2,196 matches
-
plină activitate. Se pare că P. nu s-a îndreptat spre creația populară din proprie inițiativă, ci la îndemnul lui Timotei Cipariu, ulterior abandonând însă definitiv aceste preocupări. După ce termină studiile teologice, se căsătorește cu fiica preotului Simion Pop din Făget, sat în care va preoți până la sfârșitul vieții. Debutând cu versuri în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1839), P. scrie mai multe poezii, alcătuiește o amplă antologie poetică, cercetează notele despre prozodie ale lui Gh. Săulescu, încercând la rându
PAULETI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
un orar de funcționare haotic (oamenii afirmând că mai funcționează din când în când). Produsele se reduc la băuturi alcoolice, făină și zahăr (după cum am putut observa prin geam). Neexistând brutărie în sat, pâinea este adusă de o firmă de la Făget, iar la sfârșit de săptămână nu se găsește în nici unul dintre magazinele menționate. Sectoare de activitate și forța de muncă existentă Percepția celor intervievați, este relativ diferită în ceea ce privește ocuparea localnicilor în alte sectoare de activitate decât cel agricol. Totuși, cifra
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai mult teren (aproximativ 20 de hectare). Producția satului se axează pe porumb și păioase. Se cultivă și legume: ceapa, cartofii și varza. Traian Vuia este încă o zonă renumită pentru producția de varză. Produsele sunt vândute în piețele din Făget și Lugoj. Sunt câțiva producători locali (care dispun de mijloace de transport) care își desfac produsele în piețe mai mari precum Timișoara, Hunedoara, Deva, Orăștie sau Caranșebeș: „Timișoara, Hunedoara, Deva... varză și ceapă, că ei nu să ocupă” (silvicultor, 35
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
familii din sat. În rest, după spusele oamenilor, fiecare familie are pe lângă casă porci, vaci, păsări, iar câteva familii au și cai. Produsele animaliere, lapte, ouă, excluzând carnea, care se păstrează pentru consumul propriu sunt vândute în aceleași piețe (din Făget și Lugoj): „Pentru a câștiga un ban” (zilier, 33 de ani). Totuși, câteva persoane au amintit de două forme de vânzare a animalelor, precum achiziționarea de porci pentru consum de către orășeni și vânzarea en gros către un colector, reprezentat al
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
spusele celor cu care am discutat în Traian Vuia nu există decât o singură persoană care beneficiază de venitul minim garantat. În ceea ce privește muncitorii navetiști, aceștia ar putea fi grupați în două categorii: femeile - care lucrează la fabrica de încălțăminte din Făget - și câteva persoane - care muncesc la Lugoj. Cei care merg în satele vecine (de exemplu, gaterul din Săceni) merg cu bicicleta, dar numai atunci când este vreme bună. În rest, naveta se face cu autobuzul sau cu „ocazia”. Fabrica de încălțăminte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
câteva persoane - care muncesc la Lugoj. Cei care merg în satele vecine (de exemplu, gaterul din Săceni) merg cu bicicleta, dar numai atunci când este vreme bună. În rest, naveta se face cu autobuzul sau cu „ocazia”. Fabrica de încălțăminte din Făget asigură transport persoanelor angajate, aproximativ cinci, șase femei. Persoanele care lucrează la fabrică s-au calificat la locul de muncă, deoarece firma nu a avut printre criterii vechimea sau calificarea, au fost angajați aproape toți cei care au dorit să
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu orașele din jur Satul Traian Vuia, este străbătut de DN 68 având, din acest punct de vedere, o poziționare favorabilă în raport cu celelalte sate ale comunei, asigurându-le locuitorilor o „mobilitate” ridicată. Mai exact, pe șosea există legături directe cu Făgetul (12 kilometri) și Lugojul (21 de kilometri). Acestea sunt cele mai apropiate localități la care se raportează cei din sat atunci când spun „mergem la oraș”. Se amintește și despre Timișoara ca oraș cu care sătenii intervievați consideră că satul are
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
are legătură directă prin autocarele de pe ruta Timișoara-Sibiu, Timișoara-Deva, Timișoara-Alba Iulia. Sătenii se declară mulțumiți de cursele regulate care trec prin localitate, afirmând că există multe curse cu oprire în sat, care iau pasageri în limita locurilor; microbuzele, autobuzele din Făget și Lugoj. Poziționarea la DN 68 favorizează folosirea autovehiculelor în detrimentul trenului, mai ales că cea mai apropiată nu este gara „Traian Vuia”, situată la șapte kilometri pe șosea sau la cinci kilometri pe scurtătură peste câmp, ci gara „Mănăștiur”, plasată
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în Surducul Mic și cealaltă în Sudriaș), fiecare acoperind câte trei sate: școala din Surducul Mic pentru elevii din Traian Vuia, Surducul Mic și Săceni, iar școala din Sudriaș pentru copiii din Susani, Jupani și Sudriaș. Copiii urmează liceul în Făget, în Lugoj sau chiar în Timișoara. Liceul de la Făget are profil teroretic (Liceul „Traian Vuia”) și este cel care atrage cel mai mult elevii, din cauza distanței. La Lugoj sunt câțiva care urmează cursurile unor licee cu profil real (informatică, economic
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
câte trei sate: școala din Surducul Mic pentru elevii din Traian Vuia, Surducul Mic și Săceni, iar școala din Sudriaș pentru copiii din Susani, Jupani și Sudriaș. Copiii urmează liceul în Făget, în Lugoj sau chiar în Timișoara. Liceul de la Făget are profil teroretic (Liceul „Traian Vuia”) și este cel care atrage cel mai mult elevii, din cauza distanței. La Lugoj sunt câțiva care urmează cursurile unor licee cu profil real (informatică, economic) și al unui Grup Școlar care ar avea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Vuia”) și este cel care atrage cel mai mult elevii, din cauza distanței. La Lugoj sunt câțiva care urmează cursurile unor licee cu profil real (informatică, economic) și al unui Grup Școlar care ar avea mai multe secții decât cel din Făget. Mai există și doi copii care sunt înscriși în Timișoara la Liceul Silvic. Cei care fac naveta spre Făget au la dispoziție un autobuz care îi duce și îi aduce, în timp ce liceenii de la Lugoj nu beneficiază de această facilitate, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
unor licee cu profil real (informatică, economic) și al unui Grup Școlar care ar avea mai multe secții decât cel din Făget. Mai există și doi copii care sunt înscriși în Timișoara la Liceul Silvic. Cei care fac naveta spre Făget au la dispoziție un autobuz care îi duce și îi aduce, în timp ce liceenii de la Lugoj nu beneficiază de această facilitate, astfel că fiecare se descurcă pe cont propriu. La Lugoj există copii ai căror părinți au apartament în oraș sau
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
al formațiilor de muzică, al corului, însă oamenii își amintesc cu plăcere de existența lor în căminul cultural din sat: „Acum nu-i inițiativă. Mai demult o fost... Piese de teatru, dansuri populare cu instructor ungur... Am adus muzica de la Făget... Deplasări la județ, o mers treaba” (pensionar, 55 de ani). Preotul satului ne-a vorbit despre obstacolele pe care le-a întâmpinat în inițiativa personală de a înființa un cor bisericesc: „Chiar am încercat să fac un cor la biserică
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și Facultatea de Litere, terminată în 1944. Debutează cu poezie în revista „Pegas”, în 1933 și e redactor, împreună cu Virgil Carianopol și Miron Suru, la revista „Meșterul Manole” (1939-1942), condusă de Vintilă Horia. A colaborat la „Curentul magazin”, „Dacia rediviva”, „Făgetul”, „Frize”, „Gândirea”, „Îndreptar”, „Înnoirea”, „Litere”, „Muguri literari”, „Orion”, „Pegas”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Semne”, „Universul literar”, „Veac nou” ș.a. Editorial, a debutat cu volumul de versuri Endymion, apărut în 1937. Dacă în perioada interbelică C. s-a dovedit o prezență activă
CALEDONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286012_a_287341]
-
dintre persoanele și rudele numeroșilor oameni prezenți în memorii putând deveni coautori prin adăugarea propriilor experiențe: viață-istorie. Mulțumim domnului profesor Ștefan Andronache din Tecuci, anticaristului Dumitru Grumăzescu din Iași și, în aceeași măsură domnului profesor Ioan Mureșan, viceprimar al orașului Făget pentru sprijinul acordat în completarea iconografiei. Predoslovie Satul în care m-am născut se numește astăzi Dobrinești și face parte din comuna Nicorești, loc de podgorie dăruind lumii vinuri de preț și primind în loc aceeași lehamite funcționărească a promisiunilor și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
îi puteau asigura protecția. Sau dimpotrivă! Convins de Nicu Radu că nu voi avea neplăceri la părăsirea comunei, eram sub consemn, am luat trenul din Galați și după ce am trecut prin mai multe mitralieri am ajuns la Lugoj, apoi la Făget și pe jos la școala din Bichigi. La școală, nimeni. Notarul, Mircea Ciorogaru mi-a spus că dintre refugiați au venit doar familiile Bejenaru și Ioachim din Bucovina de Nord iar din Basarabia doar familia Coșu. După o noapte de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
în Basarabia, începusem să bat și aici pe la porți, să le deschid pentru a asigura drumul sigur al copiilor spre școală, spre pace, spre normal. Și oamenii m-au înțeles. Au înțeles rostul de familie al comunității. După venirea de la Făget a inspectorului Brașoveanu s-a recompus și interesul pentru meserie al colegilor. Muriseră “rentierii”. Bichigi - un sat unde aproape săptămânal se petreceau minuni. Se micșora făina de grâu pe fundul sacului, dimineața găseam un singur sac cu boabe în magazie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
normal, adică părintește. M-au chestionat acolo, la primărie, despre toate acestea. Le-am spus adevărul. Un adevăr care mi-a adus un puhoi de mulțumiri pentru multe, foarte multe săptămâni. Eram de-a lor! Eram de-ai lor! Cum Făgetul era aproape sau mai exact noi eram undeva, la marginea depărtată a orașului, nu de puține ori copiii făceau expediții: vindeau flori de pădure sau bureți întorcându-se cu tot felul de drăcii pe care nemții (era o garnizoană de-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
unui convoi de tineri entuziaști, care vorbeau cu înflăcărare despre spectacolele de teatru, pe care le-au susținut în unele localități din Transilvania. După ce au străbătut mai multe sate și orașe, au ajuns în nord-vestul țării, în frumoasa pădure numită Făgete, adică aici unde suntem noi acum... întrerupe bunicul povestea făcând o mică precizare. Era o toamnă frumoasă, vântul adia ușor ca o mângâiere de catifea, iar copacii foșneau înfiorați.” Bunicul povestea rar, cu vocea scăzută de parcă citea dintr-o carte
Luminătorii neamului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tudor-Alexandru Trif () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_695]
-
și atunci, cu siguranță că lumea va fi mai bună. Așa vom face, rostește cu hotărâre Eminescu, deoarece patria nu-i doar un cuvânt pe buze, patria este suflarea aceea sfântă din noi. De departe se auzea foșnetul pădurii din Făgete, iar din valea caselor se părea că răsună glas de clopot la miez de noapte. Cei doi s-au îmbrățișat, apoi Eminescu a spus: E târziu și noi trebuie sa ne continuăm drumul. Peste câteva ore vom pleca, dar promit
Luminătorii neamului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tudor-Alexandru Trif () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_695]
-
fiind de 84.258 ha, dintre care doar județele Vaslui și Galați aveau 49.776,8 ha, reprezentând 4,65% din suprafața țării), element perpetuat și păstrat din vechime. În interdependență cu vegetația se află solurile, astfel că în zona făgetelor întâlnim soluri brune podzolice, în subetajul gorunelor găsim soluri brune și mediu podzolice, dar și brun-roșcate. Pe mici porțiuni s-au format uneori cernoziomuri degradate, iar pe luncile râurilor se găsesc aluviuni aduse de ape. Lunca Bârladului și a afluenților
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu târgoveții, meseriașii și negustorii 276 săi, târgul Bârladului avea de jur‐ împrejurul său o ghirlandă de sate, care‐i procurau în primul rând hrana...”...” Sunt menționate sate dispărute sau încă existente ca: Dealul Mare, Lipenești (azi dispărut) lângă Zorleni, Făgetul Leahului între Popeni și Ghermănești (comuna Banca), Trestiana, Brădești (comuna Vinderei), Liești (azi dispărut) lângă Grivița , Șușnești (în comuna Bălăbănești), Cehani (azi dispărut) lângă Bălăbănești, pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
XV‐lea neexistând beton, pentru a se confecționa borne de hotar, iar piatra fiind de ficitară în regiune, hotărnicia se făcea cu menționarea: ”o salcie, 13 movile săpate, 277 7 dumbrăvi, 14 stejari, 5 drumuri, o răspântie, o margine de făget, o margine de pădure, o groapă săpată, o ruptură, o fântână și capătul unui rediu...” ...” Se mai folosea sistemul de a lua ca participanți la o asemenea trasare de hotar câțiva adolescenți, c are erau trași de păr, înțepați sau
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
răzuitor, sfredele, cuțitoaie, compase de lemn, fireză, teslă, gărdinar, gealău, rindea, strung de lemn etc., precum și obiecte de lemn: linguri, ivăre, căuce, putinică, ladă de zestre etc. În expoziție am expus o instalație folosită pentru potcovitul cailor, achiziționată din Ghimeș Făget. Prezentarea meșteșugurilor se încheie cu un atelier de fierărie, vechi de jumătate de secol, achiziționat din GhimeșFăget. Atelierul cuprinde foale, vatră cu horn, un butuc din lemn, nicovală, menghină, clești, dornuri, tipare, baroase, ciocane etc., precum și piese confecționate de meșterul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
și roata olarului Prepeleac cu oale Ceramică din județul Bacău Strung de lemn; imagini si unelte pentru Unelte pentru prelucrarea lemnului și obiecte din lemn lucrul la pădure Stanog pentru potcovit animale Piese dintr-un atelier de fierărie din Ghimeș - Făget Interior din casă țărănească în zona etnografică Trotuș Piese aparținând cultului ortodox Imagini și recuzită pentru obiceiuri de iarnă Piese aparținând cultului catolic
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]