1,441 matches
-
mai mare a Lupului. Ruxanda era destinată lui Sigismund Racoți, fiul voievodului ardelenesc. La moartea regelui Poloniei, Vasilie trimite pe marele logofăt Gheorghe Ștefan ca să-i dee vestea și ca să-l asigure de sprijin întru dobândirea coroanei polone; și-i făgăduește și pe Ruxanda, pentru Sigismund (Jicmont) fiul cel mai mic al lui Racoți. Și doamna mamă Racoți și nobilii unguri vedeau bine acest plan. Auziseră de fată că-i frumoasă, instruită și educată. Mai presus erau interesele politice. Creare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Lupul s-a râdicat cu oaste împotriva lui Matei, cu învoirea Porții. 1638. Lupul iar s-a ridicat contra lui Matei. Racoți primise ordin dela Poartă să nu cuteze a se amesteca în aceste afaceri. Racoți a lucrat cu viclenie făgăduind lui Matei ajutor, iar lui Lupul i-a trimis pe Acos Barcsai ca să-i spună că nu va sprijini pe Matei. Barcsai mai n-a pierit acolo din pricina tălharilor. La 1643 Radziwill trimesese doi oameni de încredere la Racoți, rugându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
legământ scris. Trebuie, zicea, să fi fost nebun sau bat. Căci el este sub mâna Sultanului, și face ce i se poruncește. El e ca ogarul pe care-l duce vânătorul în silă și-l sloboade asupra vânatului. De făgăduit făgăduiește prietenie ș-acuma. Dar n-a înțeles niciodată să facă legământ scris." La 1648 sosi logofătul Ștefan Gheorghiță cu recomandații și daruri. Lupul scrie în taină lui Racoți, să-i trimeată pe Kemeni, căruia are să-i spuie lucruri importante, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ne trimiteți pe căpitanii domniilor voastre ajutor împotriva dușmanilor creștinătății, până mai este vreme, fiindcă Turcul acuma are mulți potrivnici și în toate părțile are de lucru cu oameni ce stau cătră el cu sabia în mână. Din parte-ne noi făgăduim pe credința noastră creștinească și cu jurământul Domniei noastre că vom sta în picioare și vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru. Așa trebuie să faceți și Domniile Voastre, pe mare au pe uscat, după ce noi, cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au venit cu turmele îndată după Sâmedru, lăsând taberei oile canarale; în schimb Domnul le dă dezlegare să meargă la pășunile Dunării și Deltei; iar Vrâncenilor le dă scutire de orice dajdie. Au venit soli dela craii leșilor și ungurilor, făgăduind sprijin. A venit și sol dela Veneția cu vorbe frumoase și daruri puține, făgăduind bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei, pielicele avutul oilor. lapte, brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
le dă dezlegare să meargă la pășunile Dunării și Deltei; iar Vrâncenilor le dă scutire de orice dajdie. Au venit soli dela craii leșilor și ungurilor, făgăduind sprijin. A venit și sol dela Veneția cu vorbe frumoase și daruri puține, făgăduind bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei, pielicele avutul oilor. lapte, brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
așa ceva nu se întâmplă prea rar profesorilor și medicilor de boli nervoase. Astăzi, înaintea amiezii, am vizitat cu copiii (Profira, Costake, Teodora, Paul), muzeul Toma Stelian. G. Oprescu îmi dăduse, la Academie, catalogul foarte bine întocmit al muzeului și-i făgăduisem că mă voi duce să văd și eu ce a făcut. Într-adevăr a realizat o frumoasă organizare. Toată casa Stelian e plină de lucruri de preț obiecte artistice japoneze, broderii și stampe, haine, foarte frumoase talere oltenești, iar saloanele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lucra. Cum se poate să faci așa prostie. Vai de mine și de mine! Mama dracului! tare prost! Unde este pentru doi, este și pentru trei. Lumină? Da. Vin nu. Totu-i cu putință, toată lumea are dreptate. Unui cerșetor care făgăduiește să se roage p. mine. Ce crezare poți avea pe lângă D-zeu dacă te lasă să mori de foame? Ai făcut ceva rău și nu mai ai nicio trecere pe lângă el. Pe ceia lume ai să stai la judecată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
juru-ți acuma? Îți trebuie o ocă de înțelepciune ca să susții un dram de noroc. Mă urăsc unii confrați nu pentrucă le-am făcut rău ci pentrucă am avut succes. Mustră pe ai tăi, ca să se creadă că ești fără cusur. Făgăduiește în grabă sărmanului și uiți imediat numele și existența. N-ai destulă putere ca să judeci bine. Cumpătarea nu e merit al nostru ci al celor care ne-au dat cu viața și echilibrul fizic. Tânguirile lui Ojog cresc în măsura în care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
consistență și moda clasei dominante a urmat servil pe cea a Apusului. Aici în Gruzia, vechea coloare locală s-a păstrat, căci viața gruzinilor reprezenta o realitate culturală. Din primul moment, m-am interesat de poetul Gheorghe Leonidze, căruia îi făgăduisem, când mă cercetase acum opt ani la București, să vin să-l văd în Gruzia, rugându-l să mă călăuzească la o expediție de pescuit păstrăvi. Desigur, mă încredințase Leonidze; în Gruzia se pot face pescuiri minunate. Poate știe el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cu dragostea lui pentru tezaurul ce i se încredințase și pe care îl cercetase și-l mânuise îndelung și cu pietate pentru trecut, de patruzeci și cinci de ani. I-am strâns mâna, l-am mângâiat și i-am făgăduit să reviu ceeace i-a făcut plăcere. I s-au limpezit ochii umbriți de mâhnire și ne-a zâmbit. Băi de sulf de 25, ape termale. S-au făcut acum foraje la 2000 m. adâncime, de unde vine o apă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a făcut. Ion Murariu, Gâștești În sat mare agitație. S'au făcut pregătiri pentru devastarea Pașcanilor. Învățătorul a intervenit cu multă energie. S'a vârât printre oameni, i-a adunat în jurul lui, le-a vorbit, și i-a pus să făgăduiască că nu vor pleca asupra târgului. Dar în vremea nopții au pornit vre-o 150 de oameni. El le-a eșit înainte la jâtărie și ce-a făcut ce-a dres, a izbutit să-i întoarcă. Puțini, numai vre-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
așa cum se stabiliseră ele în perioada de anarhie dintre 1432-1457. Singura constatare ce se poate desprinde din acest document e că avem de-a face cu relații personale dintre Ștefan și Mihul, iar nu cu relații dintre Ștefan și boieri. Făgăduindu-i lui Mihul că-i va întoarce toate moșiile, domnul pune și o condiție, pe care n-a pus-o în alte documente, aceea de a arăta privilegiile pe care le are pe acele moșii. Se pune o asemenea condiție
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
câte avusese Mihul. Cele trei sate nu erau de baștină, de moștenire, ci sate cumpărate de Mihul în 1453 de la nepoții lui Neagoe. La 10 august 1470, domnul îi acorda lui Mihu cel de-al patrulea salv-conduct. De data aceasta făgăduia că-i va întoarce patru sate. Printre cei care pribegiseră cu Petru Aron se afla și Stanciul (Marele), fost pârcălab de Cetatea Albă. El era căsătorit cu o fată a lui Alexandru cel Bun, Cneajna. În 1468, când merge în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu Polonia, așa cum fuseseră stabilite pe vremea lui Alexandru, Iliaș, Ștefan al II-lea și a tatălui său, Bogdan. În primul act, tipic pentru formulele de vasalitate pe care le cuprinde, Ștefan se angaja să slujească cu credință regelui Cazimir: „Făgăduim de asemenea că de aci înainte și pe viitor vom păstra credință curată și dreaptă domnului Cazimir craiului și sfintei sale coroane leșești, că vom face tot binele pentru domnia sa și pentru cinstea lor, că vom lucra în toate locurile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voievodul a acceptat cu atâta ușurință, în timpul domniei sale, să promită în scris suveranilor vecini că le va fi vasal credincios. În actul din 2 martie 1462 se menționează de altfel necesitatea prestării jurământului de credință personal: „Mai departe, spune Ștefan, făgăduim că în ziua și la locul pe care domnia sa craiul ni le va hotărî și ni le va aduce la cunoștință, noi ne vom închina și vom face jurământ de credința noastră față de luminăția sa și de Coroana mai sus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu fie ocupată de turci, de unguri sau de munteni. Dar, adaogă cronicarul, Ștefan „se temea de prinsoare, aceasta în urma încunoștințării unuia dintre sfetnicii regelui”. Ca să nu-l supere pe rege, domnul a depus jurământul de credință în fața solilor regali, făgăduind că, atunci când regele va veni la Camenița, Colomeea sau Sneatin, el va veni în fața regelui, dar să fie anunțat cu două luni înainte. Dlugosz, ca preceptor al fiilor lui Cazimir, știa ce se petrece la curtea acestuia. Informația lui este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trimiteți pe căpitanii voștri într-ajutor împotriva dușmanilor creștinătății, până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulți potrivnici, și din toate părțile are de lucru cu oamenii ce-i stau împotrivă cu sabia în mână. Iar noi, din partea noastră, făgăduim, pe credința noastră creștinească și cu jurământul domniei noastre, că vom sta în picioare și ne vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru. Așa trebuie să faceți și voi, pe mare și pe uscat, după ce cu ajutorul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înainte ca turcii să cucerească posesiunea genoveză Caffa. La 19 mai, 1475, flota turcă părăsea Constantinopolul, iar la 1 iunie arunca ancora sub zidurile Caffei. După trei zile de asediu, locuitorii Caffei au hotărât să capituleze. Comandantul oastei turcești le făgăduise asediaților viața și siguranța personală în schimbul haraciului obișnuit, pe care trebuiau să-1 dea Porții. Dar turcii nu și-au ținut cuvântul dat. O parte dintre străinii aflați la Caffa au fost vânduți ca sclavi. Cât de mare era ura împotriva
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Laiotă Basarab. La 12 iulie 1475, Ștefan cel Mare redacta documentul prin care se stabileau relațiile sale cu Matei. Deși au fost dezbinări între Țara Moldovenească și Coroana Ungariei, „cu sfatul și învoiala boierilor noștri și ale întregii țări”, domnul făgăduiește credință veșnică regelui și Sfintei Coroane. Din prima dispoziție a tratatului se vede că acesta a fost făcut din cauza primejdiei turcești. Când regele va merge în persoană împotriva turcilor din Țara Românească, Ștefan va merge și el în persoană cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe la est, cucerind țările românești și pe la vest, înaintând în Bosnia. În 1462, sultanul însuși conduce expediția organizată în Țara Românească, dar rezistența lui Vlad Țepeș îl obligă să se mulțumească numai cu înscăunarea la București a unui domn, care făgăduia că-i va fi credincios. Campania s-ar fi putut încheia cu un mare succes al creștinilor, dacă Matei Corvin și-ar fi ținut promisiunea și i-ar fi venit la timp în ajutor lui Țepeș. Pentru a-și justifica
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
libertăți mai mari decât le aveau sub Ștefan. Așadar, este vorba de o propagandă inteligent orchestrată, cu scopul de a-i convinge pe boieri să-1 părăsească pe Ștefan. Mahomed al II-lea procedase la fel în 1461, când le-a făgăduit țăranilor bosnieci mai multe libertăți ca să-l trădeze pe domnul lor. Chiar dacă unii dintre boierii mari ar fi văzut în propunerile sultanului o soluție politică pentru salvarea Moldovei și ar fi fost dispuși să-1 primească pe pretendentul adus de sultan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-și întinză domnia lor peste toată creștinitatea”. Spre sfârșitul anului 1478, Cazimir îl trimitea în Moldova pe Dobieslaw Bieszowski, domnul Belzului, ca să ceară domnului jurământul de credință. La 22 ianuarie 1479, din Cetatea Nouă, de la târgul Romanului, Ștefan cel Mare făgăduia că-i va jura credință regelui, după vechiul obicei, împreună cu toți boierii săi, „la ziua pe care măria sa ne-o va arăta prin solii domniei tale cu șase luni înainte de acea zi...”. În același timp, Ștefan se temea de un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
constant. Aceste estimări au fost corectate și chiar Bembo scria că flota turcă avea, atunci când a părăsit Constantinopolul, 100 de vase, poate chiar mai multe. Ceea ce l-a impresionat pe bail erau tunurile (bombardele), numeroase și foarte mari. Sultanul a făgăduit negustorilor străini, care vor transporta provizii și alte lucruri pentru armata otomană, că vor fi scutiți de taxe, când vor face comerț în Marea Neagră. Ceea ce dovedește grija lui Baiazid de a pregăti cât mai bine campania. La 22 mai, sultanul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-a întâmplat în 1465, când Ștefan a luat Chilia. O asemenea acțiune încearcă Ștefan împotriva Cetății Albe. La puțin timp după cucerirea ei de către turci, creștinii rămași în cetate „trimițând știre domnului Moldovei - ne relatează Sa'adeddin - i-au făgăduit că îi vor preda cetatea dacă va veni pe neașteptate. La rândul său, acest nedemn (Ștefan), îngâmfându-se, a sosit cu corăbiile lângă cetate și a pregătit scări. Atunci, apărătorii cetății (turcii), aflând de trădarea acelor ghiauri, i-au trecut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]