10,246 matches
-
de înghețată, cu un gust nemaiîntâlnit din care bătrânul Hassan ducea cu bidoanele speciale la Orșova unde o vindea ambulant, bidoanele fiind introduse într-un cărucior special amenajat, braga o băutură răcoritoare cu gust acrișor și miros specific, preparată din făină de mei, de porumb sau de secara fiarta și fermentata, pe care insularii o vindeau de asemenea și în afara reședinței lor, vânzătorii de braga fiind recunoscuți după fesul roșu cu ciucuri negri ce purtau în spate un recipient de metal
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
după fesul roșu cu ciucuri negri ce purtau în spate un recipient de metal , înalt în formă de pară, din care se scurgea licoarea printr - o țeavă prin simpla aplecare a vânzătorului. , sugiuc, din nuci muiate în must fiert cu făină, bomboane de zahar ars în diferite sortimente inclusiv cele sticloase (transparente , goale pe dinăuntru ) având diferite forme zoomorfe ( păsări, pești, miei, etc. sau cutii cu bomboane fondante, castane comestibile, fierte sau coapte pe care le aduceau de pe valea Cernei - Baia de Arama
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
la coadă la ajutoare europene de gătit, nu vede diferența aia, care este, în cazul de față, nu în kile, ci în sute de tone de diferite chestii scumpe din care se fac ghiuluri și sateliți! Se pare că preferă făina integrală și tăițeii vrac, ceea ce ne face să credem că nu s-ar da în lături nici de la niște cianură, numai gratis să fie! Ilie CHELARIU Timișoara 2 septembrie 2013 Referință Bibliografică: Ilie CHELARIU - ROȘIA SPONTANĂ GOLD CORPRATION / Ilie Chelariu
ROŞIA SPONTANĂ GOLD CORPRATION de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347371_a_348700]
-
fătate. Au crescut purceii și nu mai au spațiu suficient să facă mișcare. Trebuie să meargă cineva la moară să mai macine uruială. Tot mazăre cu soia, porumb și orz amestecăm? Trec și pe la magazine să văd cum stăm cu făina de oase. Ajută la creșterea purcelușilor acum când sunt mici și mai ales la găinile ouătoare. - Bine, te descurci tu. Știi ce ai de făcut. Mai vezi la fața locului ce mai trebuie și să-i pui la treabă, să
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
Sărut mâna, domnișoară! M-a trimis șeful la moară să văd dacă mai au până termină ce le-am dat ieri la măcinat pentru uruială. - Și la magazie cine rămâne? Aveam treabă cu dumneata. - Cu ce anume, domnișoară? - Avem suficientă făină de oase sau să trimitem la fabrică, la Lumina, camionul la încărcat? Mi-a spus doamna Axinte că nu prea mai este. - Avem pentru săptămâna aceasta. - Bine, du-te și să vii repede - Am înțeles, sărut mâna. Săndica mergea spre
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
l-a văzut pe Viorel uitându-se într-un registru în biroul magazinerului. Se făcea că nu a observat sosirea fetei, însă era convinsă că știa de prezența sa în magazie. Săndica se îndreptă spre fundul magaziei, unde erau depozitate făina de oase și concentratul pentru păsări. Nu a auzit când Viorel a ieșit din birou și a închis ușa prin interior. I-a simțit doar răsuflarea în spatele său și când s-a întors să-i dea binețe, acesta deja o
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
stea de vorbă cu magazionerul, care trebuia în primul rând să confirme că s-au întâlnit înainte de accident și că i-a spus că Viorel se afla în magazie, la momentul intrării sale, să verifice dacă există sau nu suficientă făină de oase în depozit. În subconștientul său exista decizia de a-l aduce pe Viorel în fața justiției, însă din punct de vedere sentimental, înclină să-l ierte pentru gestul său. Era conștientă că și ea purta un dram de vină
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347416_a_348745]
-
de arșiță, încă ai fi putut crede că este luna lui cuptor, departe de a se sfârși. De pe lângă ușa larg deschisă a patiseriei din piață, o pală de vânt a răsucit deodată, cu îndemânare, într-un mic vârtej, pulberea de făină și privirea i-a tresărit urmărindu-l. Pentru o clipă i se păruse că vede zăpada spulberată iarna de crivăț. Și cu ochii rămași ațintiți pe vălătucul alb, gândurile i se îndreptară cu strângere de inimă la iarna ce urma
FRUNZA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348855_a_350184]
-
A șters-o și cu peștele și cu cârligul și cu plumbul și cu... Mama ei de octopedă! De ciudă, românașu' meu era cât pe ce să plângă! Acasă, la reședința noastră maoră, am curățat peștele, l-am dat prin făină și sare și l-am prăjit în tigaie... Mămăliga și mujdeiul încă nu se inventaseră pe insulă, așa că am mâncat niște kumera (cartofi dulci) ca garnitură. O masă copioasă, tredițională din mările sudului... oferită părinților săi de juniorul meu. Într-
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
fie înlesnită ) La morți se mănâncă o mâncare rituală halva similar colivei de la românii creștini .Dimitrie Cantemir o numește Mâncarea zile celei de pe urmă , așir ași , denumire care pe insulă nu era utilizată 4/ Se face dintr-un rântaș de făină sirop de zahăr ars și nuci măcinate . Ea se împarte la 7 familii, dar întrucât mirosul ei este atât de tare încât se răspândește mai departe de 7 case trebuie să fie poftiți cu această mâncare rituală toți cei care
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
Pentru a face alviță era nevoie de zahăr, nucă, și un anume lemn care face spumă (leagă zahărul) când este pus în apă și încălzit. Rahatul: Amidon granulat din cel mai bun. Arome, Zahăr. Braga: Se face un terci de făină de porumb, se strecoară printr-o sită, se amestecă cu o anume cantitate de făină de grâu, puțină drojdie și se lasă să fermenteze , după care se îndulcește. Cafeaua: Pentru insulari secretul cafelei era acela de a fierbe o cantitate
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
spumă (leagă zahărul) când este pus în apă și încălzit. Rahatul: Amidon granulat din cel mai bun. Arome, Zahăr. Braga: Se face un terci de făină de porumb, se strecoară printr-o sită, se amestecă cu o anume cantitate de făină de grâu, puțină drojdie și se lasă să fermenteze , după care se îndulcește. Cafeaua: Pentru insulari secretul cafelei era acela de a fierbe o cantitate mică de licoare 1-2 ceșcuțe. De aceea aveau ibrice de 2-3 cafele cel mai mult
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
avem conducători. Ni se bagă pe gît scuturi anitirachetă, sîntem cobai pentru medicamentele recent descoperite și netestate suficient, ni s-au furat industria și demnitatea, bogățiile naturale ale subsolului sînt arvunite, primim în schimb, la fel ca sinistrații, pachete cu făină euro. Nu a existat și nu există o politică profundă, populară, o guvernare a realității, gruparea de o coloratură stridentă de la cîrmă exercită o presiune continuă asupra românului, împiedică pasul înainte al societății, atît de necesar. Tot mai multe analize
MAI EXISTA REMEDIU? de DIANA POPESCU în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345116_a_346445]
-
mama acasă, în vederea preparării sîngeretelui și mai ales a borîndăului. N-am știut eu cum se zice în engleză la borîndău, la fel cum nu știu nici în românește, dar le-am explicat că e un fel de mămăligă din făină de porumb cu sînge în loc de apă. Cred că vreo trei, mai simțitori, așa, au dispărut spre baie, iar restul, că acum deja se strînsese tot compartimentul în jurul meu, să mă asculte, mă priveau cînd cu milă, cînd cu dezgust. Apoi
DIN RELATARILE UNUI ROMÂN STABILIT ÎN SUA – DESPRE PORC de IOAN MARCEAN în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345246_a_346575]
-
în curte, caută un gură-cască. Hrana este cărbunele alb. Adică, spune canibalul, măduva oaselor e foarte gustoasă, Asasinii au aceeași părere, au renunțat la fudulii, Bar grille, asta vrea tineretul, loup a l”acaille, O mică revelație este pâinea din făină de oase, Plăcintă din palme tăiate cu toporul, Tu, iubito, m-ai făcut antropofag, Bras și troisbras, ei sunt ajutorii mei. Firile sensibile se tem de pericole neștiute, Vibrează ca firele de telegraf. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Inimi sfâșiate / Boris
INIMI SFÂŞIATE de BORIS MEHR în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345402_a_346731]
-
AL XIX-LEA(1) Cuvinte chee: morărit, moară, râșniță, Vestul Olteniei, întreprinzători în domeniul morăritului Morăritul, este printre cele mai vechi și mai importante meșteșuguri românești. În secolul al XIX-lea, o dată cu creșterea demografică și dezvoltarea orașelor sporesc cerințele de făină, astfel că apariția unui număr mai mare de instalații de morărit este inevitabilă. Acestea aduceau și importante venituri devenind mai atractive pentru noii întreprinzători care se adaugă celor tradiționali(comunitățile moșnenești, boierii și mânăstirile). Se poate spune că morăritul a
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
13. Ibidem, f.226 14. Ibid. 15. Ibidem, dosar 4381/1833, f.23 16. Ibid. 17. Ibidem, f. 7 18. Ibid. 19. Ibidem, f.13 20. Ibid. 21. Unele mori produceau anual, ca venit din uium, mii de oca de făină (Șt.Olteanu, C. Șerban , op.cit. p.331). 22. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Tribunalul Mehedinți, dosar 49/1831.f.17-23;Prefectura județului Mehedinți, dosar 24(2786)1832, f.141, 157-158 ndașul moșiei respective, sau produs 4545 oca uium din care arendașului
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
Are asemuire cu ceva? Drumul meu trece printr-o pădure bătrână de stejari și de fagi. Se aud copacii scârțâind din toate încheieturile, precum articulațiile unui bătrân pensionar așezat din zorii zilei la coadă, să-și primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, ca să arate mai frumos. Știu comercianții cum să-l cosmetizeze să fie cât mai atrăgător.Las în urmă pădurea cu stejarii scârțâitori și pensionarul așezat la coada umilinței și-mi continui drumul spre nicăieri
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > IARNĂ ÎN SAT Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului IARNĂ ÎN SAT de Nicolaie DINCĂ Iarna-și cerne-ncet făina Peste sat și peste vale, Iar pe cer stinge lumina, Văruind bătrâna cale. Viscolele-și așezară Plapuma peste decor Și-i un timp de nu-i pe-afară Decât omul călător. E sinistru... Zici că este Vraja neagră a ciorilor
IARNĂ ÎN SAT de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378040_a_379369]
-
mai bine de 5 km de acolo până în sat. Nu se mai întâmplase de mulți ani o astfel de iarnă și îi cam luase prin surprindere. Noroc că lemne de foc se îngrijise să pună la adăpost din timp și făină și mălai era în hambarele din magazie. Vor fi nevoiți să se descurce cum puteau. Pe o astfel de vreme trebuiau să-și ia măsuri de pază suplimentare căci satul fiind situat între păduri adânci și cam izolat, foamea ar
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
copiii cu alergii alimentare. Meniul zilnic este personalizat pentre fiecare copil, în scopul eliminării din hrana acestuia a alimentului care-i provoacă alergia. Mâncarea este proaspătă, preparată zilnic în bucătăria proprie, pâinea este făcută în casă după metode tradiționale, folosind făină fără amelioratori. „Am înființat această grădiniță”, precizează Alina Constantinescu, „pentru ca toți copiii cu alergii alimentare să aibă un loc în care să fie în siguranță. Reacțiile pot fi foarte puternice - chiar și de la urme de lapte lăsate pe o jucărie
LANSARE CARTE PENTRU COPII CU PROBLEME ALERGOLOGICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376649_a_377978]
-
joi, focul ardea în soba din bucătărie. Pe plită ceaunul cel mare era plin cu apă aburindă. Olanul de lut se afla în mijlocul bucătăriei. Bunica îl umplea cam pe un sfert cu tărâțe de grâu, apoi adăuga un castron cu făină de porumb. Dintr-o ulcică răsturna hucea, apoi apă din găleată cât să acopere tărâța. Cu un linguroi din lemn mesteca și tot mesteca în oala mare, de parca ar fi mestecat în mămăligă. - Bunică, ce este aceia huce? - o întrebam
ACRU BORȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372586_a_373915]
-
îl reclamă societatea și calitățile sale, rezultat firesc al „lucrării acestora, singure sau împreună, asupra lor însă-le!”... A doua zi, spre seară, când lucrurile începuseră să se clarifice întrucâtva, cartea roasă și îngălbenită de molii și vreme, lipită cu „făină și apă”(!?) dintre lespezile zidului unei colibe din bârne își „găsise” alt...proprietar! Cineva, tot vreun „fârtat” sau vecin mă urmărise în acea seară, fatidică pentru obște și cu un licăr de speranță pentru mine de a-mi pune la
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
fier ale furcelelor. Grâul treierat a fost predat integral la silozul din Smărdioasa, acoperind mai puțin de un sfert din cota impusă de Sfatul Popular Comunal. Florica Bălan nu avusese din ce să facă covrigul tradițional. Este obiceiul ca din făină de grâu nou să se face un covrig mare. Se împletește coca în formă de roată, se coace în țest, apoi covrigul este împodobit cu flori, stropit la fântână cu apă proaspătă pentru cinstirea noii recolte și se rupe în
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
împerechere, cântându-le: pup, pup, pup. Câtă poezie!... După un post lung în care consumasem, prin alternanță, doar mâncare gătită din fasole, bob, mazăre, poame (fructe uscate, fierte), varză acră, sfeclă și zeamă de varză, uneori fiartă și îngroșată cu făină de porumb, venea dezlegarea la „de dulce” pe care o așteptam ca pe o mană cerească. La noi în sat, cartofii se găteau numai la praznice, nunți și botezuri. Tocănița era o mâncare de lux și pentru ea cartofii erau
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]