamia, dar îi datorează mult. Permițându-i să urce la Cer așa cum se prorocise, ca miel jertfit
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care o va absolvi în 1967. Se afirmă în cadrul Cercului de teorie și istorie literară, iar în 1966 debutează în revista „Steaua”, unde în 1970 va fi angajat redactor. Mai colaborează cu însemnări, cronici literare, studii și eseuri la „Tribuna”, „Făclia”, „Echinox”, „Utunk”, „Cronica”, „Vatra”, „Convorbiri literare” ș.a. Participă la realizarea unor volume colective: 9 pentru eternitate (1977) și Pagini transilvane. În colecția „Restituiri” editează în 1974 o antologie din memorialistica de călătorie a lui Gala Galaction, intitulată Sub feeria lunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
articol fulminant care nu este mai deloc cunoscut, în care atacă faptul că intelectualii din România nu sunt destul de religioși și îi pune în contrast cu apusenii. Nu te prea puteai aștepta la așa ceva, deși e omul care a scris "Năpasta", "O făclie de Paști", lucruri cu clară dimensiune religioasă sau în care se dezbat anumite tensiuni de natură religioasă. Ca să nu mai vorbim că de la Eminescu până la Blaga, în întreaga poezie română, găsești acest subtext foarte puternic. S. A.: Sunt de acord. Acest
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Cluj (1959), economist la Întreprinderea de Utilaje de Transport Cluj (1959-1965), director al filialei Fondului Plastic din Cluj (1965-1969). A făcut parte din redacțiile revistelor „Luceafărul” (Timișoara), „Tinerețea”, „Generația de mâine” (Oravița) și a colaborat la „Colț de țară”, „Fruncea”, „Făclia”, „Vestul”, „Vremea”, „Universul literar”, „România de mâine”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna”, „Utunk”. A mai semnat Marius Nicoară, Ion Ulmu, Panait Vardaru, Nona Vida, Laurențiu. A debutat la 16 ani, cu poezia Un trandafir, în revista școlară „Luceafărul” (Timișoara), iar editorial cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
rece, Timișoara, 1982; Lebăda solară, București, 1984. Repere bibliografice: I. Jivi-Bănățeanu, Tânărul poet Pavel Bellu, „Luceafărul”, 1936, 11; E. Secoșan, „Candelabre albastre” de Pavel Bellu, „Reșița”, 1937, 40; M. Georgescu, „Flori de piatră”, VS, 1940, 2406; I. Arcaș, „Elogiul simplității”, „Făclia” (Cluj), 1967, 6408; Petru Poantă, „Blaga în marea trecere”, „Făclia”, 1970, 9 august; Ion Cocora, Avram Iancu, TR, 1973, 10; Nicolae Țirioi, Barocul bănățean, O, 1973, 7; Ungureanu, Imediata, I, 59, 102-103; Nicolae Țirioi, „Focul rece”, „Drapelul roșu”, 1982, 11
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
Jivi-Bănățeanu, Tânărul poet Pavel Bellu, „Luceafărul”, 1936, 11; E. Secoșan, „Candelabre albastre” de Pavel Bellu, „Reșița”, 1937, 40; M. Georgescu, „Flori de piatră”, VS, 1940, 2406; I. Arcaș, „Elogiul simplității”, „Făclia” (Cluj), 1967, 6408; Petru Poantă, „Blaga în marea trecere”, „Făclia”, 1970, 9 august; Ion Cocora, Avram Iancu, TR, 1973, 10; Nicolae Țirioi, Barocul bănățean, O, 1973, 7; Ungureanu, Imediata, I, 59, 102-103; Nicolae Țirioi, „Focul rece”, „Drapelul roșu”, 1982, 11 970; Al. Jebeleanu, Elogiul simplității, O, 1985, 12; Al. Husar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
pricepe nimic, dacă te situezi mereu la firul ierbii sau dacă scormonești, suspicios, „dedesubturi“. Trebuie, dimpotrivă, să privești lucrurile de la înălțime, să ai imaginea câmpului, perspectiva integratoare a zborului. Nu e aducătoare de lumină decât ceea ce o parabolă hristică numește „făclia pusă în sfeșnic“, înălțată pe un suport generos. Marile contururi ale realului se văd mai deslușit de sus, așa cum siturile arheologice se percep mai bine din avion. Dar amplasamentul „la vârf“ al cunoașterii are o iradiere existențială mai largă: nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cameră în castelul său de la Poiana Țapului, unde Badea Cârțan își petrece ultimile sale zile. Acela pe care nu dușmanii personali ci numai eforturile supra umane și intemperiile pe care le lua în piept îl gârboviră, se stinse ca o făclie în plină furtună în ziua de 7 august 1911 la ora 10 a.m. Trupul neînsuflețit i-a fost transportat cu un automobil la morga spitalului din Sinaia, de unde îmbrăcat într un costum mocănesc fu luat și depus la capela spitalului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în 1937(Ion N. Oprea, op. cit. pp. 256257), al cărei harnic colaborator a fost, probând o temeinică pregătire de specialitate și o frumoasă cultură generală. Pasiunea pentru filozofie și beletristică era tot atât de fierbinte ca și aceea pentru matematică, formând o făclie, cu care a luminat sufletul elevilor. El a desfășurat și activitate publicistică, aceasta fiind o expresie a altruismului său intelectual. Paginile revistei „Avânturi culturale” cuprind articole, recenzii și cronici semnate de profesorul N. Gaiu. O altă publicație bârlădeană la care
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mulțumesc să-și pălmuiască amicii infideli sau adversarii politici, chiar la cafiné central. Cu excepția dureroasă a preotului din Păcat..., care își ucide copiii incestuoși cu pușca din două focuri fără avertisment. Chiar mai crud se poartă Leiba Zibal în O făclie de Paște cu adversarul său, banditul Gheorghe, dar are scuza că aici conflictul se putea termina doar cu moartea unuia dintre părtași. Personajele lui Camil Petrescu sunt niște duelgii fără leac. Se bat cu „epeul” și pistolul ca dracii. Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Latină” din Orhei (președinte prof. P. Bunăcale) a vizitat orașul Iași, la Întoarcerea din excursia făcută la Alba-Iulia și Piatra-Neamț (prof. V. Boghițoiu coordonator). S-au Încheiat contracte de difuzare a presei naționale din Basarabia : ”Literatura și Arta”, ”Țara”, ”Mesagerul”, ”Făclia”, și revista ”Familia” din PetrovasălaVoivodina (Traian Trifu Căta) 8 iunie „Gata oricând În apărarea naturii” manifestare a Organizației de cercetași. 15 iunie Omagiu poetului Mihai Eminescu. Spectacol la Teiul lui Eminescu. Expoziție de pictură (Orhei) Iulie Organizația de Tineret În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
al realității, glorificarea în opere de artă a zbuciumului și eroicei noastre istorii.“ (Arta, 11/1977) „Indicațiile pe care ni le-ați dat, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru ca artiștii plastici să creeze monumente de mare anvergură, care să poarte nestinsă făclia marilor virtuți ale poporului nostru, pentru menținerea veșnic trează a conștiinței naționale și respectului pentru trecut, artiștii plastici din țara noastră au găsit în aceste prețioase indicații un fericit prilej pentru a-și manifesta adeziunea și întreaga lor putere de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de neistovit progres. Imaginea a trecut în legendă, legitimând vocația acestui popor de a ridica din rândurile sale fiice tulburător inspirate de o covârșitoare dragoste de țară și însuflețite de o mare putere de jertfă în slujba propășirii cauzei naționale, făclia arderii lor exemplare pe vatra patriotismului rămânând să le lumineze pilduitor un timp chipul eroic.“ („O mare fiică a unui popor eroic“, în vol. omagial Buchet de purpură și soare: flori alese din creația închinată tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
că banii strânși din breaslă timp de un an „să aibă a-i strânge la cutia cea pecetluită și la ziua praznicului deschizând-o la episcopie, fiind starostele de față împreună cu breasla cu câți bani se vor afla să cumpere făclii, untdelemn, tămâie, să se ducă la biserica hramului lor; iar ceea ce va rămâne să împartă la săraci și la alte faceri de bine, la lucruri creștinești”. Lăutarii din Huși foloseau o metodă specifică de luptă împotriva concurenței neloiale. Catastihul lor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
volumul Zile trăite este reprezentativ pentru memorialistica scriitorului, adeverind aprecierea lui I. Șiadbei: Evident că scriitorul a voit ca experiența sa personală să nu constituie numai un obiect de artă ori de distracție. Atitudinea morală a scriitorului este ca o făclie menită să lumineze calea cea dreaptă pentru tinerii fără prea multă experiență și șovăitori". Dimensiunea etică se situează pe primul plan, în respectarea adevărului, fără ca autorul să fie un moralist, ci un memorialist de vocație, cu echilibru și perspectivă umanistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]