1,785 matches
-
Învăluite În ceața vremurilor. Să ieșim acum din mare și să ne uscăm. Evident, pe o plajă cu, ori mai degrabă fără, rivieră. Așa e pe la noi, căci riviera, adică acea Îngustă plajă, de nisip ori prundiș, mărginită de o faleză stâncoasă, a devenit un etalon abia acum o sută și ceva de ani, când călătoriile, depășind sensul strict practic, au devenit o modă, instituționalizată În turism; nu pentru că ea ar fi Într’adevăr idealul, ci pentru că era acolo unde s
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care n’a fost creată pentru ceva anume, ci pentru că a existat, a devenit un etalon, În cadrul altei mode. Dar să revenim la povestea noastră. Avem deci la dispoziție, pentru zvântare, nisip ori prundiș, exact la limita dintre apă și faleză, altfel spus, stânca, deci muntele. Și În timp ce ne zvântăm, să le speculăm puțin pentru ca, generalizând, să Încadrăm povestea În cadrul mai larg al mediului și al protecției lui. Avem de-a face cu două elemente, mai mult, două negentropii, ordini sau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru a ordona, În cochiliile lor, calciul din mare, lăsând În urmă recifuri calcaroase. Vremea a trecut, scoarța Terrei s’a Înălțat silind marea să se retragă. O vreme aceste recifuri au slujit de țărm, iar valurile au tăiat o faleză aproape verticală sau o rivieră, cum spuneam mai deunăzi; iar apoi, recifurile au rămas În mijlocul câmpului ca o mărturie a luptei dintre mare și stâncă. Dar și ca protagoniste ale luptei cu alte elemente entropizante. În mediul negentropic al acelor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mării e mai perfidă decât aceea a muntelui; avem și un marker: e vorba de Însăși diversitatea și freamătul Vieții marine, mai mare decât cele ale muntelui. Iar asta Înșeală, oferind celor “slabi de Înger” nu atât negentropia apei ori falezei, cât entropia - conform dorinței, fie și nemărturisite a omului - entropia deci a Îngustei zone de tranziție, plaja, sediul celor mai diverse prozaisme... Și, pentru că suntem democrați, adică respectăm părerea majorității, nu pot propune decât o Întoarcere parțială spre munte; acolo
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
născut cândva Afrodita, adică “altceva”. E poate un loc prin care negentropia trece din lumea imanentă În cea transcendentă. Dar mai există o altă, tot Îngustă, zonă de tranziție, de astă dată de la entropia plajei la negentropia solului. Aceea e faleza, la fel de lipsită de viață permanentă, unde doar vreo câteva păsări Își găsesc un refugiu vremelnic, zburând apoi spre mare sau uscat. Ca și negentropia solului În raport cu aceea a mării, intensitatea manifestării acestui al doilea salt calitativ e cu mult mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
formatul și prestația tatălui nostru. Liceul mi-a călit orice ezitare și-n egală măsură mi-a rafinat gustul pentru frumos, pentru artă, educându-mi emoțiile, atitudinile, așteptările. Zidurile acelea groase asemenea unei cazemate, profilate exact pe frontispiciul muchiei de faleză dunăreană păreau reci, decente, distante în relația cu oamenii și peisajul oferit. În interior însă erau suflete mari, erau oameni a căror viață s-a identificat cu școala, era acea vibrație, emulație și desigur profesionalism. Și acum când ajung acasă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
decente, distante în relația cu oamenii și peisajul oferit. În interior însă erau suflete mari, erau oameni a căror viață s-a identificat cu școala, era acea vibrație, emulație și desigur profesionalism. Și acum când ajung acasă și merg la faleză, mă relaxează și-mi induce o stare de 104 bine doar simpla vizualizare a liceului. Uneori îmi apropii mâinile și le lipesc de zidul rece, mereu rece dar prietenos și sincer. Și acum străbat cu plăcere drumul bătătorit de la faleză
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
faleză, mă relaxează și-mi induce o stare de 104 bine doar simpla vizualizare a liceului. Uneori îmi apropii mâinile și le lipesc de zidul rece, mereu rece dar prietenos și sincer. Și acum străbat cu plăcere drumul bătătorit de la faleză pe Karl Marx, azi Bulevardul Independenței, în parfumul și ambianța tufelor de trandafiri albi și galbeni. Cred că este mirosul cu care pot asocia acei ani frumoși și generoși. Vara lui ’80 a adus câteva schimbări semnificative și mi-a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
dumnezeiesc A existat o perioadă în parcursul meu liceal când, perspectiva de a face ceva în viață s-a identificat cu dorința de a urma „Medicina.” Am întâlnit însă un om, o mare „doamnă” a învățământului românesc, acolo, undeva, pe faleza înaltă a Dunării-de-Jos care, fără să știe și fără o țintă premeditată, mi-a reformulat perspectivele mele profesionale. În sufletul, conștiința și mintea mea am pliat permanent acest domeniu socio-profesional pe trei vectori prioritari, din ceea ce am numi matricea profesiei
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Dunăre, simți mirosul Dunării, uneori amestecat cu cel de iarbă uscată, de colilie și ciulin. Există câteva locuri speciale în inima mamei pe care le vizităm, le revedem, ori de câte ori revenim în Brăila. Mă gândesc aici la centrul vechi al orașului, faleza Dunării, liceul care-i produce atâta nostalgie, Bulevardul „Karl Marx” înțesat de trandafiri, tei și salcâmi, Grădina Mare și, nu în ultimul rând, cimitirul nostru de cartier, Sfântul Mina. Fiecare loc are povestea sa, însă două repere rămân sacre în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Karl Marx” înțesat de trandafiri, tei și salcâmi, Grădina Mare și, nu în ultimul rând, cimitirul nostru de cartier, Sfântul Mina. Fiecare loc are povestea sa, însă două repere rămân sacre în sufletul mamei mele, cimitirul și clădirea liceului de pe faleza Dunării. Prin ochii mei de copil văd și simt cum mama devine alt om și-mi dau seama că orice ai face, rădăcinile îți rămân acolo unde te-ai născut. Abia acum înțeleg de ce mama devine oarecum rezervată și tăcută
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cunoscut relativ târziu, după ce s-au întors din închisoarea de cinci ani pentru încercarea de trecere frauduloasă a graniței. Îi cunoșteam însă din povestirile lui Mihai. Ultima oară îi revăzuse atunci când fusese cu turneul la Constanța, în timp ce se plimba pe faleză. Tocmai trecea prin dreptul Cazinoului, care, după ani și ani de luptă de clasă, se învrednicise a intra în reparații generale, pentru a fi redat poporului... Ridicând ochii către acoperișul clădrii unde se lucra, îi zări și pe cei doi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
repararea unor stucaturi. Fără să se oprească, ca să nu atragă atenția, Mihai încetini pașii, prefăcându-se a contempla Cazinoul... Mircic și Ion îl zăriseră la rândul lor și își făcură de treabă pe acea porțiune a acoperișului care dădea spre faleză. S-au privit câteva clipe și și-au zâmbit, în timp ce Mihai se depărtă încet, încet, fără a mai întoarce capul... Prin urmare, în aceeași primăvară a anului 1953 în care s-au întâmplat atât de multe, printre care și moartea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
centrală, o activitate ce mi se potrivea ca fracul alb unui corb. Încep deci să-mi fac colecții de fișe pe domenii și pe cuvinte cheie, după "metoda Patapievici", cea care mă fascina în Politehnică, atunci când îi citeam cărțile pe faleza Dunării scăldată în soarele blând de primăvară. "O trăsătură de caracter a oamenilor puternici este aceea de a nu pierde din cauza unei neglijențe oarecare ceea ce au dobândit ca preț al curajului lor. Ei pot ceda ceva celuilalt doar dintr-o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fostului regim, acum în zilele noastre eram primit și eu dar nu ca și comunist ci ca artist cu un zâmbet plăcut adresat de o recepționeră slăbuță ce mă înregistră oferindu-mi o cameră la etajul unu cu vedere spre faleza Dunării. După ce m-am instalat în cameră am și coborât să fac o plimbare pe faleza orașului, afară era prea frumos pentru a pierde timpul în cameră odihnindu-mă. Plimbarea a fost bine venită, soarele strălucea cu putere, iar traversând
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ca artist cu un zâmbet plăcut adresat de o recepționeră slăbuță ce mă înregistră oferindu-mi o cameră la etajul unu cu vedere spre faleza Dunării. După ce m-am instalat în cameră am și coborât să fac o plimbare pe faleza orașului, afară era prea frumos pentru a pierde timpul în cameră odihnindu-mă. Plimbarea a fost bine venită, soarele strălucea cu putere, iar traversând Dunărea cu o șalupă ce asigura trecerea de pe un mal pe celălalt, am avut ocazia să
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ce asigura trecerea de pe un mal pe celălalt, am avut ocazia să realizez niște fotografii inedite ale portului, imagini ce puteau fi admirate numai de pe celălalt mal. Foamea își spunea cuvântul, m-am oprit la o terasă frumos amenajată pe faleză unde am comandat câțiva mici. Priveliștea din jur era superbă, diferite șalupe și bărci ce erau acostate lângă un ponton una lângă alta se legănau ușor datorită valurilor ce se izbeau de mal, formând o horă a bucuriei, dansând pe
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Un nou grup de pescăruși venise să asiste la spectacol așezându-se pe o balustradă privind în tăcere întreaga scenă. Tot spectacolul luase sfârșit la apariția unui grup de tineri zgomotoși care doreau să se fotografieze pe malul Dunării. Pe faleză, în ambele sensuri circulau o mulțime de turiști, care mai de care mai viu colorat iar reprezentantele sexului mai sensibil mai sumar îmbrăcate, dorind să arate formele pe care le dețin atrăgând la tot pasul privirea unui trecător ce se
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
în urma nopții ce o petrecusem pe tren și a primei zile în care hoinărisem de unul singur prin oraș, vizitând diferite locuri, sau admirând la nesfârșit portul. A doua zi dis de dimineață precum eram obișnuit, am și plecat pe faleza ce era destul de aproape, la circa 10 - 15 minute de mers pe jos, pentru a prinde răsăritul soarelui. O nouă zi în care zborul pescărușilor, valurile mici și liniștite al Dunării inundate de primele raze ale soarelui, anunțau o zi
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
propunere de a fi plătit, nici nu se putea pune în discuție acest lucru, rugând-o doar dacă îmi poate realiza și mie o copie a filmului să-l am ca mărturie. La sfârșitul zilei eram la o plimbare pe faleză, binevenită, ce încheia o zi norocoasă din viața mea. A doua zi era trecută în program o excursie realizată cu vaporul în Deltă, o mică croazieră de la Tulcea la Sulina și retur pe brațul Sulina. Dimineață la prima oră ne
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ea un sfinx pentru Ulise, după cum labirintul e pentru Tezeu un sfinx Învins cu ajutorul firului Ariadnei. Dar Întrebările despre labirint sînt pline de riscuri. De obicei, uităm tocmai amănuntul că prin labirint Dedal a devenit constructorul propriei sale Închisori. Pe faleza care bate În roșu, există o potecă pe unde se poate coborî În mare. Îmi place s-o cobor mai ales În după-amiezile liniștite, cînd foșnetul apei nu mai are nimic Înverșunat. Merg pe nisipul ud, inima are ritmul mării
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fără ajutorul Creatorului. Se bucura de tot confortul și nu avea grija zilei de mâine. Când se întoarse în țară, Carlina își cumpărase o locuință într-un oraș martir, situat lângă Dunăre. Era o plăcere să te poți plimba pe faleză, sub atâtea sălcii pletoase și să admiri răzoarele cu flori exotice și autohtone, să participi la aruncarea crucii de lemn pe Dunăre în ziua de Bobotează, atunci când mulți tineri curajoși se aruncă după ea, apoi să asculți cu pioșenie slujba
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
filmului, valoarea unei mărci poștale. Concluzia este iarăși polemică : în loc de împăratul e gol ! , trebuie să strigăm : Dom Virgil e iconic ! . Atitudini și clasamente 10 Demonul actualității față cu dictatura Văzând astăzi, la atâția ani de la premieră, filmul lui Dan Pița Faleze de nisip, constatăm că el conține destule elemente care să-l fi făcut indezirabil. Privit din punctul de vedere al dictaturii, în cadrul, nu-i așa, larg democratic pe care-l instaurase, filmul este o suită inadmisibilă de erori. Eroarea fundamentală
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mai ales în cazul confruntării acestei realități traforate pentru a face sloganuri cu realitatea însăși, orice oglindire fidelă a realității înseși era percepută ca distorsiune răuvoitoare. Autostrada grandioasă de granit pe care avansa dictatura nu putea admite fisuri precum asemenea faleze de nisip. Era deci logic, în ordinea mentală a dictaturii, să interzică filmul. Dictatura opera cu niște unități de măsură în care, la nivel artistic, obiectivitatea era văzută deja ca simptom îngrijorător de disidență. Pentru a fi împotriva dictaturii nu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
din familia deschisă de Reconstituirea și care mai cuprinde Proba de microfon. Căutările stilistice în sine, ca și o anumită neadecvare la subiect ce caracterizează două dintre creațiile sale cele mai viu disputate : Concurs și Pas în doi sunt străine Falezelor de nisip. Aici, Pița nu face nici un fel de concesii (sau cel puțin ele nu sunt perceptibile în opera finită). Există în acest film, dimpotrivă, o anumită febrilitate, o nervozitate ce reflectă urgența exprimării (montajul, ceva mai lent, servește drept
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]