1,301 matches
-
a atins cea mai mică valoare (10,1‰). Relansarea economiei și ridicarea nivelului de trai ar putea duce în viitor la creșterea ratei natalității, atât la nivelul țării, cât și al Feteștiului. Tabelul 2. Rata natalității (1966-2000) (După Fișa localității Fetești, Institutul Național de Statistică Ialomița) România Județul Ialomița Fetești Anul - - 13,2 1966 - - 39,9 1967 - - 26,5 1970 - - 18 1980 15,8 17,1 20,2 1985 16 18,6 19,8 1989 13,6 14,2 14,7
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
12,2 12,7 1993 11,9 11,3 12 1994 10,6 10,9 10,1 1995 - - 10,2 1996 - - 11 1997 - - 11,2 1998 - - 11,8 1999 - - 12,6 2000 Tabelul 3. Rata mortalității (1966-2000) (După Fișa localității Fetești, Institutul Național de Statistică Ialomița) România Jud.Ialomița Fetești Anul - - 4,4 1966 - - 7,2 1967 - - 8,6 1970 - - 8,6 1980 10,9 10,9 7,2 1985 10,7 11 7,7 1989 10,6 11,5 8
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
scădere a numărului de locuitori ca urmare a îmbătrânirii populației dar și a migrării tinerilor în Fetești-Gară, zonă nouă și dinamică din punct de vedere economic. Sporul natural Este reprezentat prin diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor. În Fetești, acesta oscilează în funcție de valorile natalității și mortalității, ajungând la 32,7‰ în 1967 - datorită valorii ridicate a natalității în acest an - și la 0,8‰ în 1995, din cauza scăderii natalității la 10,1‰ și a creșterii mortalității la 9,3
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lung. Mortalitatea infantilă Este un indice important al civilizației și educației sanitare. El se menține în prezent la un nivel ridicat, deși înregistrează o ușoară tendință de scădere. Tabelul 4. Rata mortalității infantile (1985-1995) (După Planul Urbanistic General al municipiului Fetești - județul Ialomița, vol. I, 2000) Anul 1985 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Fetești 34,7 29,5 51,2 40 25,8 41,3 11,6 21,8 Județul Ialomița 35,7 37,8 46,7 33,2
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în prezent la un nivel ridicat, deși înregistrează o ușoară tendință de scădere. Tabelul 4. Rata mortalității infantile (1985-1995) (După Planul Urbanistic General al municipiului Fetești - județul Ialomița, vol. I, 2000) Anul 1985 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Fetești 34,7 29,5 51,2 40 25,8 41,3 11,6 21,8 Județul Ialomița 35,7 37,8 46,7 33,2 35,1 29,1 31,6 33,3 România 25,6 26,9 26,9
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Ialomița 35,7 37,8 46,7 33,2 35,1 29,1 31,6 33,3 România 25,6 26,9 26,9 22,7 23,3 23,3 22,2 22,3 EMBED MSGraph.Chart.8 \s La Fetești, valoarea cea mai ridicată a mortalității infantile s-a înregistrat în 1990 (51,2‰), an în care a reprezentat totodată un vârf național al fenomenului pentru perioada 1985-1995. În același interval s-a consemnat o creștere asemănătoare a mortalității infantile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În 1989, la nivelul țării, rata totală de fertilitate era de 2,19‰, valoare superioară nivelului mediu de înlocuire a generațiilor (2,15‰). Începând cu 1990, valorile ratei au cunoscut o scădere continuă, situându-se sub pragul de înlocuire. La Fetești, rata fertilității în 1966 a fost de 0,05‰, iar în 1992 avea valoarea apropiată de cea menționată anterior, respectiv 0,04‰. Valorile de referință s-au calculat prin raportarea a 283 de născuți vii la o populație feminină de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
variat mult, menținându-se în general la un nivel ridicat. Valoarea minimă a acestuia s-a înregistrat în 1967, când indicele a fost practic nul datorită lipsei divorțurilor. Maximul s-a înregistrat în 1994 (0,289), când numărul divorțurilor în Fetești a fost de 71 și cel al căsătoriilor de 245. Valorile din ceilalți ani se mențin totuși la un nivel ridicat, pentru că este vorba de un mediu urban unde divorțialitatea se situează întotdeauna la un nivel mai mare decât în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
țară. În fine, intensificarea migrațiilor internaționale, determinată în principal de factorul economic, a dus la plecarea a 184 de persoane pentru o perioadă nedeterminată de timp și a circa 158 de muncitori pentru perioade temporare. Numărul cetățenilor străini veniți în Fetești înainte de martie 2002 era de cinci persoane. În concluzie, fără a se putea vorbi despre o migrare de proporții a locuitorilor orașului Fetești sau despre constituirea în alte spații a unor structuri urbane de tipul orașelor-dormitoare alcătuite din aceștia, reținem
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nedeterminată de timp și a circa 158 de muncitori pentru perioade temporare. Numărul cetățenilor străini veniți în Fetești înainte de martie 2002 era de cinci persoane. În concluzie, fără a se putea vorbi despre o migrare de proporții a locuitorilor orașului Fetești sau despre constituirea în alte spații a unor structuri urbane de tipul orașelor-dormitoare alcătuite din aceștia, reținem faptul că mobilitatea populației se realizează îndeosebi la nivelul cohortei active dornice să-și găsească propriul stil de viață. Structura populației pe ramuri
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a unor structuri urbane de tipul orașelor-dormitoare alcătuite din aceștia, reținem faptul că mobilitatea populației se realizează îndeosebi la nivelul cohortei active dornice să-și găsească propriul stil de viață. Structura populației pe ramuri de activitate Profilul economic al orașului Fetești încadrează așezarea în categoria celor cu funcții în sectorul secundar (industrie) și terțiar (servicii). Astfel, în 2000, serviciile au avut o participare de 59% la realizarea cifrei de afaceri locale, sectorul industriei și construcțiilor de 30%, restul revenind agriculturii. În
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
această industrie alimentară, iar în cazul transporturilor este cunoscut faptul că Feteștiul constituie deja un important nod feroviar și rutier. De aceea trebuie să se aibă în vedere realizarea unor dotări specifice turismului de tranzit. Fig. 6. Modificarea funcțiilor orașului Fetești În figura 6 se observă o evoluție în timp a celor trei sectoare de activitate între anii 1991 și 1996. În acest interval s-a constatat: o ușoară scădere a numărului populației ocupate în sectorul secundar, care în 1991 reprezenta
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în cazul șomerilor cu studii, femeile sunt în număr de 371 persoane. Structura pe grupe de vârstă și sexe Analiza structurii pe grupe de vârstă oferă informații cu privire la potențialul de forță de muncă deținut de populația activă. În cazul orașului Fetești, grupa de vârstă tânără, cuprinsă între 0-19 ani, deținea la nivelul anului 1966 o pondere de 38,8% din totalul populației (21.412 locuitori); în 1992, valoarea indicatorului se situa în jurul pragului de 34,9% din numărul total (35.374
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu cel mai mare număr al populației active. Tabelul 11. Valorile în procente corespunzătoare celor trei mari grupe de vârstă la nivelul cartierelor orașului Cartierele orașului 0-19 ani 20-65 de ani > 65 de ani masculin feminin masculin feminin masculin feminin Fetești 3,52 3,49 7,19 7,22 1,16 1,70 Buliga 0,40 0,43 1,06 1,08 0,18 0,29 Fetești-Gară 8,86 8,49 21,03 22,1 2,17 3,04 Vlașca 1
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
0,94 1,89 1,87 0,21 0,33 Total 13,99 13,35 31,17 32,27 3,72 5,36 Structura etnică În urma comparării datelor obținute prin recensămintele din 1930, 1992 și 2002 se constată că în Fetești trăiesc 18 minorități etnice, cu efective variabile. În 1930, ponderea acestora era de aproximativ 3%, în 1992 de 3,9%, pentru a ajunge în 2002 la 4,8%. Minoritatea cea mai numeroasă o reprezintă romii (țiganii) care, datorită unei rate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prezintă studiul său Bărăganul, regiune geografică, publicat anul următor la Tipografia Universității Timișoara. Cel mai amplu studiu climatic al regiunii analizate este reprezentat de Potențialul climatic al Bărăganului, lucrarea Octaviei Bogdan, publicată la Editura Academiei, București, 1980. La cererea Primăriei Fetești, profesorul de geografie Dumitru Dubău - cadru didactic la Liceul teoretic din localitate - scrie Monografia orașului Fetești, o lucrare menită să facă cunoscută istoria și cadrul geografic în care a apărut și s-a dezvoltat orașul (Slobozia: Editura Star Tipp, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
studiu climatic al regiunii analizate este reprezentat de Potențialul climatic al Bărăganului, lucrarea Octaviei Bogdan, publicată la Editura Academiei, București, 1980. La cererea Primăriei Fetești, profesorul de geografie Dumitru Dubău - cadru didactic la Liceul teoretic din localitate - scrie Monografia orașului Fetești, o lucrare menită să facă cunoscută istoria și cadrul geografic în care a apărut și s-a dezvoltat orașul (Slobozia: Editura Star Tipp, 2003). Formă întâlnită într-un document din 2 septembrie 1781 (Arhivele Statului București, Episcopia Argeș XXII/25
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Marineasca, V., Vighi, D., Rusalii ’51, Timișoara: Editura Marineasca, 1994, 231 și Dubău, D., Op. cit. La inițiativa Societății Române Regale de Geografie apare Dicționarul geografic al județului Ialomița, editat în 1897, la Tipografia și legătoria de cărți „Viitorul”, Târgoviște; satul Fetești apare la pp. 126-128. Cartierul a început să se formeze în 1887, pe măsură ce avansau lucrările de construire a căii ferate Ciulnița-Fetești (inaugurată la 1 iulie 1887 - R. Bellu, 1999), după care a continuat să se extindă direct proporțional cu importanța
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se formeze în 1887, pe măsură ce avansau lucrările de construire a căii ferate Ciulnița-Fetești (inaugurată la 1 iulie 1887 - R. Bellu, 1999), după care a continuat să se extindă direct proporțional cu importanța altor lucrări executate în zonă (podul feroviar dintre Fetești și Cernavodă). Și astăzi cartierul Fetești-Gară reprezintă cel mai dinamic și mai populat (22.539) sector al orașului. „Între anii 1890 și 1895 s-a construit uriașul pod, regele Carol I (fost până mai acum câțiva ani cel mai lung
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din Europa - 1928), între Fetești-Cernavodă, după planurile inginerului Anghel Saligny și lucrat tot de ingineri români (...)”, v. Culea D.A., Dobrogea, București: Editura Casei Școalelor, 1928, 231. Datele statistice necesare calculării acesteia au fost preluate din Planul Urbanistic General al municipiului Fetești, vol. II, 1997. Fenomenul de îmbătrânire demografică a populației României reprezintă o incontestabilă realitate a ultimului deceniu. Prezența sa, nu doar la nivelul anumitor structuri teritoriale, ci pe ansamblul teritoriului, trage un important semnal de alarmă cu privire la configurația pieței muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
instalarea actualei stări de lucruri enumerăm: lipsa locurilor de muncă, condițiile precare de locuit asociate cu necesitatea investițiilor în acest domeniu, absența activităților sociale sau culturale menite să confere o identitate de grup. Datele puse la dispoziție de Primăria orașului Fetești. Realizată prin utilizarea datelor din: Recensământul populației și locuințelor din 15 martie 1966, vol. I, București, 1969, și Recensământul populației și locuințelor din ianuarie 1992, Comisia Națională pentru Statistică, București, 1992-1994, Recensământul populației și locuințelor din ianuarie 2002. Dacă în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru Statistică, București, 1992-1994, Recensământul populației și locuințelor din ianuarie 2002. Dacă în 1936 numărul romilor era de 157, în 1992 cifra se multiplicase de aproape 10 ori (1.294 persoane). Se crede că primii credincioși baptiști au venit în Fetești din Transilvania odată cu construirea podurilor dunărene la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1938, aceștia au primit aprobarea de a-și construi un lăcaș de cult în cartierul Fetești-Oraș. În prezent, biserica are mai multe filiale, atât în Fetești, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în Fetești din Transilvania odată cu construirea podurilor dunărene la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1938, aceștia au primit aprobarea de a-și construi un lăcaș de cult în cartierul Fetești-Oraș. În prezent, biserica are mai multe filiale, atât în Fetești, cât mai ales în satele vecine: Stelnica, Bordușani, Jegălia, Țăndărei, Cegani, numărând circa 300 de membri care beneficiază începând cu 1999 de o biserică ce funcționează în cartierul Coloniști. Bibliografie Banu, A.C. (1964). Bărăganul. București: Editura Științifică. Buletin Trimestrial, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a Bălților Ialomiței și Brăilei, Probleme de Geografie, vol. IV, București. Conea, I. (1989). Ethnogenese et ecologie demographique, Etudes et documents balkaniques et mediterraneens, 14, Paris. Coteț, P. (1989). Câmpia Română. Studiu de geomorfologie integrată. București: Editura Ceres. Fișa localității Fetești, Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Ialomița, 2002. Iordan, I. (1983). Dicționar de onomastică. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Manuilă, S. (1938). Recensământul general din 29 decembrie 1930. București. Martonne, Emm de (1902). Recherches sur la distribution géographique
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Societății Române Regale de Geografie, XXXIII, București. ***, Istoria României, vol. I, București: Editura Academiei, 1960, 808. ***, Demografia. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1979; Demografia teritorială a României. București: Editura Academiei, 1986. Abstract The present research, concerning the socio-demographic developments of Fetești (Ialomița county), is focused on several dimensions: geographical, demographical, social, economical, cultural and even a historical one. The study presents some of our observations over a century of Fetești history. The research was made in 2003 within the University of
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]