1,272 matches
-
mîngîios”, vesel, focul intră În categoria obiectivelor securizante. Este, Împreună cu lampa, cadrele aurite, ceaiul aromat, și un stimulent al scrisului. Focul face, prin tripla lui determinare, ca solitudinea să devină dintr-o figură a dezolării, Închiderii, o figură a intimității fecunde (În planul imaginarului). Mirajul din natură, monumentul sclipitor, pustietatea albă stimulează Însă și altă reacție a sensibilității: dorința de plutire pe oceanul de zăpadă. Cerul scitic, care-l alungase pe poet În solitudinea biroului, protejează acum o evaziune voioasă: „Gerul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ce se izbăvește În poezie. * Ce Înseamnă, Încă o dată, pentru Alecsandri, a seriei Două lucruri În același timp: 1) a intimiza, a stăpîni și ordona informul, haosul material și 2) a elibera fantezia de strînsorile realului. Un refugiu, o solitudine fecundă și, totodată, o expansiune În spațiile reveriei, o acumulare de peisaje care se constituie Într-un vast peisaj imaginar. Despre figurile acestui peisaj am vorbit. Mai trebuie spus ceva despre peisajul retoricii („Au paysage de la rhétorique pourrait corespondre alors une
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
omului. GÎndirea, reveria, fantezia lui trec prin acest teritoriu unde bucuria e fructul durerii. Un spațiu pe care Anton Pann Îl asemuiește cu un spital: Spitalul Amorului. Iubirea este, Într-adevăr, Înțeleasă ca o boală a sufletului: o boală Însă fecundă, creatoare, căci ea permite omului medieval dominat de interdicții și Înspăimîntat de destin să ia act de condiția lui (și să-și descopere, astfel, personalitatea) și, totodată, să trezească În el dorința de a se exprima prin poezie. „Dragostea - observă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui Victor Ion Popa în a sa „Istorie a literaturii române contemporane”: „Ca un prodigios uomo universale, Victor Ion Popa a fost: publicist, desenator, dramaturg, regizor, scenograf, profesor de conservator, arhitect urbanistic, aviator. O excelentă dotare, care s-a finalizat fecund în toate compartimentele.” Se poate schița, mai jos, un portret al lui Victor Ion Popa care desigur are darul să uimească: Victor Ion Popa nu era o figură care să fie remarcată: mic de statură, subțirel, rămas un provincial în
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
și cu toată documentarea necesară. Ca orientare generală, foarte generală, dar esențială, nu cred că două valori centrale ale culturii europene și-au pierdut, de pildă, actualitatea în cultura română actuală. Dimpotrivă. Le cred în continuare foarte necesare și foarte fecunde. Cultivarea lor, aș spune cu tărie, este chiar obligatorie. Cea dintâi este enciclopedismul. pentru motivul foarte simplu că recuperarea noastră culturală europeană, adesea foarte întârziată, are la fiecare etapă istorică un caracter global, necesar integralist, total. Suntem mereu în situația
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
europeană, sunt puține lucruri esențiale de spus din punctul meu de vedere. Mai întâi, integrarea nu atentează în nici un fel la existența specificului național. În al doilea rând, acest specific evoluează, se îmbogățește, se nuanțează prin toate influențele și achizițiile fecunde ale integrării. Această alarmă este întreținută în mod artificial mai ales de conservatori și tradiționaliști. procesul de asimilare, osmoză și interdependență este universal și literatura română (ca oricare alta) nu i se poate sustrage, în funcție de contextul și condițiile sale istorice
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
împrumuta, imita, emula mai ales, ceea ce ne convine. De oriunde. Fără nici o inhibiție. policentrismul poate deci stimula mult mai bine jocul și creativitatea afinităților elective. Ne integrăm, cultural vorbind, acolo unde surprindem o posibilitate de valorificare creatoare mai bună, mai fecundă, a unor virtualități proprii. Complexul estic, dimpotrivă, exaltă fenomenul originar (exemplul tipic: tracomania în revista Noi Tracii se afirmă că noi, noi tracii suntem străbunii culturii europene și alte elucubrații), că izolarea și subdezvoltarea sunt, de fapt, calități, fiindcă ne
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
este că nici E. Lovinescu, nici G. Călinescu, cei mai mari critici români, nu s-au preocupat, ei înșiși, de circulația lor externă și n-au dat, în mod regretabil, un astfel de exemplu. Acesta ar fi fost fără îndoială fecund. Un al doilea handicap provine din structura însăși a criticii române. Ea este orientată în principal spre comentarea, sub formă de cronici, de foiletoane, a literaturii strict actuale, ea însăși destul de puțin cunoscută. O astfel de critică oricâte merite literare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
deci reacționare oriunde acestea sunt întâlnite. O primă confruntare, cea mai directă și mai brutală, încă departe de a fi consumată, este între naționalismul și provincialismul latent al Estului și internaționalismul european. principiul european contrazice în mod radical principiul național, fecund în secolul trecut, în perioada de formare a statelor naționale, devenit însă tot mai anacronic azi, la sfârșitul secolului XX. Conflictul izbucnește cu violență mai ales atunci când el se prezintă sub forma noilor organizări statale europene: federalizarea și comunitatea europeană
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
manifest, ideea europeană în literatură. Dar unele premise au rămas aceleași, chiar dacă o serie de completări, retușări și nuanțe au devenit, între timp, necesare. Mai mult chiar: definiția originară a literaturii europene este, sub nu puține aspecte, mai limpede, mai fecundă, mai stimulativă decât multe din reelaborările ulterioare, adesea pur academice. Căci dintr-o problemă ideologică militantă de primă importanță și de o actualitate evidentă, literatura europeană se transformă repede într-o temă pur istorico literară de factură universitară tradițională. Din
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
acestor relații dezvoltă, pe de o parte, conștiința participării la o activitate comună în cadrul unei culturi globale, pe de alta stimulează depășirea specificului izolaționist și restrictiv. Exemplul japonez este, între toate, deosebit de elocvent pentru această tendință de acumulare și modernizare fecundă. Străinul devine nu adversar, ci partener, coleg și confrate literar. Adversitatea, neîncrederea sau necunoașterea reciprocă fac loc colaborării pe scară tot mai întinsă. Într-o astfel de perspectivă, rolul traducerilor crește enorm. El devine chiar esențial și hotărâtor. 3. Competiție
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
destinul ideii europene în această parte a continentului: pătrunderea Luminilor europene nu constituie numai un fenomen de contaminare și circulație ideologico-literară, de influență, adaptare și remodelare, ci și de adevărată osmoză și cataliză spirituală. Luminile europene au fost într-adevăr fecunde și creatoare și în spațiul spiritual și cultural românesc, deoarece ele determină revelația propriei noastre ființe, ne dezvăluie pe noi înșine în fața propriei noastre conștiințe. Luminile europene ajută în mod hotărâtor spiritul românesc să-și descopere propria identitate, să-și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mai mare cultură să se poată apropia de celelalte neamuri politicite a Europei. O astfel de concepție constituie prin ea însăși un act de revoluționare a tradiției, de progres ideologic și de integrare calitativă într-un sistem nou, unitar și fecund, de cultură și gândire: Din prostie, din pruncie ne vom scoate scria D. țichindeal și nu vom veni, nici nu vom cădea în barbarie, ci vom fi desăvârșiți în înțelepți bărbați, și în numărul celor înțelepte, luminate și mărite popoare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
vechea tradiție a acestei orientări, care se conturează în țările noastre, mai întâi în mediile și sfera culturii grecești, încă din secolul al XVIII lea. În această privință, exemplul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, care face studii în Italia, se dovedește fecund pentru toți fanarioții. În 1744, C. Mavrocordat, devenit domn în țara Românească, trimite doisprezece fii de boieri la Veneția, pentru învățătură. Este primul lot de bursieri români în străinătate, chemați acasă după trei ani, în urma unor intrigi politice. La universitățile apusene
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
luminat de razele soarelui occidental. Acest lucru se poate spune aproape despre toți marii scriitori din secolul al XIX-lea. Istoria literaturii române nu face, în felul acesta, decât să confirme o strălucită anticipație iluministă. Efectele acestei deșteptări naționale sunt fecunde și adânci. Conștiința românească își descoperă noi necesități și obiective spirituale, cu profunde urmări culturale și ideologice: reabilitarea și emulația europeană, depășirea stării de subdezvoltare, dorința de integrare și, poate mai mult decât toate acestea, recunoașterea, validarea din partea Europei a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
În toiul secerișului de Sașa Pană și Maia Radovan, S-a spart satul de Gh. Cristea, Răfuiala de Șerban Nedelcu, Biruință În zori de Süto Andras, iată câteva titluri de nuvele confirmând cele spuse. (Ă). Anul 1948 a fost deosebit de fecund În domeniul poeziei. Alături de poeții consacrați ca: A. Toma, Radu Boureanu, Maria Banuș, Aurel Baranga, D. Corbea, Cicerone Theodorescu, Mihail Beniuc, Eugen Jebeleanu, au apărut nume noi de tineri poeți ca: Victor Tulbure, Dan Deșliu, Vladimir Colin, Nicolae Nasta, Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
inspire poporului dezgust odată cu voința de nimicire. Una din misiunile pe care clasa muncitoare o are de desăvârșit, este și curățirea terenului social al țării de buruienile boierești și Îndepărtarea primejdiei unui salt din partea lăcustelor apusene. Ascuțirea vigilenței se dovedește fecundă pentru poezie căci ea Îi furnizează energie combativă și o orientează. Urmând aceeași atitudine de clasă, Dan Deșliu scoate o invectivă puternică Împotriva satrapilor, Îndopați cu vlaga mulțimii: «Balaurii cu pântece rotunjite din plânsorile lor obidite, scorpii străvechi, Îmbuibate din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vor face după ce acestea au fost abordate oficial, adică la Conferința tinerilor scriitori din 3-6 august. De pildă, despre felul În care unii poeți au biruit aceste lipsuri (sau nu le-au biruit) Într-una din direcțiile sale cele mai fecunde: zugrăvirea omului nou, ne informează Aurel MARTIN 54: „În literatura noastră actuală, omul nou s-a conturat la Început În linii vagi. Apoi, pe măsură ce clasa muncitoare se afirmă În acțiunile de transformare revoluționară a societății noastre, noul tip de om
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
austriece (1854-1857), efectele dezastruoase ale numeroaselor epidemii de holeră ș.a. Cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a adus societății românești o binevenită stabilitate. Pe acest fond, procesul de modernizare a căpătat, treptat, o coerență tot mai fecundă, cuprinzând toate domeniile de activitate. Ritmul schimbării a fost deosebit de intens. Statul român, de pildă, a cunoscut în decursul a numai 23 de ani (1858-1881) o evoluție pe care nici cei mai optimiști politicieni autohtoni nu au anticipat să fie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
regăsi toate moștenirile. Aceea a unei preistorii care a marcat primele urme profunde de cultură materială și de civilizație pe solul nostru transformat de revoluția neolitică. Aceea a unei Antichități în care amestecul celto-roman a produs primele fructe ale aculturațiilor fecunde. Aceea a unui Ev Mediu care nu a fost numai timpul tuturor nenorocirilor, dar și cel al tuturor nașterilor și renașterilor și al impregnării cu valori creștine care, oricare ar fi opțiunile noastre filosofice, constituie încă astăzi humusul mentalităților și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de o parte, decăderea Poloniei, iar pe de alta, invazia înăbușitoare a grecismului, cu alte cuvinte, întreruperea prea de timpuriu, abia după naștere, a acelui curent polonez nobil și salvator, căruia totuși îi datorim, mai întîi, ivirea unei mari și fecunde idei în conștiința câtorva români - originea romană a poporului român și, ca corolar, ideea de unitate a tuturor românilor prin originea lor comună -, și apoi deprinderea cu reflectarea asupra vieții, prin faptul că cronicarii judecă și nu se mai mărginesc
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Golești și de schimbarea ce s-a produs în sufletul acestui boier de neam mare în urma acelei puternice impresii. De nevoie, căci civilizația apuseană, și mai ales sub forma franceză, se traducea în ordinea politico-socială prin două idei ori sentimente, fecunde și absolut necesare țărilor române, ruinate și îngenuncheate, prin democratism și naționalism. Țările române erau la discreția marilor puteri vecine, și cei care simțeau rușinea și nenorocirea acestei situații - oamenilor cu dor de a scoate poporul român de sub jugul acestor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru ca premisele argumentării să fie cât mai obiective.) Pe lângă cei trei prozatori munteni citați mai sus, trebuie să adăugăm pe Caragiale, Delavrancea, Brătescu-Voinești și Galaction; iar în Moldova, la Negruzzi vom adăuga pe Alecsandri, Russo, Kogăl-niceanu, Gane, Creangă, Vlahuță (mai fecund ca prozator și mai ales mult mai important în această calitate din punctul de vedere al evoluției literaturii romîne), Eminescu, Jean Bart, Sadoveanu, Hogaș, Patrașcanu, Gîrlea-nu, Anghel (cred că proza iscălită cu St. O. Iosif e mai mult a lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
contopirii contrariilor, altfel spus, până la sinteza, pe spirala spiritului, dintre teză și antiteză. Sinteza de apolinic și dionisiac, aspirația către absolut și experiența intensă, orgiacă, a trăirii, tensiunea dintre un acolo, sus și un aici, jos se vor dovedi extrem de fecunde pentru lirica barbiană. Un poem se intitulează chiar Nietzsche, un altul, Panteism, se încheie cu două versuri definitorii („Cutremurând vertebre de silex ori granit, / Va hohoti, imensă, Vitala Histerie”); sufletul universal vorbește - și se exprimă - prin glasul „munților” (soliditate, „supremă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
de opiniile lui s? m?n? toriște. Gheschichte des Osmanischen Reichs (5 volume, Gotha, 1908? 1913) se ocup? de istoria Imperiului otoman de la ascensiunea lui p�n? la R? zboaiele balcanice ? i la pr? bu? ire. Lucrarea această a fost inspirat? de operă fecund? a lui Lamprecht Geschichte der Europ�ischen Staaten und geschichte der Ausser? europ�ischen Staaten, al? turi de alte lucr? ri germane; unele surse documentare proveneau din cercet? rile efectuate de Iorga la Vene? ia, Ragusa ? i �n toat? Europa. Realizarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]