1,430 matches
-
atât de exact știu cum au stat lucrurile și de ce au luat o asemenea întorsătură! Tânăr fiind, aflându-vă în Elveția, ați ajuns să râvniți patria, năzuiați spre Rusia ca spre o țară necunoscută, dar care era pentru dumneavoastră pământul făgăduinței; ați citit multe cărți despre Rusia, cărți, poate, excelente, dar dăunătoare pentru dumneavoastră; ați apărut cu cel dintâi avânt al dorinței de activitate, ca să zic așa, v-ați aruncat în vâltoarea activității! Și, iată, chiar din prima zi vi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și mai mult. Iar familia le-a conservat cu devotamentul necesar. M-am oprit asupra câtorva din Însemnările colegilor de clasă pe care le-au lăsat Într-un caiet care ar putea deveni o cronică a prieteniei și devotamentului, al făgăduințelor. Plec de la „Mahaleb” (formă asiatică a cuvântului Malin, notează autoarea, Alină, sora lui) pe care Il Întâlnisem că preambul la volumul ,,Călătorul profund” și redau doar sfârșitul: ,,...Amintirea lui Malin, imaginea lui mă bântuie că o așteptare. Ce am pierdut
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
însuși l-a sfătuit să alimenteze cu o sumă mare de bani acest fond de stinat veteranilor. A trebuit să scoată din piatră seacă șaptesprezece milioane de sesterți și să i doneze în numele principelui și al lui Tiberius Nero. Plus făgăduința că acest gest se va repeta anual. Alt mijloc n-au găsit care să fie pe placul contribuabililor și al Senatului. Dimpotrivă! Până și căutările lor păreau să supere pe toată lumea, mai ales pe cei doi consuli în funcție. Iar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a dreptul revoltat. În vremurile de demult femeile res pectabile circulau, ce-i drept, pe străzile Romei, în trăsurici trase de cai sau catâri, dar asta pentru că matroanele își puseseră bijuteriile și podoabele la dispoziția tribunilor militari ca să plătească zeciuiala făgăduinței față de Apollo. Mai apoi însă, uitând de buna-cuviință și de treburile casei, au început să umble puhoi prin oraș, îmbrăcate în veșminte țipătoare, ca ale grecilor, unde totuși numai un anumit tip de femei, cu proastă reputație, le poartă. Așa că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
trecând în Nebraska, vizitând orașele Cody și Buffalo- Bill; apoi Yellowstone, cel mai mare parc din lume, în suprafață de 867.000 ha; și Salt-Lake-City, orașul Mormonilor. A mai trecut prin Utah și, în fine, a ajuns în California, „Țara făgăduinței" despre care spunea „California este cununa de lauri pusă pe capul unui popor format din aluatul adus de toate popoarele lumii". A descris California și orașul San Francisco în genul unui maestru pelerin, oferind un vast conținut de informații legate
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
-mi crea un fond de rezervă, imi plătesc in lei transportul pâna la New-York, urmând sa-l încasez acolo. Am plecat din București, sâmbată 14 septembrie 1935. Ne-am redus bagajele la strictul necesar, urmând să ne echipăm în țara făgăduinței. În compartimentul nostru, mai e o persoană, un funcționar din Constantinopol, ce merge în delegație la Berlin. Pe un genunchi o are pe Sănduța, pe altul pe Ursulică, bunul ei prieten, care e radios că nu a fost dat uitării
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
În centrul ei s-a format o izbucnire de flăcări ce s-au revărsat iluminând sefiroții inferiori, și tot așa În jos, până la Regat. Dar poate că În acest tsimtsum, În acest adăpost, În această singurătate, zicea Diotallevi, exista deja, făgăduința reîntoarcerii. 2 HOCHMAH 3 In hanc utilitatem clementes angeli saepe figuras, characteres, formas et voces invenerunt proposueruntque nobis mortalibus et ignotas et stupendas nullius rei iuxta consuetum linguae usum significativas, sed per rationis nostrae summam admirationem in assiduam intelligibilium pervestigationem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
altfel decât suntem. N-am fost În stare să fim mai buni. Simțim furie. Trebuie să te supui sentimentelor tale. Nu contează dacă ești un ideolog sau o persoană senzuală, te supui stimulilor crezând că sunt bornele kilometrice spre pământul făgăduinței. Dar nu e deloc așa. Sunt bolovani de care trebuie să treci, iar fiecare bolovan de care te ciocnești te despică puțin mai tare și Întotdeauna mai există și alții la orizont. Și nu le poți face față, așa Încât te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Și el le culegea fără alegere, aproape grăbit, ca și când ar fi vrut să se răzbune pentru timpul pierdut. Totuși, într-o cămăruță deosebită a inimii, păstra dragostea Martei, întreagă, curată, ferind-o cu îngrijire de orice atingere, mulcomindu-i mustrările cu făgăduinți solemne de viitor. Ochii țărăncuței unguroaice însă pătrundeau tocmai în cămăruța cea ascunsă, fără ca el să se poată împotrivi, simțindu-se iarăși timid și zăpăcit, întîia oară în război. Când își dădu seama de aceasta, se înfurie și se hotărî
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Dacă doctorii erau cei care nu reușeau să se hotărască sau Feride Însăși care dădea sârguincioasă dintr-o boală Într-alta, nimeni n-ar fi putut spune. După o vreme n-a mai contat oricum. Sănătatea devenise o țară a făgăduinței, un fel de Shangri-La din care fusese alungată În adolescență și unde avea intenția să se Întoarcă Într-o bună zi. Însă pe drum se oprea să se odihnească la nenumăratele popasuri cu nume pompoase și tratamente Înspăimântătoare care Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
după cum îi era pofta. Nu putea fi altcineva decît numitul Caraiman, Carol Caraiman, omul care renunțase de două ori în mod public la putere, care nu avea îngăduință să mai calce pe pămîntul țării și căruia puțin îi păsa de făgăduințe și jurăminte pentru că, de vreme ce a renunțat o dată și a ajuns în situația de a renunța a doua oară, putea să jure iarăși și iarăși, tot de atîtea ori de cîte ajungea să fie sperjur. Speriat de gîndul său, de descoperirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
legea armoniei în tot ceea ce există, din care și-au făcut legi morale; Exodul, ce era în conștiința mea de tânăr care își pierduse credința, citind Biblia, dacă nu un drum care durase patruzeci de ani în Egipt până în Țara făgăduinței? Ce era această țară? Visul umanității! De ce întîrziaseră aceia atâta în pustie, când drumul putea fi străbătut în câteva luni? Lunga lor aventură era plină de rătăciri și trădări și omul care îi conducea murise fără să-și atingă visul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dintâi dragoste! Numai din cărți, numai din vorbe cunoșteam dragostea. Visam și eu, precum se visează, o fecioară subțirică, ș-un colț de pădure, ș-o pajiște de flori, ș-un izvor care murmură în taina înserării, și șoapte, și făgăduinți - și cât de deosebite erau închipuirile mele de această boală grabnică, arzătoare și dulce, care mă purtase dintrodată spre fata unui vânător de pe malul unei bălți, din două vorbe, dintr-o privire! Și cât de repede se petrecuse totul! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
băieți mari au fugit la America, îndată ce-au tras sorți; ceilalți doi creșteau, slabi și năcăjiți, ucenici la un tinichigiu, și se gândeau și ei în odihna sâmbetei, câteodată, se gândeau și visau la țara aceea îndepărtată, la pământul făgăduinții, unde banul se câștigă ușor și unde te poți îmbogăți. Haia era fată mare, cu ochi verzi, plini de lumină; în mahalaua aceasta avea câteva prietine de neam străin, și trăia bine cu dânsele; din vreme în vreme își aducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu ingratitudinea mea, căci l-am părăsit. Acum nu mai sânt sigur. Îmi câștig oare pâinea fără să trișez pe nimeni? Nu sânt în stare să dau un răspuns. Poate chiar pe mine mă trișez, fiindcă în acest timp pământul făgăduințelor se acoperă cu bălării. 11 februarie Deși nu m-am restabilit de pe urma gripei, am ieșit. M-am dus la doctorul B. să aflu rezultatul noilor analize. L-am găsit furios pe tăcerea mea. Nu am numai grija dumitale", mi-a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
gata chiar să strig: Ce erori facem, Doamne! Ne lăsăm fascinați de ispita de a juca un rol excepțional, în loc să observăm că fericirea e de obicei mediocră. Ne furăm singuri, ne frustrăm singuri. În loc să intrăm pur și simplu în țara făgăduinței care se află la îndemînă, la colțul străzii sau chiar în camera noastră, alergăm după vanități ieșite din comun. Vrem să Te concurăm, uitând că Tu ai plătit cu singurătatea Ta absolută gustul funebru al puterii absolute. Da, nu mă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
m-a mulțumit să cioplesc cruci într-un atelier oarecare, că mi-a fost silă de mediocritatea mea. Pot să regret numai că am vrut să renunț la ea prin orice mijloace. Nu-mi reproșez că n-am căutat pământul făgăduinței în ceea ce aveam, ci că l-am. căutat într-un deșert. Tocmai de aceea mă pomenesc uneori vorbind cu guzganii: Cînd va veni furtuna, vă voi lăsa trecutul meu, hămesiților. Sfîrtecați-l. Devorați-l. Faceți ce vreți cu el. Vă aparține
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
îngădui Nimicitorului să intre în casele voastre ca să vă lovească. 24. Să păziți lucrul acesta ca o lege pentru voi și pentru copiii voștri în veac. 25. Cînd veți intra în țară, pe care v-o va da Domnul, după făgăduința Lui, să țineți acest obicei sfînt. 26. Și cînd vă vor întreba copiii voștri: Ce înseamnă obiceiul acesta? 27. să răspundeți: Este jertfa de Paște în cinstea Domnului, care a trecut pe lîngă casele copiilor lui Israel în Egipt, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
să intre în odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nu ascultaseră? 19. Vedem dar că n-au putut să intre din pricina necredinței lor. $4 1. Să luăm dar bine seama, ca atîta vreme cît rămîne în picioare făgăduința intrării în odihna Lui, nici unul din voi să nu se pomenească venit prea tîrziu. 2. Căci și nouă ni s-a adus o veste bună că și lor, dar lor cuvîntul care le-a fost propovăduit, nu le-a ajutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
pe sfinți. 11. Dorim însă ca fiecare din voi să arate aceeași rîvnă, ca să păstreze pînă la sfîrșit o deplină nădejde, 12. așa încît să nu vă leneviți, ci să călcați pe urmele celor ce, prin credință și răbdare, moștenesc făgăduințele. 13. Dumnezeu, cînd a dat lui Avraam făgăduința, fiindcă nu putea să Se jure pe unul mai mare decît El, s-a jurat pe Sine însuși 14. și a zis: "Cu adevărat te voi binecuvînta, și îți voi înmulți foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
voi să arate aceeași rîvnă, ca să păstreze pînă la sfîrșit o deplină nădejde, 12. așa încît să nu vă leneviți, ci să călcați pe urmele celor ce, prin credință și răbdare, moștenesc făgăduințele. 13. Dumnezeu, cînd a dat lui Avraam făgăduința, fiindcă nu putea să Se jure pe unul mai mare decît El, s-a jurat pe Sine însuși 14. și a zis: "Cu adevărat te voi binecuvînta, și îți voi înmulți foarte mult sămînța." 15. Și astfel, fiindcă a așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
Se jure pe unul mai mare decît El, s-a jurat pe Sine însuși 14. și a zis: "Cu adevărat te voi binecuvînta, și îți voi înmulți foarte mult sămînța." 15. Și astfel, fiindcă a așteptat cu răbdare, a dobîndit făgăduința. 16. Oamenii, ce-i drept, obișnuiesc să jure pe cineva mai mare; jurămîntul este o chezășie, care pune capăt oricărei neînțelegeri dintre ei. 17. De aceea și Dumnezeu, fiindcă voia să dovedească cu mai multă tărie moștenitorilor făgăduinței nestrămutarea hotărîrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
a dobîndit făgăduința. 16. Oamenii, ce-i drept, obișnuiesc să jure pe cineva mai mare; jurămîntul este o chezășie, care pune capăt oricărei neînțelegeri dintre ei. 17. De aceea și Dumnezeu, fiindcă voia să dovedească cu mai multă tărie moștenitorilor făgăduinței nestrămutarea hotărîrii Lui, a venit cu un jurămînt, 18. pentru ca, prin două lucruri care nu se pot schimba, și în care este cu neputință ca Dumnezeu să mintă, să găsim o puternică îmbărbătare noi, a căror scăpare a fost să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
au poruncă să ia zeciuială de la norod, adică de la frații lor, cu toate că și ei se coboară din Avraam. 6. Iar el, care nu se cobora din familia lor, a luat zeciuială de la Avraam, și a binecuvîntat pe cel ce avea făgăduințele. 7. Dar, fără îndoială că cel mai mic este binecuvîntat de cel mai mare. 8. Și apoi aici cei ce iau zeciuială sunt niște oameni muritori; pe cînd acolo, o ia cineva, despre care se mărturisește că este viu. 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
zis, "să faci totul după chipul care ți-a fost arătat pe munte." 6. Dar acum, Hristos a căpătat o slujbă cu atît mai înaltă cu cît legămîntul al cărui mijlocitor este El, e mai bun, căci este așezat pe făgăduințe mai bune. 7. În adevăr, dacă legămîntul dintîi ar fi fost fără cusur, nu ar mai fi fost vorba să fie înlocuit cu un al doilea. 8. Căci ca o mustrare a zis Dumnezeu lui Israel: "Iată, vin zile, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]