2,688 matches
-
imanentă, ce surprinde specificul ireductibil al imaginii, simbolului, mitului, ca funcții psihice cu un statut bine delimitat. Proiectul de perspectivă al Centrului este de a conjuga aceste metode cu o abordare participativă (active research, recherche-action), pentru a identifica nucleele de fascinație care hrănesc constelațiile de imagini artistice. 2. Analiza imaginarului social și politic. Dacă vorbim astăzi de transformarea lumii Într-un „sat global”, trebuie să fim Însă conștienți de faptul că informațiile pe care le avem asupra evenimentelor ce au loc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginarului. Pe de altă parte, pornesc și de la ideea că deschiderea Centrului Phantasma, publicarea activității sale, a trezit o serie de reacții pe care le-aș numi „numinoase”. Am avut impresia că ea a activat un nucleu de atracție, de fascinație, niște așteptări foarte profunde, care merg dincolo de ceea ce oferă Centrul la modul foarte concret (program de masterat, colecție de carte, revistă, conferințe, cercuri, ateliere etc.). Putem noi să răspundem acestor așteptări? Putem crea o linie de cercetare care să satisfacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Poate cu studenți masteranzi sau cu alți doritori? Dacă s-ar constitui un asemenea grup, ar fi interesant de lucrat pe teme care să aibă un potențial de numinosum, niște teme care exercită asupra noastră o formă sau alta de fascinație. Spre exemplu, domenii numinoase sunt literatura onirică, visele, fantasmele, relatările despre experiențele letale, experiențele șamanice, horoscoapele și profețiile astrologice, tarotul etc. Toate acestea sunt discipline care, desigur, au un aer marginal pentru noi, universitarii, dar care au fost recuperate de către
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un aer marginal pentru noi, universitarii, dar care au fost recuperate de către cercetarea academică sub un termen foarte potrivit, și anume stări alterate de conștiință. Care ar fi scopul alegerii unor astfel de teme? Cred că În fața unor nuclee de fascinație, care ne fac să vibrăm mai mult sau mai puțin conștient, dar nu neapărat academic și teoretic, practicăm În mare două tipuri de atitudini contradictorii și insuficiente În egală măsură. Una este aceea de a le ignora pur și simplu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
citește ingenuu aventurile de dragoste ale protagonistelor de roman și participă, plânge, se bucură alături de eroină ca și cum ar fi vorba de o prietenă din lumea reală. Putem evita oare această dihotomie? Interesant ar fi dacă am putea recupera nucleul de fascinație care lucrează acoperit În noi, dacă am putea să-l analizăm și să-l izolăm În așa fel Încât să nu cădem nici În kitsch religios sau estetic, dar nici În scepticism scientist care neagă complet aceste obiecte interioare. M-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a le evacua din start ca produse ale unui escroc intelectual care cad În afara interesului legitim, fie de a le asuma la modul misticoid, fanatic, ca doctrine ce pot fi urmate și practicate. Cu alte cuvinte, este posibil să delimităm fascinația cu care, la un mod mai mult sau mai puțin spontan, citim o asemenea carte, ca ceea ce este, ca o fascinație reală, ca un interes viabil, ca un obiect interior? Desigur, nu toată lumea vibrează la aceleași nuclee de numinosum. Unii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la modul misticoid, fanatic, ca doctrine ce pot fi urmate și practicate. Cu alte cuvinte, este posibil să delimităm fascinația cu care, la un mod mai mult sau mai puțin spontan, citim o asemenea carte, ca ceea ce este, ca o fascinație reală, ca un interes viabil, ca un obiect interior? Desigur, nu toată lumea vibrează la aceleași nuclee de numinosum. Unii au poate o bună relație cu visurile și coșmarurile lor, alții pot fi obsedați de OBE (out of body experience) sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Dar ele pot fi recuperate dacă sunt privite drept ceea ce sunt, drept obiecte mentale, „stări alterate de conștiință”. Cred că e posibilă o asemenea analiză, care, apelând la atenția liber-flotantă, la participarea activă și la focus-groups, ar aborda nuclee de fascinație rămase neexploatate (cel puțin În cercetarea academică). O abordare participativă ar urma să analizeze latențele unui asemenea mesaj, ar Încerca să-i pătrundă sinapsele și mecanismele fantasmatice printr-o amplificare imaginară, și nu printr-o reducție conceptuală. Acestea ar fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care devine pe alocuri prolixă pur și simplu. Ruxandra Cesereanu: Dimpotrivă, mie mi se pare că rememorarea Simonei Popescu În Exuvii, deși făcută necanonic, merge pe o structură care intră totuși În arhetip (În arhetipul copilăriei Înminunate, cu mirări și fascinații), În timp ce Mircea Cărtărescu, cu Orbitor, intră, prin pulverizarea intenționată a poveștii și prin acel puzzle de mituri, În structura de anarhetip. Din punctul de vedere al stilului, Într-adevăr, ambele proze țin, după mine, de un demers anarhetipic, chiar dacă autorii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să facem experiențe pe viu nici cu droguri, nici cu stări alterate de conștiință, ci să medităm pe marginea unor cărți care narează așa ceva. Dar miza ar fi de a analiza și izola nucleul lor de numinosum, care ne provoacă fascinație la lectură. Desigur, ceea ce ne mai interesează pe noi, ca cititori, poate să difere foarte mult de la un caz la altul. Pe mine, personal, mă pot fascina narațiunile despre șamanul Juan Matus sau relatările despre viața de după moarte, pe altcineva
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să difere foarte mult de la un caz la altul. Pe mine, personal, mă pot fascina narațiunile despre șamanul Juan Matus sau relatările despre viața de după moarte, pe altcineva cu totul alte teme. Întrebarea mea este: Cum analizez aceste nuclee de fascinație fără să cad nici În kitsch religios, devenind un misticoid, dar nici În scepticismul care decartează totul? Mă Întreb dacă nu este posibil a defini un demers care să izoleze fascinația În sine ca fenomen, indiferent dacă obiectul ei este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
teme. Întrebarea mea este: Cum analizez aceste nuclee de fascinație fără să cad nici În kitsch religios, devenind un misticoid, dar nici În scepticismul care decartează totul? Mă Întreb dacă nu este posibil a defini un demers care să izoleze fascinația În sine ca fenomen, indiferent dacă obiectul ei este real sau nu. În sfârșit, apropo de exemplele sau contraexemplele pe care le dădeai, și anume că UBUcurești sau Orbitor pot fi, dimpotrivă, analizate arhetipal. Problema pe care o ridici În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceste compilații cu numele meu, ci cu numele unor personaje din romanele mele. Mi-e limpede că, practicând această alteritate, aveam față de mine Însumi o mauvaise conscience, Încercând să mă delimitez de ele la modul anonim. Eu Însumi negam nu fascinația pe care aceste teme o exercitau asupra mea, ci seriozitatea demersului meu care se apropie de acea fascinație. De aceea Încerc să definesc un demers care să rezolve problema aceasta. Este posibil să mă apropii de acel nucleu de fascinație
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
această alteritate, aveam față de mine Însumi o mauvaise conscience, Încercând să mă delimitez de ele la modul anonim. Eu Însumi negam nu fascinația pe care aceste teme o exercitau asupra mea, ci seriozitatea demersului meu care se apropie de acea fascinație. De aceea Încerc să definesc un demers care să rezolve problema aceasta. Este posibil să mă apropii de acel nucleu de fascinație fără nu doar să mă inhib, dar găsind discursul care să-l facă credibil În ciuda riscurilor mari pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fascinația pe care aceste teme o exercitau asupra mea, ci seriozitatea demersului meu care se apropie de acea fascinație. De aceea Încerc să definesc un demers care să rezolve problema aceasta. Este posibil să mă apropii de acel nucleu de fascinație fără nu doar să mă inhib, dar găsind discursul care să-l facă credibil În ciuda riscurilor mari pe care subiectul le pune? Marius Jucan: Ar fi interesant de comentat din acest unghi limita și limitările produse de diferența stilistică atunci când
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sanda Cordoș: Cred că nu trebuie să ne fie frică de termenul concept și mai cred că, de fapt, cu conceptul și cu acest tip de instrumente de lucru pe care le cauți mergi și descrii traseul până la centrul de fascinație, până la ceea ce pe urmă lași numai În cocon, În halo, și pui În loc doar propria-ți respirație tăiată. Doru Pop: Problema era ce instrumente de lucru folosești - aici era obiecția mea, dacă poți să folosești niște instrumente de lucru care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de fapt, printr-un efect de o mare subtilitate, tot ceea ce urmează după dezvăluirile miraculoase ale oiței preferate nu este decât o reverie prelungită, imaginea morții ca o contopire În univers. Balada Miorița Își păstrează, fără Îndoială, intactă capacitatea de fascinație și misterul. Ea face parte din șirul capodoperelor fără autor ale literaturii universale. Dar toate acestea țin de un succes estetic și nu Îndreptățesc suficient ecoul național al temei mioritice, din care literații și gânditorii români au făcut unul dintre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
național. Globalizarea reconstituie localul, și În acest fel putem vorbi despre schimbarea noastră doar dacă putem vorbi În același timp și despre noi. Schimbarea la față a României, de pildă, celebra carte a lui Cioran, e un text care exprimă fascinația unei epoci pentru nevoia de centralizare. E greu să nu recurgi la el dacă dorești date despre ceea ce azi am numi imaginarul românesc. Nu e singurul text. Ruxandra Cesereanu: Mai este o Întrebare la care nu mi-ai răspuns. Vorbind
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
câmpie (Editura Compania, București, 2005); Petre Barbu, Blazare (Editura Polirom, Iași, 2005) etc. Marius Jucan, doctor În filologie al Universității „Babeș-Bolyai”, conferențiar la Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai”, director de program al secției de studii americane. Cărți publicate: Fascinația ficțiunii sau despre retorica elipsei, Editura Dacia, Cluj, 1988; Singurătatea salvată. O Încercare asupra operei lui Henry David Thoreau din perspectiva modernității americane, EFES, Cluj, 2001; The Complex Innocence. A Phenomenological-Hermeneutical Approach to Henry James’s Tales, EFES, Cluj, 2001
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ungheanu, Un memorial istoric, „Viața militară”, 1983, 7; Hristu Cândroveanu, Fantomele trecutului, LCF, 1983, 37; Ilieș Câmpeanu, Unirea în perspectivă romanescă, CNT, 1983, 39; Ileana Ulmu, Tema Transilvaniei, ST, 1988, 10; Ioan Neacșu, „Moartea baroanei”, ATN, 1989, 3; Ilie Radu-Nandra, Fascinația istoriei, TR, 1989, 15; Dorin Măran, O cronică de familie, RL, 1989, 20; Vasile Chifor, Lecția istoriei, T, 1989, 6; Irina Petraș, „Sokrateion”, TR, 1991, 31; Florin Manolescu, Fratele mai mare, LCF, 1991, 34; Ilie Radu-Nandra, Politică și istorie, TR
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
în opera sa temele și motivele consacrate. Teme obsedante: metamorfoza, temă barocă, împinsă până la limită, când transformarea devine transsubstanțiere; urmărirea himerei, rătăcirea în căutarea esenței de sub formele proteice - de fapt, reluare a metamorfozei din unghiul celui însetat de absolut, percepând fascinația formelor; coincidența contrariilor, după o convertire a unuia în opusul său; misterium tremendum al trăirii sacrului în formele banale ale cotidianului. În perioada când moda literară a impus ca temă raportul scriitorului cu scrisul, D. a tratat poetic inserția creatorului
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
ci câteva direcții tematice: artistul ca disciplinator al realității amorfe a limbajului căruia îi impune forma gândirii sale, refuzul realității - fie în formele ei grotești, fie în cele banal cotidiene; rolul scribului - al celui ce consemnează - în raport cu cel ce făptuiește; fascinația și refuzul măștii; căutarea unei unio mystica cu esența spre care poezia poate fi o cale. În analiza oricărui poem al lui D. sunt importante situarea lui într-un anume context cultural, semnificația de ansamblu (adesea subtil polemică) și semnificația
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
înseși, chiar ducând la eșec: „Dar visu-i nu este un vis omenesc - / Și poamele de-aur lucesc - strălucesc -/ Iar alba cetate rămâne nălucă”. Sublimării în simbol a ecourilor propriilor ciocniri cu adversitățile, sugestiei de complexă dialectică, în care sacrificiul și fascinația sunt fețele aceluiași destin, poetul le adaugă un mare rafinament descriptiv, infuzat de oniric, și o ritmare de o muzicalitate obsesivă, dând una dintre marile poeme ale literaturii române (comparabilă cu Miorița, cu Luceafărul lui Eminescu sau cu Zburătorul lui
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
în cazul romanticilor versus sinuciderea ca execuție a unei sentințe - în cazul modernilor; literatura jurnalului intim ca ramificație a „temelor macabre” ale literaturii, relația scriitorului sinucigaș cu moartea (jurnalele spaimei de moarte - Virginia Woolf, Katherine Mansfield, Kafka - și jurnale ale fascinației morții - Amiel, Stendhal, Pavese, Sylvia Plath). Clasând de la bun început etica jurnalului intim în funcție de sentimentul creștin al morții, autorului nu îi rămâne decât să dezbată estetica aceleiași teme. De unde și analiza necruțătoare a inautenticului din aceste însemnări, a treptelor patologiei
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
1974, 3; Ion Cristofor, „Foc nestins”, ST, 1981, 1; Dumitru Mureșan, „Foc nestins”, VTRA, 1981, 2; Ion Arieșanu, „Foc nestins”, O, 1981, 8; Laurențiu Ulici, Ardelene, RL, 1987, 17; Cornel Moraru, Statura morală a poetului, VTRA, 1992, 7; Iulian Boldea, Fascinația eului, „Târnava”, 1994, 4; Cornel Moraru, Un parcurs constant al poeziei, VTRA, 1994, 5; Al. Cistelecan, Elegii și epigrame, LCF, 1994, 25; Horea Poenar, „Periplu”, ST, 1994, 9; Gheorghe Grigurcu, Un contemplativ, CNT, 1994, 43; Iulian Boldea, Un alt început
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]